Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins :
Capitolul I. Consideratii generale privind fenomenul de evaziune fiscala............1
1.1 Scurt istoric al legislatiei rominesti in materia evaziunii fiscale.....1
1.2 Aspecte generale privind conceptele de evaziune fiscala si frauda fiscala.............2
1.3 Notiunea si formele evaziunii fiscale......4
1.3.1 Notiunea evaziunii fiscale..4
1.3.2 Evaziunea fiscala legala....6
1.3.3 Evaziunea fiscala frauduloasa si clasificarea juridica a fraudei fiscale..........7
1.3.4 Incertitudinea delimitarii evaziunii fiscale legale si frauduloase..9
Capitolul II. Evaziunea fiscala - cauze, forme de manifestare si instrumente de masura............11
2.1 Cauzele evaziunii fiscale...12
2.2 Forme de manifestare ale evaziunii fiscale............13
2.2.1 Modalitati generale ale evaziunii fiscale.............13
2.2.2 Moduri de manifestare a evaziunii fiscale legale si a celei frauduloase.............16 2.2.3 Modalitati de manifestare a evaziunii fiscale frauduloase la nivel national si international...........17
2.3 Cuantificarea fenomenului de evaziune fiscala si marimea acestuia...........21
2.3.1 Instrumente de masura a evaziunii fiscale.............21
2.3.2. Marimea evaziunii fiscale24
Capitolul III. Efectele si combaterea evaziunii fiscale....26
3.1 Efectele evaziunii fiscale..26
3.1.1 Efectele fenomenului de evaziune fiscala asupra formarii veniturilor statului........26
3.1.2 Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscala.........28
3.1.3 Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscala..............29
3.1.4 Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscala.............31
3.2 Cai de combatere a fenomenului de evaziune fiscala31
3.2.1 Combaterea si limitarea evaziunii fiscale prin masuri legislative.32
3.2.2 Eficienta controlului fiscal - directie strategica in vederea prevenirii si reducerii fenomenului de evaziune fiscala ...........34
> Necesitatea intocmirii evidentelor fiscale in combaterea fenomenului de evaziune fiscala..............37
Capitolul IV. Studiu de caz privind activitatea de identificare si combatere a evaziunii fiscale in 2001 la D.G.F.P. si C.F.S. Timis .38
4.1 Analiza generala a fenomenului evazionist in 2001..38
4.2 Dinamica fenomenului evazionist in anul 2001 comparativ cu anul 2000...........41
4.3 Structura fenomenului evazional in 2001 la D.G.F.P. si C.F.S. Timis............42
1. Structura evaziunii fiscale pe citegorii de venituri........42
2. Structura sanctiunilor antrenate de evaziunea fiscala identificata......43
3. Structura evaziunii fiscale dupa natura juridica a contribuabilului... 43
4. Structura sumelor atrase suplimentar la buget............44
5. Structura activitatii de verificare pe organe de control...45
4.4 Propuneri de masuri legislative si institutionale necesare limitarii si administrarii fenomenului evazionist............46
Concluzii finale......48
Anexa 1.49
Anexa 2.50
Anexa 3..51
Anexa 4..52
Anexa 5..53
Anexa 6.54
Anexa 7.55
Anexa 8.56
Bibliografie........57

Alte date

?

Capitolul I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND FENOMENUL DE EVAZIUNE FISCAL?

1.1.SCURT ISTORIC AL LEGISLATIEI ROMÂNESTI ÎN MATERIA EVAZIUNII FISCALE

În Romania au avut loc mai multe reforme ale sistemului impozitelor directe in anii 1921, 1923 si 1929, preocuparea principala a legiuitorului fiind aceea de a introduce un sistem de impunere organizat si de a gasi mijloacele cele mai eficace de a preveni si reprima evaziunea fiscala.

Anul 1923 a ramas marcat de desfiintarea impunerii minimale, atenuarea sanctiunilor severe prevazute in legea din 1921 impotriva practicilor evazioniste, precum si de introducerea legii contributiilor directe a carei principala lacuna a fost nerepartizarea egala a sarcinii fiscale, dand astfel posibilitatea unor intreprinderi de a nu plati impozitul.

Un exemplu concludent este faptul ca imobilele care apartineau intreprinderilor industriale erau scutite de plata impozitului pe cladiri, ceea ce insemna ca in anii in care intreprinderea se solda cu pierderi ,fiscul pierdea impozitul funciar pe care intreprinderea ar fi trebuit sa il plateasca sub forma de impozit pe cladiri.

