Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Alte date

?~ {p} ~?CAPITOLUL I

ASPECTE PENALE SI PROCESUAL PENALE

1. REGLEMENTAREA PROCESUAL PENAL? SI PENAL?

A MARTORILOR

În conformitate cu art. 78 C proc. pen. , martorul este persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal.

Unii autori considera ca proba testimoniala in procesul penal are un caracter de proba fireasca , inevitabila , de instrument necesar de cunoastere a imprejurarilor savarsirii infractiunilor [1 Aurel Ciopraga - ,, Evaluarea probei testimoniale in procesul penal’’ , Ed. Junimea , Iasi,1979 , p 10] avand in vedere ca declaratiile martorilor au o contributie esentiala in solutionarea cauzelor penale. În doctrina s-a precizat ca martorii sunt ,,ochii si urechile justitiei” [2 R. Bentham - ,, Traite des preuves judiciers ’’ , Paris , 1823 – N. Volonciu ,, Tratat de procedura

penala ’’ , p.364 – A. Boroi si colab. , p. 144 ]

În procesul penal martorul are obligatii si drepturi .

Potrivit unei opinii [3 I. Neagu - ,, Drept procesual penal – Tratat ‚’’ , Ed. Global Lex , Bucuresti , 2002, p.353 si urm.] martorul are doua obligatii principale : sa se infatiseze la locul , ziua si ora indicata in citatie si sa declare tot ceea ce stie cu privire la faptele cauzei. Potrivit altei opinii [4 R. Merle, A. Vitu- ,, Traite de droit criminel” , Paris 1967- N. Volonciu , ,,Tratat de procedura penala” ,

p. 364] martorul are trei obligatii si anume :

a) Obligatia de a se prezenta la chemare ( art. 83 C proc.pen.)

Martorul poate fi sanctionat cu amenda in cazul in care lipseste nejustificat (art. 199 C proc. Pen.) iar daca refuza sa se prezinte in fata organului judiciar poate sa fie infatisat silit.

b) Obligatia de a depune marturie . Martorul nu are dreptul sa

refuze sa dea declaratie decat in anumite cazuri prevazute de lege.

c) Obligatia relatarii adevarului . Atunci cand martorul nu este

sincer in declaratii savarseste infractiunea de marturie mincinoasa (art.260 C proc. pen.) . Astfel martorul este obligat sa spuna tot ceea ce stie cu privire la imprejurarile esentiale si sa nu faca afirmatii mincinoase. Potrivit art. 260 C pen. martorul are posibilitatea sa-si retraga marturia , care nu este sincera inainte de pronuntarea hotararii sau arestarea inculpatului , iar astfel nu va mai fi pedepsit.

Martorul nu are printre obligatii si pe aceea a informarii organului judiciar din proprie initiativa [5 N. Volonciu - ,, Tratat de procedura penala ” , vol I , Editia a III a , Ed. Paideia ,1999 , p. 365] . Calitatea de martor se dobandeste atunci cand o persoana este chemata si ascultata de organul judiciar in conformitate cu procedura legala. Organul judiciar poate fi sesizat prin denunt sau plangere . În cazul unei fapte penale grave , persoanele care au cunostinta de savarsirea acestora au obligatia sa incunostinteze organele competente , in caz contrar savarsesc infractiunea de nedenuntare prevazuta de art. 170 C. pen. si art.263 C pen.

Martorul are urmatoarele drepturi : [6 A. Boroi , S.G.Ungureanu , N. Jidovu , I. Margureanu – „ Drept procesual penal ” , Ed. All Beck , Bucuresti 2001 , p. 145]

a) Martorul este protejat prin lege impotriva violentelor si amenintarilor sau constrangerilor , ca orice alta persoana care da declaratii intr-un proces penal ( art. 68 C pr. pen. )

b) Martorul are dreptul sa ceara consemnarea declaratiei date asa cum o considera reala si dreptul de a nu raspunde la intrebarile care nu au legatura cu cauza.

c) Martorul are drepturi de ordin patrimonial care vizeaza cheltuielile judiciare , adica cheltuieli de transport , cazare intretinere etc., precum si dreptul la venitul de la locul de munca datorita lipsei de la serviciu.

Exista anumite categorii de persoane care nu pot fi ascultate ca martor sau care nu sunt obligate sa depuna ca martor.

Conform art. 79 C proc. pen. , nu pot fi ascultate ca martor

persoanele obligate sa pastreze secretul profesional. Astfel sunt obligati sa pastreze secretul profesional avocatii , notarii publici, medicii preotii,etc . Personele care divulga secretul de stat , de serviciu sau cel profesional savarsesc infractiuni conform art.298 C pen. (divulgarea secretului economic)si art.196 C pen.(divulgarea secretului profesional )

Potrivit art. 79 al.1 C proc. pen. cei care detin asemenea secrete pot fi ascultati ca martori doar in cazul in care persoana fata de care exista obligatia pastrarii secretului profesional este de acord cu divulgarea secretelor respective. Aceasta dispozitie nu opereaza in cazul savarsirii unei infractiuni contra statului sau contra pacii si omenirii [7 A. Boroi, S.G.Ungureanu , N. Jidovu, I. Margureanu - ,, Drept procesual penal ” , Ed. All Beck , Bucuresti 2001 , p. 145].

