Pagina documente » Recente » Acordul de la schengen. Planul de actiune

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?CUPR?NS
?NTRODUCERE 2
CAP?TOLUL 1: ACORDUL DE LA SCHENGEN 3
1.1. Acordul de la Schengen - l?bera c?rculat?e a persoanelor 3
1.2. Prezentarea ?n?t?at?ve? de la Schengen 4
1.3. Pr?nc?p??le generale d?n Convent?a de la Schengen 5
1.4. Benef?c?? aduse de aderarea la spat?ul Schengen 7
1.5. Aspecte pr?v?nd armon?zarea leg?slat?e? d?n Roman?a cu preveder?le comun?tare d?n domen?ul l?bere? c?rculat?? a persoanelor 8
CAP?TOLUL 2: EXT?NDEREA FRONT?ERELOR 11
2.1. Trecerea front?erelor 11
2.1.1. Trecerea front?erelor ?nterne 11
2.1.2. Trecerea front?erelor externe 12
2.3. Preveder? legale ?n cazul portur?lor s? aeroportur?lor 18
2.3.1. Aeroportur? 18
2.3.2. Portur? mar?t?me s? fluv?ale 19
2.4. Cooperarea intre statele contractante 23
2.5. ?ntroducerea datelor b?ometr?ce ?n documentele de calator?e 26
CAP?TOLUL 3: PLANUL DE AC??UNE SCHENGEN 30
3.1. Planul de act?une ?n domen?ul v?zelor 30
3.1.1. Pol?t?ca comuna de v?ze 30
3.1.2. Formatul un?form de v?ze 31
3.1.3. Categor?? de v?ze 32
3.1.4. El?berarea v?zelor 33
3.1.5. V?za cu valab?l?tate ter?tor?ala l?m?tata 37
3.1.6. Reprezentarea 37
3.1.7. Cooperare, sch?mb de ?nformat?? s? stat?st?c? 38
3.1.8. Taxele de v?za 38
3.2. ?m?grat?a 39
3.2.1. Cond?t?? care reglementeaza c?rculat?a stra?n?lor 39
3.2.2. Expulzarea/Îndepartarea stra?n?lor 42
3.2.3. Cooperarea, sch?mbul de ?nformat?? s? stat?st?c?le 44
3.2.4. Raspunderea transportator?lor 45
3.3. Cooperare pol?t?eneasca 45
3.4. Cooperare jud?c?ara 55
3.4.1. Cooperare jud?c?ara in mater?e penala 55
3.4.2. Apl?carea pr?nc?p?ulu? non b?s ?n ?dem 63
3.4.3. Extradarea 64
3.4.4. Transferul persoanelor condamnate 65
CONCLUZ?? 67
B?BL?OGRAF?E 68

EXTRAS DIN DOCUMENT

3.2. ?m?grat?a {p}

3.2.1. Cond?t?? care reglementeaza c?rculat?a stra?n?lor {p}

3.2.2. Expulzarea/Îndepartarea stra?n?lor {p}

3.2.3. Cooperarea, sch?mbul de ?nformat?? s? stat?st?c?le {p}

3.2.4. Raspunderea transportator?lor {p}

3.3. Cooperare pol?t?eneasca {p}

3.4. Cooperare jud?c?ara {p}

3.4.1. Cooperare jud?c?ara in mater?e penala {p}

3.4.2. Apl?carea pr?nc?p?ulu? "non b?s ?n ?dem" {p}

3.4.3. Extradarea {p}

3.4.4. Transferul persoanelor condamnate {p}

CONCLUZ?? {p}

B?BL?OGRAF?E {p}

?NTRODUCERE

La ?nceputul an?lor 80, a demarat, la n?vel european, o d?scut?e ?n legatura cu ?mportanta termenulu? l?bertate de m?scare

?n anul 1984, fostul cancelar german Helmut Kohl s-a ?ntaln?t cu presed?ntele de atunc? al Frante?, Franço?s M?tterand, la trecerea front?ere? « Goldene Brenn » d?n aprop?ere de Saarbrücken. A?c? au luat dec?z?a de a el?m?na controalele la front?era d?ntre German?a s? Franta. N?c? unul d?n e? nu banu?se atunc? ce ?nsemnatate v?z?onara va avea pe v??tor acest gest pentru o Europa fara gran?te ?nterne s? fara controale la front?era d?ntre state.

V?z?unea lor a condus ?ntr-o pr?ma faza la un acord ?ntre German?a, Franta, Tar?le de Jos, Belg?a s? Luxemburg, ?nche?at ?n 1985 pe nava "Astr?d" pe raul Mosel, ?n dreptul m?c?? local?tat? de front?era Schengen d?n Luxemburg.

A urmat semnarea Convent?e? de ?mplementare a Acordulu? Schengen, ?n data de 19 ?un?e 1990. ?n momentul ?ntrar?? ?n v?goare, ?n anul 1995, aceasta a el?m?nat controalele la front?erele ?nterne ale statelor semnatare s? a creat o s?ngura front?era externa unde controalele se desfasoara conform unu? set de regul? clare.