Forma de evaziune fiscala cea mai raspandita o reprezinta actiunea intreprinderilor de a exagera valoarea cladirilor si instalatiilor pe care le posada (sau numarul lor) si de a obtine de la fisc dreptul de a scade din beneficiu un fond de amortizare corespunzator unor investitii mai mari decat cele reale.

Efectul legii date in 1923 a fost scaderea ingrijoratoare a randamentului impozitelor directe.Pe de alta parte, literatura juridica facea distinctie intre “infractiunea fiscala”, “abaterea fiscala” si evaziune.

Infractiunea era considerata “orice abatere, neascultare a legilor fiscale, sanctionata cu o pedeapsa fiscala, neurmarea sau nesupunerea la legile fiscale putand sa rezulte fie dintr-un fapt de abstentiune, fie dintr-o actiune”.

Abaterile fiscale erau “orice alte fapte impuse sau oprite prin legile fiscale daca nu sunt sanctionate cu pedepse fiscale, ci cu obligatia de a plati numai despagubiri sub forma de majorari de impozite”. [1 V. Cordescu, citat de Bufanu R. in “Introducere in dreptul fiscal”, Editura Mirton, Timisoara, 2000, pg. 156.]

Pentru faptuirea acestor fapte se aplicau sanctiuni sub forma de amenzi in cuantum de pana de patru ori impozitul calculat la diferenta venitului sustras.Pentru actele de coruptie impotriva agentilor fiscali era prevazuta inchisoarea contraventionala.

Niciodata insa nu se va putea realiza acel ideal etic al contribuabilului care isi plateste toate datoriile fata de stat, pentru ca interesul banesc va fi mereu pus inaintea eticii.

La 15 august 1947 are loc stabilizarea monetara la paritatea de 20.000mii lei vechi pentru 1 leu nou.

Tot in anul 1947 are loc adoptarea unei noi legi care sanctiona foarte aspru evaziunea fiscala, Lg. Nr. 344 din 29 decembrie 1947, conform careia faptele de evaziune fiscala erau asimilate crimei de sabotaj si se sanctionau cu pedepsele prevazute in legea pentru reprimarea speculei si a sabotajului.Aceasta lege a fost o ultima lovitura data clasei mosieresti , care nu mai avea bani sa platesca obligatiile din urma. A durat numai 3 luni, ca o masura extrema, temporara.

Sanctiunile aplicate erau in functie de gravitatea faptei :

? Închisoarea corectionala de la 3 luni la 4 ani si amenda de la 50.000 lei la 1.000.000 lei;

? Închisoarea corectionala de la 4-12 ani si amenda de la 100.000 lei la 2.000.000 lei;

? Munca silnica de la 5-20 ani si se amenda de la 100.000 lei la 5.000.000 lei.

În prezent, proliferarea faptelor ilegale se datoreaza lacunelor legislative mai evidente in perioada de tranzitie traversata de Romania.

Legea 87/1994, care reglementeaza masuri de combatere, prevenire si stopare a fenomenului de evaziune fiscala, a fost adoptata datorita cresterii alarmante a cazurilor de neevidentiere corecta a operatiunilor economice, inregistrarilor fictive in contabilitate, distrugerii intentionate de documente, folosirii unei evidente duble, nedeclararii filialelor, sucursalelor, punctelor de lucru s.a.m.d.

1.2.ASPECTE GENERALE PRIVIND CONCEPTELE DE EVAZIUNE FISCAL? SI FRAUD? FISCAL?

Evaziunea fiscala este o notiune foarte greu de precizat si datorita diversitatii expresiilor folosite pentru a desemna acelasi fenomen: neindeplinirea de catre contribuabil a obligatiilor fiscale legale.Termenii utilizati in acest domeniu sunt: evaziune fiscala legala, evaziune fiscala frauduloasa, evaziune internationala, paradisuri fiscale, frauda la lege, economia subterana etc.

Confuzia ce se creeaza este mare si datorita faptului ca acesti termeni au sensuri diferite de la un autor la altul si astfel descrierea fenomenului este mai dificila.