Conform art. 79 al. 2 C proc. pen. o persoana care are cunostinta de anumite fapte sau imprejurari nu poate sa devina aparator sau reprezentant al uneia dintre parti , calitatea de martor avand intaietate fata de cea de aparator.

Potrivit art. 82 C proc. pen. partea vatamata sau partea civila nu poate fi ascultata ca martor in procesul penal.

Art. 80 C proc. pen. arata ca sotul si rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori. Aceasta prevedere are in vedere sentimentele de afectiune existente intre sot sau rudele apropiate si invinuit sau inculpat. Daca aceste persone doresc sa fie ascultate ca martori vor avea aceleasi drepturi si obligatii ca orice martor.

În calitate de martor poate fi chemata orice persoana fizica ,

indiferent de situatia sociala, varsta , sex , religie , cetatenie. [8 E. Stancu , - ,, Tratat de criminalistica ” , Ed. Universul Juridic , Bucuresti , 2002 , p. 361

] Minorii pot fi ascultati ca martori. În cazul cand acestia nu au implinit varsta de 14 ani ascultarea se face in prezenta unuia dintre parinti sau a tutorelui sau a persoanei careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare. Pot fi martori si persoane care au anumite infirmitati senzoriale (orbi , surzi) sau psihice , dar se va tine seama de aceste infirmitati in momentul ascultarii . Astfel orbii nu pot fi intrebati despre faptele vazute , surzii despre fapte auzite , etc.

Potrivit art. 84 alin. 1 C. proc. pen. inainte de a fi ascultat , martorul este intrebat despre nume , prenume ,etate , adresa si ocupatie. Apoi este intrebat daca este sot sau ruda apropiata cu partile ( caz in care i se va comunica ca nu are obligatia sa dea declaratie ) , in ce raporturi se afla cu acestea precum si daca a suferit pagube de pe urma infractiunii.

Art. 85 C. proc.pen. prevede ca martorul trebuie sa depuna juramant inainte de a fi ascultat. Juramantul are urmatoarea formula: ,,Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu !“ . În timpul depunerii juramantului, martorul va tine mana pe o cruce sau biblie. Referirea la divinitate se schimba in functie de credinta religioasa a martorului . Martorii care din motive de confesiune sau constiinta refuza sa depuna juramantul vor rosti urmatoarea formula : ,, Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu ‘’. Minorul sub 14 ani nu depune juramant dar i se atrage atentia sa spuna adevarul. Dupa depunerea juramantului , martorului i se aduce la cunostiinta obligatia de a spune numai adevarul , in caz contrar va savarsi infractiunea de marturie mincinoasa.

În cazul in care sunt mai multi martori in cursul urmaririi penale , fiecare este ascultat fara sa fie de fata ceilalti (art.86 alin. 3 si art. 71 alin 2 C. proc.pen.)

Martorului i se aduce la cunostinta obiectul cauzei si i se arata care sunt faptele si imprejurarile despre care trebuie sa declare tot ce stie. Dupa ce martorul a facut declaratia , i se pot pune intrebari cu privire la faptele si imprejurarile care trebuie constatate in cauza , cu privire la persoana partilor , precum si modul in care a luat cunostinta despre cele declarate (art.86 alin.2 C. proc.pen).

Declaratiile martorilor pot servi la aflarea adevarului in mod neconditionat [9 I. Neagu , ,,Drept procesual penal – Tratat ’’ , Ed. Global Lex , Bucuresti 2002

] , astfel condamnarea se poate face datorita declaratiei unui singur martor.

Martorii asistenti . Martorul asistent este peroana care participa in calitate de martor in cadrul unui act procesual . Acesti martori nu cunosc cauza , ei trebuind sa confirme ca modul si rezultatul activitatii procesuale este cel consemnat in actele intocmite. De exemplu in cazul unei perchezitii , martorii asistenti pot confirma daca perchezitia a decurs in conditiile consemnate in procesul verbal. Numarul martorilor asistenti este de minim doi. Nu pot fi martori asistenti minorii sub 14 ani , persoanele interesate in cauza si cei care fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural.

Procedee speciale de ascultare a martorilor

Confruntarea . Confruntarea are ca obiect lamurirea cauzei atunci cand exista contradictii in declaratiile persoanelor ascultate (art.87 C. proc.pen). Persoanele care se confrunta vor da declaratii una in prezenta celeilalte , fiind ascultate numai asupra faptelor si imprejurarilor care se contrazic in declaratiile date anterior (art.88C.proc.pen.). Este posibil ca persoanele confruntate sa-si puna singure intrebari , iar declaratiile date prin confruntare se consemneaza intr-un proces- verbal.

În urma reaudierii , persoanele pot reveni asupra declaratiilor anterioare iar daca contradictiile persista si dupa confruntare , organul judiciar poate cere o noua evaluare a probelor existente sau administrarea de probe suplimentare. [10 N. Volonciu , op.cit. ,p.371 ; A. Boroi si colab. , op. cit. ,p.147]0

2. PROGRAMUL DE PROTECTIE A MARTORILOR