Pagina documente » Stiinte Economice » Auditul financiar-contabil. Dosarul exercitiului (S.C. XYZ S.A.)

Cuprins

lucrare-licenta-auditul-financiar-contabil.-dosarul-exercitiului-s.c.-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-auditul-financiar-contabil.-dosarul-exercitiului-s.c.-xyz-s.a.-


Extras din document

CUPRINS
I. Consideratii generale despre activitatea de audit________________
3


II. Cadrul general al Standardelor de Audit ____________________
7


2.1. Informatiile financiare - obiectiv al procesului de audit_____
7
2.2. Cadrul general pentru audit si servicii conexe ____________
9
2.3. Valorificarea informatiilor de catre utilizatori_____________
11
2.3.1. Utilizatorii si nevoile lor de informare _____________
11
2.3.1.1. Investitorii ____________________________
12
2.3.1.2. Salariatii _____________________________
12
2.3.1.3. Creditorii financiari ____________________
13
2.3.1.4. Furnizorii si alti creditori comerciali _______
14
2.3.1.5. Clientii ______________________________
14
2.3.1.6. Statul ________________________________
14
2.3.1.7. Publicul ______________________________
15


III. Auditul financiar: definitie, obiective si principii generale ______
16


3.1. Definitia auditului financiar __________________________
16
3.2. Obiectivele si principiile generale ale unui audit al
situatiilor financiare ________________________________

18
3.2.1. Obiectivele auditului financiar - contabil __________
18
3.2.2. Principiile auditului financiar - contabil ___________
21


IV. Realizarea activitatii de audit financiar ______________________
24


4.1. Acceptarea misiunii si planificarea lucrarilor de audit ______
24
4.1.1. Acceptarea misiunii ___________________________
24
4.1.2. Planificarea lucrarilor de audit ___________________
27
4.1.2.1. Principii fundamentale. Planul de audit______
28
4.1.2.2. Program de lucru_______________________
30
4.2. Cunoasterea clientului _______________________________
31
4.3. Riscul de audit _____________________________________
33
4.4. Pragul de semnificatie in audit ________________________
35
4.5. Evaluarea controlului intern __________________________
38
4.5.1. Sistemul contabil si sistemul de control intern_______
39
4.5.1.1. Sistemul contabil al intreprinderii _________
39
4.5.1.2. Sistemul de control intern ________________
40
4.5.2. Evaluarea controlului intern _____________________
42
4.5.3. Limitele inerente ale controlului intern ____________
46
4.6. Controlul conturilor _________________________________
47
4.7. Documentarea ____________________________________
53
4.8. Raportul de audit ___________________________________
56
4.8.1. Continutul reportului de audit
si certificare a bilantului contabil _________________

57
4.8.2. Tipuri de opinii exprimate de catre auditori _________
59
4.8.2.1. Opinia fara rezerve _____________________
59
4.8.2.2. Opinia cu rezerve ______________________
60
4.8.2.3. Opinia defavorabila ____________________
61
4.8.2.4. Imposibilitatea exprimarii unei opinii ______
61


V. S.C. COMART S.A. - Dosarul exercitiului ___________________
62


Raport de audit al situatiilor financiare
ale exercitiului financiar 2001_____________________________

62
Foi de lucru __________________________________________
65
Anexa A - Bilantul contabil ______________________________
79
Anexa B - Contul de profit si pierdere _____________________
83
Anexa C - Indicatori si interpretare ________________________
86

BIBLIOGRAFIE ____________________________________________________
96

Alte date

?CAPITOLUL I

Consideratii generale referitoare la activitatea

de audit financiar contabil

În vederea fundamentarii deciziilor care stau la baza actului de conducere, orice manager al activitatii economice doreste sa cunoasca in orice moment, cat mai in detaliu, mai complet si mai real, starea patrimoniului unitatii pe care o conduce. Acest lucru se poate realiza prin organizarea unei structuri proprii de control financiar intern care sa aiba ca obiectiv sesizarea eventualelor disfunctionalitati aparute in modul de gestionare al proceselor economice, in special in zonele de risc ale acestora.