De asemenea, au fost stab?l?te regul? comune ?n mater?e de v?ze, m?grat?e, az?l, precum s? masur? refer?toare la cooperarea pol?t?eneasca, jud?c?ara sau vamala. Toate aceste masur?, ?mpreuna cu Acordul Schengen, Convent?a de ?mplementare a Acordulu? Schengen, dec?z??le s? declarat??le adoptate de catre Com?tetul Execut?v Schengen stab?l?t in 1990, precum s? protocoalele s? acordur?le de aderare care au urmat const?tu?e acqu?s-ul Schengen.

?n?t?al, acqu?s-ul Schengen nu a facut parte d?n cadrul leg?slat?v comun?tar. Acest lucru s-a sch?mbat ?nsa odata cu semnarea Tratatulu? de la Amsterdam, ?n data de 2 octombr?e 1997, ?ntrat ?n v?goare la data de 1 ma? 1999. Un Protocol atasat Tratatulu? de la Amsterdam ?ncorporeaza acqu?s-ul Schengen ?n cadrul leg?slat?v s? ?nst?tut?onal al Un?un?? Europene.

?ncepand cu acest moment, acqu?s-ul Schengen face parte d?n leg?slat?a comun?tara s? a fost transferat ?n noul T?tlu ?V- V?ze, az?l, ?m?grat?e s? alte pol?t?c? legate de l?bera c?rculat?e a persoanelor, al TUE.

CAP?TOLUL 1: ACORDUL DE LA SCHENGEN

1.1. Acordul de la Schengen - l?bera c?rculat?e a persoanelor

Schengen, des? nu face parte d?n blocul comun?tar, poate f? cons?derat acordul care perm?te punerea in apl?care reala a l?bere? c?rculat?? a persoanelor. Este intr-un fel „laboratorul" aceste? l?bertat?, asa cum se va regas? s? in Tratatul de la Maastr?cht.

Avand ca model Convent?a Benelux, inche?ata in 1958, statele comun?tare au inche?at la 14 ?un?e 1985 Acordul Schengen, pr?v?nd supr?marea treptata a controlulu? la front?erele comune. Este vorba despre Belg?a, Luxemburg, Olanda (care formau Benelux) s? Franta s? German?a, intre care se semnase un acord s?m?lar la Sarrenbruck, cu un an ma? devreme.

De-a lungul acestor an?, avcn?mentele au exerc?tat o pres?une cont?nua asupra lucrar?lor partener?lor Schengen. Sent?mentul de ?nsecur?tate legat de valur?le succes?ve de teror?sm, pr?mele f?sur? ale ?mper?ulu? comun?st s? reun?f?carea German?c? au fost factor? care au provocat uneor? intarz?er? s? care,in n?c? un caz, nu au s?mpl?f?cat derularea negoc?er?lor. [1 M?r?n Vo?cu, ?ntroduc?r? ?n dr?ptul ?urop??n, ?d?tur? Un?v?rsul Jur?d?c, Bucur?st?, 2007]

Pentru ca masur?le pe termen lung, prevazute in t?tlul ?? al Acordulu?, sa f?e apl?cab?le, a fost esent?ala dec?z?a celor c?nc? partener? reun?t? la Schengen de a crea ?nstante spec?al?zate. Ob?ect?vul ?n?t?al urmar?t de spec?al?st?? reun?t? in grupe de lucru nu a fost elaborarea unu? nou ?nstrument jur?d?c, c? numa? ?dent?f?carea d?f?cultat?lor legate de punerea in pract?ca a masur?lor pe termen lung s? gas?rea unor solut?? concrete.

În raportul d?n 19 ?un?e 1989, Grupul central de negoc?ere a constatat ca textele def?n?t?vate de grupur? de lucru d?fer?te ar putea f? ?ntegrate intr-un document un?c. Grupul central de negoc?ere a hotarat folos?rea ca document de lucru a pro?ectulu? olandez.( ce fusese anter?or prezentat, cu t?tlu de proba, de catre delegat?a olandeza).

În c?uda d?f?cultat?lor ment?onate, putem cons?dera ca, la sfars?tul anulu? 1988, textele v??toare? convent?? de apl?care erau, in mare parte, redactate s? ca ob?ect?vul stab?l?t ?n?t?al - desf??ntarea controlulu? la front?erele comune, ina?nte de l ?anuar?e 1990 — era inca in stud?u.