Literatura juridica franceza face distinctie intre frauda si evaziunea fiscala.Consiliul pentru Impozite, intr-un raport al sau din august 1977, preciza :

? “este frauda cand este vorba de un comportament delictual deliberat, constand in special in ascunderea cu rea credinta a unei fractiuni din materia impozabila sau in majorarea cheltuielilor si care este susceptibila de represiune penala.”

? “este evaziune fiscala cand, in mod intentionat, contribuabilul utilizeaza de o maniera abuziva lacunele din dispozitiile fiscale nationale si existenta de sisteme fiscale variabile intre diferitele tari.Spre deosebire de frauda, evaziunea nu poate face obiectul sanctiunilor civile sau penale, deoarece cei datori nu contravin dispozitiilor legislative.” [2 Bufanu R., “Introducere in dreptul fiscal”, Editura Mirton, Timisoara 2000, pg.156]

În tarile anglo-saxone, “tax evasion” desemneaza evaziunea fiscala frauduloasa, ca pe o reorganizare ilegala a unei afaceri pentru a minimaliza obligatia fiscala, iar “tax avoidance” desemneaza evaziunea fiscala legala ca pe o reorganizare legala a unei afaceri, in acelasi scop.

În literatura romaneasca de specialitate, prima definitie data evaziunii fiscale dateaza din perioada interbelica si era exprimata astfel: “Evaziunea fiscala poate deci fi : ilicita, avand uneori si un caracter fraudulos, si evaziunea fiscala legala sau mai bine zis tolerata. Se intelege prin evaziune legala actiunea contribuabililor de a ocoli legea, recurgand la o combinatie, neprevazuta de legiuitor si, deci, tolerata, prin scapare din vedere.

Prin evaziune fiscala ilicita se intelege actiunea contribuabilului care violeaza prescriptiunea legala cu scopul de a nu plati impozitul cuvenit statului.Evaziunea fiscala consta in totalitatea procedeelor licite si ilicite cu ajutorul carora cei interesati se sustrag in totalitate sau partial cu averea lor, obligatiilor stabilite prin legile fiscale.” [3 V.Cordescu, “Evaziunea fiscala in Romania”, teza de doctorat in Stiinte Economice,1936, citat de Bufanu R. in “Introducere in dreptul fiscal”,Editura Mirton, 2000, pg. 156.]

O alta opinie este aceea care distinge net evaziunea, care consta in scaparea de impozite printr-un mijloc legal, in functie de abilitatea contribuabilului de a folosi lacunele din legislatie, de frauda.Exista unele diferente clare intre aceste doua concepte:

1. prin evaziune fiscala se urmareste “salvarea” unei parti din castigul individual, din mana statului, in schimb prin frauda fiscala se creeaza conditiile de ajungere la castig;

2. in timp ce evaziunea fiscala este un act strict unilateral,frauda fiscala este un act bilateral sau chiar multilateral;

3. cel care recurge la evaziune fiscala o considera un act legitim – protejarea castigului realizat prin munca, frauda fiscala fiind generata de accesul la resurse publice in vederea cresterii castigului personal, de cele mai multe ori prin coruperea celor care le gestioneaza;

4. actul de frauda fiscala este intotdeauna insotit de evaziune fiscala, in schimb evaziunea fiscala nu presupune recurgerea la frauda;

Pentru multi analisti, evaziunea fiscala este una din “bolile” socitatilor moderne, alaturi de economia subterana, frauda fiscala etc. Pentru altii ea este o manifestare bruta a democratiei.

Daca luam in considerare ideea ca evaziunea fiscala este un semn al democratiei, ar insemna ca aceasta s-a manifestat din plin, lasandu-I fenomenului un camp larg de actiune.Factorii care au “sprijinit” amplificarea si mentinerea fenomenului evazionist la proportii relativ mari in masa PIB si a veniturilor fiscale, sunt:

? legislatia fiscala a fost elaborata greoi, continand si o gramada de lacune, incoerente si imprecizii ( mai ales in legislatia din domeniul impozitarii veniturilor agentilor economici – Lg.12/1991 privind impozitul pe profit).

? Legea evaziunii fiscale a avut o aparitie tarzie ( Lg. Nr. 87/1994 ), iar aplicarea ei nu s-a facut in tocmai;

? Fiscalitatea impusa era relativ ridicata in comparatie cu capacitatile contributive ale contribuabililor ;

? Lipsa specialistilor in domeniul fiscal, proasta salarizare a acestora si o dotare la fel de slaba.