Pagina documente » Limbi straine, Litere » Acordul gramatical in limba romana. Acord si informatie

Despre lucrare

lucrare-licenta-acordul-gramatical-in-limba-romana.-acord-si-informatie
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-acordul-gramatical-in-limba-romana.-acord-si-informatie


Cuprins

CUPRINS
ARGUMENT
Partea intii
CONSIDERATII GENERALE
Capitolul I
CONCEPTUL DE ACORD
1 Categorii deictice - categorii anaforice
2 Acord si informatie
3 Cei doi termeni (A si B)
4 Acord si rectiune
5 Categorii gramaticale implicate in acord
6 Acord sintagmatic - acord paradigmatic
7 Definitie
Capitolul II
TIPURI DE ACORD
1 Acord gramatical
2 Acord nongramatical
3 Dezacordul
Partea a doua
REGULI DE ACORD
Capitolul I
TERMENUL B ESTE UN VERB (A = MONOMEMBRU)
0 Regula generala
1 A este un cuvint inclusiv
2 A este un substantiv colectiv
3 A este un nume propriu
4 A este un substantiv care exprima gruparea obiectelor
pe baza asemanarii lor (fel, tip, categorie, soi etc.)
5 A este un substantiv care desemneaza emitatorul in
ipostaza de autor, petitionar etc. (subsemnat, subscris,
semnatar, contractant etc.)
6 A este un termen de reverenta (domnie, excelenta,
luminatie, marie etc.) insotit de un adjectiv posesiv
7 A este un adjectiv substantivizat urmat de un determinant
pronominal prepozitional
8 A este un substantiv (pronume) in raport de echivalenta
cu un nume predicativ
9 A este un pronume nehotarit care exprima prin parte
totalitatea (fiecare, oricare, nici unul, nici una etc.)
10 A este un pronume interogativ
11 A este un pronume relativ
12 A este in relatie de acord cu un B precedat de un
semiauxiliar de modalitate
13 Alte situatii
Capitolul II
TERMENUL B ESTE UN VERB (A = PLURIMEMBRU)
A Raportul dintre elementele constitutive ale lui A din punct
de vedere semantic
B Raportul dintre elementele constitutive ale lui A din punct
de vedere al actiunii (starii, calitatii) exprimate de B
C Particularitatile lexico-gramaticale ale lui A sau B
D Pozitia lui B in enunt
E Determinantii adjectivali comuni ai constituentilor lui A
F Reluarea unui A plurimembru printr-o apozitie rezumativa
G A este un termen plurimembru fals
Capitolul III
TERMENUL B ESTE UN ADJECTIV
A Acordul in caz
B Acordul in gen si numar
CONCLUZII GENERALE
ABREVIERI SI SIMBOLURI
BIBLIOGRAFIE 114
1
4

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Partea intai

CONSIDERATII GENERALE

ARGUMENT

Lucrarea de fata isi propune sa prezinte monografic unul dintre cele mai importante mijloace de realizare a coeziunii intrapropozitionale in limba romana – acordul.

Acordul presupune, exprimand lucrurile cat mai simplu, prezenta unor corespondente formale intre doua (sau mai multe cuvinte) intre care se stabileste o relatie de dependenta, de obicei, in cadrul unui enunt. Fenomenul de acord apare in combinatiile “verb si substantiv sau pronume subiect”, dar si in cadrul gruparilor in care, in jurul unui substantiv (mai rar pronume) reprezentand centrul grupului, se organizeaza unul sau mai multe adjective. Si intr-un caz si in celalalt, acordul pune in evidenta legatura existenta intre componentele grupului, prin prezenta, la fiecare dintre ele, a unor “marci” gramaticale.

Complexitatea acordului deriva din faptul ca reprezinta un sistem care inglobeaza un numar mare de reguli si elemente, iar acestea se organizeaza si functioneaza pe baza relatiilor, variate si complicate, care se stabilesc intre ele. În virtutea acestor norme, care reprezinta “corectitudinea”, sunt condamnate si combatute ca incorecte anumite pronuntari, cuvinte, constructii, posibile si admise in alte conditii, in vorbirea “de acasa”, in conversatia de toate zilele, dar care devine suparatoare intr-o exprimare ingrijita, depasind cadrul familiar sau strict particular, in ocazii oficiale, oarecum solemne.

În genere, normele limbii evolueaza lent, dar continuu. Folosirea limbii, implicand un sistem de reguli, este susceptibila de greseli, de incalcari ale acestor reguli. Greseala, abaterea reprezinta unul dintre principalele motoare ale dezvoltarii limbii. Greseala de limba poate fi provocata de cunoasterea insuficienta a unei limbi, de comoditatea vorbitorului, rigoarea normelor limbii transformand in abatere utilizarea formelor, termenilor, constructiilor populare care nu au fost cuprinse in aceste norme.

A vorbi si a scrie o limba corecta, cultivata si decenta este unul din semnele prin care se distinge omul instruit si educat.

Capitolul I

CONCEPTUL DE ACORD

Acordul (concordanta, congruenta), concept de baza al sintaxei romanesti, s-a bucurat de atentie din partea lingvistilor romani si straini care au studiat gramatica limbii romane. Eforturile lor au fost concentrate mai ales asupra stabilirii regulilor de acord, a tipurilor de dezacord si a cauzelor acestuia. Transparenta termenului a diminuat interesul pentru o definitie mai riguroasa. Totusi, cateva confuzii (acord-flexiune, acord-rectiune) sau inardventente (acordul substantivului) nu par a fi straine de laconismul definitiei, astfel incat stadiul actual al cercetarii conceptului de acord reclama inca precizari si detalieri.