Pagina documente » Medicina » Agenti antimicrobieni folositi in controlul si combaterea placii bacteriene gingivale

Despre lucrare

lucrare-licenta-agenti-antimicrobieni-folositi-in-controlul-si-combaterea-placii-bacteriene-gingivale
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-agenti-antimicrobieni-folositi-in-controlul-si-combaterea-placii-bacteriene-gingivale


Cuprins

CUPRINS
Introducere ...... pag. 1
Cap.1 Placa bacteriana-factor local in etiologia
parodontopatiilor marginale cronice ...... pag. 2
1.1 Definitie si clasificare ......... pag. 2
1.2 Compozitie si structura ...... pag. 3
1.3 Formarea placii bacteriene si biochimia sa .......... pag. 5
1.4 Potentialul patogenic al placii ...... pag. 10
Cap.2 Clasificarea parodontopatiilor marginale ........ pag.11
2.1 Clasificarea gingivitelor pag. 12
2.2 Clasificarea parodontitelor ......... pag. 14
Cap.3 Mijloacele de control si combatere a placii bacteriene .. pag.17
3.1 Mijloace mecanice .......... pag. 18
3.2 Mijloace chimice-agenti antimicrobieni ..... pag. 21
3.2.1 Antiseptice bisguanidice ............ pag. 27
3.2.2 Compusi cuaternari de amoniu . pag. 36
3.2.3 Compusi fenolici ........ pag. 37
3.2.4 Agenti oxidanti ........... pag. 37
3.2.5 Ioni metalici . pag. 38
3.2.6 Alte antiseptice ......... pag. 39
3.2.7 Enzime ........ pag. 46
3.2.8 Antibiotice ..... pag. 46
3.2.9 Agenti antibacterieni de origine vegetala si produse naturale . pag. 48
Cap.4 Tendinte in utilizarea agentilor antiplaca ..... pag. 54
Concluzii ...... pag. 55
Bibliografie

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

„Aratati-mi dintii vostri si eu va voi spune cine sunteti”

G.Cuvier,zoolog si paleontolog francez(1769-1832)

Pornind de la acest citat putem sa intrevedem implicatiile pe care le are dantura in viata noastra cotidiana.Suntem inzestrati de la varste fragede de catre natura cu tot ceea ce este necesara pentru a supravietui in conditiile de mediu ale acestei lumi. Dantura este unul din atuurile pe care le avem la dispozitie pentru a ne hrani.

Dar astazi nu se mai pune problema satisfacerii numai a nevoii de hrana deoarece dintii au capatat un rol profund estetic.Imaginea unui om de succes este data in primul rand de increderea pe care el o are in sine dovedita majoritatea reclamelor sau prezentarilor printr-un zambet sclipitor,prin perfectiunea culorii si a formei dintilor.

Prezenta dintilor pana la varste inaintate atesta calitatea unei alimentatii corecte si a mentinerii sanatatii la limitele superioare.Dintii sanatosi inseamna posibilitate de alimentatie corecta care se traduce prin sanatatea intregului organism.

Lipsa dintilor,mai ales la tineri dar nu numai,s-a dovedit a fi un factor in aparitia afectiunilor psihice ,a caderiolor emotionale,a scaderii increderii si pretuirii de sine ,lucru observat preponderent la populatia feminina a globului.

Cauzele principale in pierderea dintior sunt la ora actuala:

? Parodontopatiile

? Caria dentara

? Accidentele

În etiologia parodontopatiilor,factorii locali cei mai des intalniti sunt:

? Placa bacteriana

? Tartrul dentar

? Tratamente odontale si protetice incorecte

Prin prezenta lucrare de diploma mi-am propus sa trec in revista principalii agenti antibacterieni atat de sinteza cat si de origine vegetala folositi la ora actuala in combaterea placii bacteriene gingivale.

Capitolul 1

Placa bacteriana-factor local in aparitia parodontopatiilor

1.1 Definitie si clasificare

Placa bacteriana este termenul folosit pentru a descrie asociatia de bacterii ce apare pe suprafata dintelui.Ea poate fi definita ca un agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata dintelui sau a altor structuri din caviatatea bucala,prin intermediul unei matrice organice.[29]

Materia alba reprezinta termenul ce descrie agergarea bacteriilor, leucocitelor si a celulelor epiteliale descuamate ce se acumuleaza pe suprafata placii bacteriene sau a dintelui, lipsita de structura interna caracteristica placii.[29]

Deosebirea intre cele doua tipuri de depozite este determinata de calitatea aderentei de structurile subiacente.Daca depozitul se poate indeparta prin actiunea mecanica a spray-ului de apa,se vorbeste de materie alba ,daca insa aceasta rezista, se numeste placa bacteriana.[29]

Dupa relatia cu marginea gingivala, placa bacteriana se poate diferentia in :

? Supragingivala

? Subgingivala

Placa supragingivala poate fi detectaa clinic daca ea atinge o anumita grosime.O acumulare mai mica devine evidenta numai daca se coloreza prin impregnare cu pigmenti din cavitatea bucala sau cu solutii revelatoare.

Placa subgingivala nu se poate detecta prin observare directa .Prezenta ei se evidentiaza cu ajutorul solutiilor revelatoare de placa, sau plimband sonda dentara de-a lungul marginii gingivale.[29]

1.2 Compozitie si structura

Placa bacteriana este constituita in principal dintr-un ecosistem microbian in continua proliferare la care se adauga leucocite, macrophage, celule epiteliale descuamate in diverse stadii de integritate anatomica toate cuprinse intr-o matrice organica.Microorganismele reprezinta 70-80 % din constituentii enumerati. Un milimetru cub de placa bacteriana care cantareste aproximativ 1 mg contine mai mult de 108 microorganisme, care sunt dispuse intr-un aranjament complex cuprinzand intre 200 - 400 specii bacteriene.

Complexitatea ecosistemului microbian al placii poate fi evidentiata microscopic prin coloratia gram, care distinge microorganisme gram positive, gram negative, sau alte forme mofologice (coci, bastonase, fusiforme, filamentoase, spirili spirochete)

Bacteriile gram pozitive formeaza exotoxine si pot fi sensibile la peniclina sau alte antibiotice inrudite, pe cand cele gram negative formeaza endotoxine si sunt de obicei sensibile la streptomicina si antibiotice asemanatoare.

Grupa cocilor gram pozitivi este reprezentata de genurile Streptococcus si Staphylococcus. De obicei Staphylococcus reprezinta mai mult de 1-2% cantitatea de microorganisme din placa subgingivala iar Streptococcus 25-30%.[29]

Una din specii Streptococcus mutans, produce un polizaharid extracelular - dextranul - cu rol in fenomenul de aderare microbiana dar si levan cu rol in asigurarea substratului energetic pentru microorganisme.