Pagina documente » Administratie publica » Administratia publica in Romania si integrarea europeana

Despre lucrare

lucrare-licenta-administratia-publica-in-romania-si-integrarea-europeana
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-administratia-publica-in-romania-si-integrarea-europeana


Cuprins


Cuprins

Introducere 1
Sectiunea I – Administratia publica in Romania
Capitolul I - Structura administratiei publice in Romania
1.1.Scurt istoric al administratiei publice in Romania 3
1.2.Administratia publica din perspectiva Constitutiei din 1991 si a Legii 215/2000 8

Capitolul II – Administratia publica locala. Realitati
2.1. Reglementarile Consiliului Europei si Uniunii Europene privind autoritatile publice locale 18
2.2. Performante ale comunitatilor locale din tarile Uniunii Europene 20
2.3. Modele ale administratiei publice europene 25

Capitolul III - Relatiile externe ale administratiei publice locale in Romania
3.1.Unitatile administrativ-teritoriale si reprezentarea lor publica 35
3.2.Imbunatatitea organizarii administrativ teritoriale. Notiuni. Concepte. Perspective . 38
3.3.Activitatea de relatii externe ale administratiei publice locale in Romania in contextul prevederilor constitutionale si ale autonomiei locale 40
3.4. Locul si rolul activitatii de relatii externe in cadrul unei primarii

Sectiunea II - Uniunea Europeana

Capitolul I - Tendinte politice care privesc federalizarea Uniunii 51
1.1.Europa, ca o contrapondere a celorlalti actori politico-economici 53
1.2. Cautarile in directia unei Carte a Drepturilor Fundamentale 56
1.3.Evolutiile economice din Uniune si primii pasi ai unei constructii federale structurate 59

Capitolul II - Evolutiile economice din Uniune si primii pasi ai unei constructii federale structurate
2.1.Piata economica comuna 60
2.2.Bugetul Uniunii 60
2.3.Politica externa, de securitate si de aparare 65

Capitolul III - Pletora deciziilor, limitele tehnico-functionale ale actualului aranjament unional 70

Sectiunea III – Integrarea europeana

Capitolul I - Reforma institutionala in administratia publica locala din perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
1.1.Exigente ale Uniunii Europene privind primirea de noi membrii 72
1.2. Candidatura Romaniei la Uniunea Europeana 75
1.3. Reforma administratiei publice in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana 80
1.4. Economia locala din Romania in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana 86
1.5. Rolul Biroului de Integrare Europeana din cadrul primariei 92
1.6. Structuri ale administratiei de stat cu competente in relatiile externe ale Romaniei 95
1.7. Programe de asistenta financiara externa pentru comunitatile locale 99

Capitolul II - Romania ca actor politic international, autor al unor politici sub-regionale, regionale si geo- politice 102
2.1.Interesele Romaniei si procesul de integrare in Uniunea Europeana 104
2.2. Aliantele Romaniei in interiorul si exteriorul regiunii 109

Sectiunea IV – Studiu de caz si concluzii

Capitolul I - Principalele puncte critice, in perceptia cetatenilor privind integrarea in Uniunea Europeana 110

Capitolul II - De ce nu este de ajuns simplul accept al cetatenilor romani cu privire la aderare? 116
2.1.Globalizarea si consecintele sale asupra cetateanului roman 118

Anexe 121

Bibliografie


EXTRAS DIN DOCUMENT

? 142

INTRODUCERE

“ Statul, prin natura sa, este ceva multiplu si daca devine o unitate mai stransa, din stat se face familie si din familie omul.”

Plutarh

Statul, cea mai importanta institutie a societatii, este privit ca “suma” a trei elemente: teritoriul, populatia ( natiunea ) si suveranitatea, dar si ca forma organizata a puterii poporului, adica mecanismul sau aparatul statal. Statul are nu numai putere de comanda sau un principiu de coeziune si de durata, ci este un instrument de organizare constituit dintr-un ansamblu de servicii ce actioneaza prin organele ( autoritatile ) sale in vederea atingerii, in interes public, a “ binelui comun “. Deci o colectivitate umana nu poate trai decat dispunand de o administratie ce are ca obiectiv general satisfacerea nevoilor importante ale vietii acestei comunitati, viata implicand administrarea.

A administra reprezinta o activitate executiva pusa sub semnul comenzii sau a delegarii de atributii, iar cand aceasta activitate realizeaza obiectivele slujindu-se de puterea publica prin derogarea de la regulile dreptului comun, ea dobandeste atributele administratiei publice.

Administratia publica prin intermediul autoritatilor publice, respecta si ocroteste viata intima, de familie si privata, potrivit competentelor ce ii revin (Constitutia Romaniei, art. 26, alin. 1).

Administratia publica, in orice societate, reprezinta “ aparatul de gestiune al problemelor publice”, este un instrument al statului indispensabil in atingerea unor deziderate, a unor obiective majore determinate de elemente de realizare a unor valori politice stabilite prin acte juridice in scopul satisfacerii interesului general, prin actiunea puterii publice. Administratia reprezinta, de altfel, organizarea oricarui grup social evoluat, instrumentul de coeziune si de coordonare indispensabila, fara de care societarea se dezintegreaza.

Administratia publica, prin insasi natura sa fara filosofie proprie, este subordonata unor scopuri exterioare, dar ea isi trage legitimitatea din sistemul de valori dominante, din puterea publica, care fixeaza, in general, scopurile si mijloacele pe care trebuie sa la utilizeze pentru a atinge aceste scopuri. Se spune, astfel, ca “ administratia publica este permanent plasata sub nivelul politic, subliniindu-se ca ,in sfera administratiei publice, deasupra institutiilor administrative exista institutiile politice care faciliteaza existenta statului si satisfacerea nevoilor comune ale colectivitatii in comformitate cu deciziile institutiilor publice”.

Ideea esentiala a administratiei este aceea de organizare,“ ordinea este buna organizare” (Lithe) , ceea ce releva un sens al notiunii, acelea de organizare ierarhica, in virtutea careie organul care ordona sau organizeaza este superior organelor care executa.

In concluzie, notiunea de administratie si acceptiunea de administratie publica desemneaza ansamblul de organe care infaptuiesc, conduc si executa treburile publice. Administratia cuprinde, in sens larg, “ o activitate” ce semnifica faptul de a administra, de a gestiona si “organul” care exercita o asemenea activitate.