Rezultatele activitatii de control financiar intern se presupune ca redau cu fidelitate, intr-un anumit moment, starea patrimoniului societatii si ca urmare ele constituie pentru manager un instrument important in derularea procesului de conducere.

Exista insa si situatii in care, pentru o mai mare credibilitate in fata tertilor, informatiile oferite de departamentul de control financiar intern trebuie sa fie certificate de o autoritate externa si echidistanta fata de cele doua entitati: emitentul de informatii (unitatea patrimoniala) si utilizatorul acestora. Ca urmare, activitatea unitatii patrimoniale trebuie sa fie analizata de catre o terta persoana sau societate cu atributii de control financiar extern.

Aceasta forma de verificare este cunoscuta sub denumirea de audit financiar si se realizeaza de catre profesionisti independenti, persoane fizice sau organizati in structuri avand personalitate juridica. Una dintre caracteristicile auditului financiar o reprezinta recurgerea permanenta la criterii, norme si standarde.

Prezenta auditorilor financiari – experti contabili si contabili autorizati – precum si exercitarea de catre acestia, in mod independent, a indatoririlor lor profesionale, in conformitate cu exigentele standardelor internationale de audit, exprima garantie si fiabilitate cu privire la: natura informatiilor din bilant, exactitatea patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor, calitatea activitatii manageriale.

Auditul financiar, in conceptia Codului de etica si de ontologie profesionala, constata realitatile, oportunitatile, carentele si disfunctionalitatile, deficientele si erorile, inclusiv actele reprobabile care se pot produce in sistemele functionale si in structurile manageriale. Auditorul, chiar si lucrand in echipa, nu poate cuprinde totul. El lucreaza prin esantionaj, folosind metode statistice de detectie, ceea ce genereaza riscul de audit, dar orice activitate presupune existenta unui grad mai mic sau mai mare de risc. Riscul il intalnim atat in actiune cat si in inactiune. Orice decizie implica un anumit grad de risc, dar acelasi lucru se intampla si in absenta deciziei. Esentialul consta in capacitatea de a determina riscul, de a determina natura si intensitatea acestuia.

În timp, activitatea de auditare a evoluat de la simpla corectare a abaterilor din documentele financiar – contabile la aprecierea globala a fidelitatii rapoartelor financiare emise de un agent economic, si apoi la analiza critica a procedurilor utilizate la elaborarea acestora, ca si a elementelor lor structurale.

Cuvantul „audit” isi are originea in limba latina, „audire” insemnand a asculta, a audia. Ulterior termenul de audit a fost preluat si in limba engleza avand semnificatia de a controla, a inspecta, a verifica. Pe continentul european termenul de audit a fost popularizat in perioada anilor 1960 de catre cabinetele anglo-saxone de expertiza contabila. Initial, auditul era exercitat la cererea proprietarilor de intreprinderi pentru a se asigura ca lucrarile contabile sunt corect executate si ca toate activele lichide sunt corect contabilizate. Marile intreprinderi create in urma revolutiei industriale necesitau finantari exterioare care sa completeze capitalurile proprietarilor si sa permita achizitionarea masinilor costisitoare care apareau pe piata. Acesta este momentul in care a crescut importanta auditului, iar tertii au luat locul proprietarilor de intreprinderi ca principali clienti pentru cei care asigurau servicii de audit.

În timp, necesitatile de cunoastere ale utilizatorilor de informatii financiar-contabile s-au dezvoltat, dupa cum si numarul acestora a crescut, fiind din ce in ce mai multi cei interesati atat de evolutia si situatia intreprinderilor individual privite la nivel microeconomic cat si de rezultanta obtinuta la nivel macroeconomic. Comitetul International pentru Standarde de Contabilitate (I.A.S.C.) a considerat ca utilizatorii de informatii se impart in sapte categorii, fiecare dintre acestea avand propriile sale necesitati de informare. Despre informatiile de care au nevoie utilizatorii, de unde le pot afla si cat de importante sunt ele in procesul decizional al fiecarei categorii in parte vom vorbi intr-un alt capitol al acestei lucrari, dar cred ca ar trebui mentionate aici cateva din situatiile in care nu este suficienta doar cunoasterea unei intreprinderi, asa cum este ea prezentata in situatiile financiare. În astfel de cazuri, pentru a fi siguri ca baza de la care pleaca in dezvoltarea unui rationament economic este corecta, utilizatorii doresc sa auda si parerea unei terte persoane, care este total independenta si neutra, pe de o parte, si bine pregatita profesional pe de alta, persoana care sa verifice si sa confirme sau sa puna sub semnul intrebarii caracterul corect si clar al situatiilor financiare, in urma exercitarii unei misiuni de audit. Desigur, ca exemple de cazuri in care este necesara auditarea situatiilor financiare sunt multe, dar amintim in continuare cateva:

- daca se doreste cotarea la bursa a actiunilor unei intreprinderi necotate pana in prezent;

- daca se doreste fuziunea cu o alta societate comerciala;

- daca un creditor financiar este pus in situatia analizarii unei cereri pentru acordarea unui credit cu o valoare substantiala (mai ale credit pentru investitii);

- daca un investitor doreste sa se retraga sau un potential investitor doreste sa cumpere actiuni etc.

Auditul reprezinta deci, un aport de credibilitate asupra informatiilor contabile publicate de unitatea patrimoniala. Informatia contabila reprezinta sursa esentiala in gestionarea intreprinderilor. Ea este produsul unui sistem contabil care poate fi definit ca un ansamblu de functiuni destinat sa prelucreze operatiile unei entitati, pentru a tine la zi registrele contabile. Procesul de audit al conturilor anuale are ca obiect cercetarea si verificarea informatiei contabile si financiare care cuprinde informatia destinata organelor de conducere a intreprinderii, informatia care se comunica organelor de supraveghere si control si informatia care figureaza in documentele destinate publicitatii.

Deci rolul auditorului este acela de a exprima o opinie bine fundamentata cu privire la modul de intocmire a situatiilor financiare ale exercitiului. Astfel, de-a lungul misiunii sale, auditorul are obligatia sa se documenteze, sa cunoasca cat se poate de in detaliu activitatea intreprinderii si modul de operare, pentru ca, prin aplicarea procedurilor specifice sa poata in final sa exprime o opinie, fie ea favorabila sau nu, referitoare la modul in care contabilitatea reflecta corect si complet situatia reala.

Munca depusa de auditor este foarte complexa deoarece presupune analizarea nu numai a aspectelor economice si contabile din cadrul unei intreprinderi, ci si a celor juridice si fiscale, acestea putand influenta in mod directe sau indirect, la un anumit moment, situatia economico – financiara a unitatii patrimoniale. În felul acesta, pe langa verificarea aspectelor contabile si a modului in care sunt respectate normele in domeniu cu privire la intocmirea evidentelor contabile si a raportarilor, in sarcina auditorului intra si alte atributii, cum ar fi: studierea Statutului sau a Actului constitutiv al societatii comerciale, studierea sectorului de activitate in care firma isi desfasoara activitatea, informarea cu privire la eventualele litigii cu tertii, cu clientii, cu furnizorii, cu creditorii financiari, obtinerea de informatii cu privire la pozitia pe piata a intreprinderii, relatiile cu autoritatile etc. Toate aceste ii sunt necesare auditorului pentru a putea sa aiba o parere cat mai de ansamblu si mai in detaliu cu privire la firma pe care urmeaza sa o auditeze, si aceasta in scopul de a avea rezultate cat mai bune care sa fie cat mai aproape de realitate, pentru a-si indeplini rolul de garantie in fata tertilor.

Pentru terti, avizul sau opinia unui profesionist contabil independent asupra documentelor financiare ale unitatii patrimoniale constituie cea mai buna asigurare asupra gradului de incredere pe care pot sa-l acorde acestor documente. Controlul legal al conturilor este activitatea cea mai reglementata, cea care da profesiei contabile identitatea sa. Sub denumirea de audit, activitatea de control al conturilor poate fi definita ca o misiune de opinie.

De la activitatea de control a conturilor, auditul s-a extins si la alte domenii: audit al calitatii, audit informatic, audit juridic, audit fiscal, audit al productiei si multe altele.