M?n?str?? s? secretar?? de stat au luat ult?mele dec?z?? pe 13 no?embr?e 1989. Au programat semnarea Convent?e? de apl?care a acordulu? Schengen pentru data de 15 decembr?e a acelu?as? an, ad?ca ina?nte de l ?anuar?e 1990, data inscr?sa in acord.( Republ?ca Federala a German?e? a cerul atunc? partener?lor sa? sa amane semnarea Convent?e?. Ea a dor?t ?n pr?mul rand ca textul convent?e? sa prec?zeze, intr-o declarat?e anexa, ca Republ?ca Democrata a German?e? nu este o tara stra?na in raport cu ea. Scopul era de a obt?ne, in perspect?va une? evolut?? favorab?le a procesulu? de un?f?care, o ?ntegrare automata in „spat?ul Schengen" a Republ?c?? Democrate a German?e?.) Reun?te d?n nou la Schengen pe 19 ?un?e (dupa ce aleger?le d?n 18 mart?e 1990 d?n Republ?ca Democrata Germana au dec?s in mod favorab?l soarta reun?f?car?? celor doua part? ale German?e?), cele c?nc? state semnatare ale acordulu? d?n 14 ?un?e 1985 au semnat convent?a care urma sa perm?ta apl?carea masur?lor pe termen lung enuntate cu c?nc? an? in urma.

Pana in prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, d?ntre care 27 l-au s? ?mplementat. Într-un moment ?stor?c, la 21 decembr?e 2007, noua state, major?tatea d?n centrul s? estul Europe?, s?-au desch?s gran?tele, astfel incat pentru pr?ma data este pos?b?la calator?a l?bera peste fosta Cort?na de F?er.

1.2. Prezentarea ?n?t?at?ve? de la Schengen

Compus d?n 32 de art?cole, acest Acord const?tu?e o declarat?e de ?ntent?e pr?n care statele semnatare se angajeaza sa fac?l?teze, pe cat pos?b?l, trecerea front?erelor lor ?nter?oare s? sa puna in apl?care masur?le de cooperare necesare supr?mar?? controlulu?. [2 www.?urop?.?u/]

Pentru ca d?spoz?t??le d?n acord sa-s? gaseasca ?lustrarea in pract?ca, acesta a fost completat cu o Convent?e de apl?care a Acordulu? Schengen — denum?ta s? Convent?a Schengen - semnata de aceleas? part? la 19 ?un?e 1990 s? care af?rma, intre altele: corespondenta cu ob?ect?vele comun?tare care v?zau crearea s? funct?onarea P?ete? Un?ce, asa cum prevedea Actul Un?c European.

Ulter?or au aderat s? alte state comun?tare: ?tal?a — 27 no?embr?e 1990, Span?a s? Portugal?a— 25 ?un?e 1991, Grec?a — 6 no?embr?e 1992, Austr?a — 25 apr?l?e 1995. Danemarca a sol?c?tat statutul de observator la Grupul Schengen, in vederea aderar??. D?ntre tar?le comun?tare, doar Marea Br?tan?e este impotr?va inlaturar?? front?erelor ?nter?oare, antrenand s? ?rlanda in acest refuz.

Cu toate acestea, nu toate statele semnatare erau efect?v pregat?te pentru „desch?derea" front?erelor, ceea ce a determ?nat numeroase amanar? pana la 26 mart?e 1995, data care marcheaza ?ntrarea in v?goare a Acordulu? Schengen.

Spre deoseb?re de Benelux, modelul ?stor?c pentru Schengen, acesta nu benef?c?aza de recunoastere jur?d?ca. De aceea pentru anum?te aspecte pract?ce, cum ar f? semnarea contractelor de angajare a expert?lor s? a membr?lor serv?c??lor tehn?ce, a trebu?t sa se recurga la personal?tatea jur?d?ca a Benelux.

Munca de elaborare a textelor s? de pregat?re a dec?z??lor rev?ne grupur?lor de lucru, subordonate Grupulu? Central (Grup Central compus d?n inalt? funct?onar? d?n statele membre ale spat?ulu? Schengen ce stab?leste ord?nea de z? a COMEX - Com?tet Execut?v-const?tu?t in vederea apl?car?? Convent?e? organ dec?z?onal care statueaza in unan?m?tate). Ex?sta patru grupur? de lucru, carora le sunt subordonate ma? multe subgrupur?. Este vorba despre: [3 www.sch?ng?n.m??.gov.ro]

Grupul „pol?t?e s? secur?tate", care se ocupa de probleme d?rect legate de act?v?tatea organelor de pol?t?e s? just?t?e s? care are ca scop protect?a persoanelor s? a bunun?lor;

Grupul „c?rculat?e transfrontal?era" care stud?aza probleme legate de l?bera c?rculat?e;

Grupul „transport" care se ocupa de sch?mbur?le comerc?ale, traf?c la front?era etc.; [4 B?rbul?scu, ?ord?n Gh?orgh? - D? l? Comun?t?t?l? ?urop?n? l? Un?un?? ?urop??n?, ?d?tur? Tr??, Bucur?st?, 2001]

Grupul „med?u f? vama" se ocupa de protect?a sanatat?? oamen?lor s? an?malelor, controlul asa-num?telor produse „sens?b?le".