Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Analiza indicilor agrochimici si elaborarea planului de fertilizare

Despre lucrare

lucrare-licenta-analiza-indicilor-agrochimici-si-elaborarea-planului-de-fertilizare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-analiza-indicilor-agrochimici-si-elaborarea-planului-de-fertilizare


Cuprins

Cuprins:
Capitolul I
Chimizarea agriculturii si contextul societatii contemporane
1.1. Chimizarea agriculturii si criza energetica
1.2. Fertilizarea organo-minerala-mijloc esential de sporire a productiei
Capitolul II
Caracterizarea conditiilor naturale si social-economice ale
localitatii SIRET
2.1. Caracterizarea conditiilor naturale
2.1.1. Pozitia geografica
2.1.2. Geomorfologia, geologia si litologia
2.1.3. Hidrologia si hidrogeologia
2.1.4. Principalele caracteristici ale climei
2.1.5. Vegetatia naturala si cultivata
2.1.6. Fauna solului
2.1.7. Principalele tipuri zonale si azonale de sol
Capitolul III
Cartarea agrochimica a solurilor
3.1. Modul de lucru
3.1.1. Faza pregatitoare
3.1.2. Faza de teren
3.1.3. Faza de laborator
3.1.4. Faza de birou
3.2. Indici agrochimici ce caracterizeaza starea de fertilitate a solului
3.2.1. Reactia chimica a solurilor
3.2.2. Caracterizarea starii de aprovizionare cu azot si fosfor
3.2.3. Caracterizarea starii de aprovizionare cu potasiu mobil
Capitolul IV
Stadiul cercetarilor cu privire la fertilizarea pasunilor si fanetelor naturale
4.1. Compozitia floristica a pajistilor si exigenta acestora fata de elementele nutritive
4.2. Cercetari privind fertilizarea organica
4.3. Cercetari privind fertilizarea chimica
4.4. Sisteme de fertilizare a pajistilor
Capitolul V
Stabilirea dozelor de ingrasaminte chimice functie de principalii indici agrochimici
5.1. Principii de stabilire a dozelor optim-economice
5.2. Modele matematice de stabilire a dozelor optime economice
5.3. Aplicarea ingrasamintelor si amendamentelor
5.3.1. Epoci si metode de aplicare a ingrasamintelor si amendamentelor
5.3.2. ingrasamintele chimice si amendamente utilizate
5.4. Stabilirea necesarului de ingrasaminte si amendamente
Capitolul VI
intocmirea planului de fertilizare
6.1. Modul de folosinta al terenului
6.2. Dozele de amendamente si ingrasaminte utilizate
Cuprins:

Capitolul I
Chimizarea agriculturii si contextul societaţii contemporane
1.1. Chimizarea agriculturii si criza energetica
1.2. Fertilizarea organo-minerală-mijloc esenţial de sporire a producţiei

Capitolul II
Caracterizarea condiţiilor naturale şi social-economice ale
localitaţii SIRET

2.1. Caracterizarea condiţiilor naturale
2.1.1. Poziţia geografică
2.1.2. Geomorfologia, geologia si litologia
2.1.3. Hidrologia si hidrogeologia
2.1.4. Principalele caracteristici ale climei
2.1.5. Vegetaţia naturală si cultivată
2.1.6. Fauna solului
2.1.7. Principalele tipuri zonale si azonale de sol

Capitolul III
Cartarea agrochimică a solurilor
3.1. Modul de lucru
3.1.1. Faza pregătitoare
3.1.2. Faza de teren
3.1.3. Faza de laborator
3.1.4. Faza de birou
3.2. Indici agrochimici ce caracterizeaza starea de fertilitate a solului
3.2.1. Reacţia chimică a solurilor
3.2.2. Caracterizarea starii de aprovizionare cu azot şi fosfor
3.2.3. Caracterizarea stării de aprovizionare cu potasiu mobil

Capitolul IV
Stadiul cercetărilor cu privire la fertilizarea păsunilor şi făneţelor naturale

4.1. Compoziţia floristică a pajistilor şi exigenţa acestora faţă de elementele nutritive
4.2. Cercetări privind fertilizarea organică
4.3. Cercetări privind fertilizarea chimica
4.4. Sisteme de fertilizare a pajistilor

Capitolul V
Stabilirea dozelor de îngrasaminte chimice funcţie de principalii indici agrochimici
5.1. Principii de stabilire a dozelor optim-economice
5.2. Modele matematice de stabilire a dozelor optime economice
5.3. Aplicarea îngrasamintelor si amendamentelor
5.3.1. Epoci şi metode de aplicare a îngrasamintelor şi amendamentelor
5.3.2. Îngrasamintele chimice şi amendamente utilizate
5.4. Stabilirea necesarului de îngrasaminte şi amendamente


Capitolul VI
Întocmirea planului de fertilizare
6.1. Modul de folosinţa al terenului
6.2. Dozele de amendamente si ingraşaminte utilizate

EXTRAS DIN DOCUMENT

? Cap.I

Chimizarea agriculturii in contextul societatilor contemporane.

1.1 Chimizarea agriculturii si criza energetica.

Amploarea cercetarilor stiintifice, incepand cu a doua jumatate a secolului XX a permis o sursa gigantica pentru sporirea productivitatii in agricultura.

Aceasta evolutie a devenit posibila si datorita intensificarii procesului de productie prin mecanizare si chimizare.

În timp au existat preocupari pentru reducerea la strictul necesar a consumurilor de energie si combustibili atat in domeniul prelucrarilor cat si in domeniul fertilizarii solurilor.

În general agricultura de tip industrial se caracterizeaza printr-un consum ridicat de energie.

La analiza pe factori de productie a consumului de energie in agricultura mondiala s-au constatat procentual urmatoarele repartitii:

? Chimizare (ingrasaminte, pesticide) -34%

? Mecanizare (arat, prasit, recoltat) -20%

? Transporturi (materiale, recolta) -17%

? Irigare -11%

? Cresterea animalelor -8%

? Conservarea produselor -6%

? Alte consumuri -4%

TOTAL 100%

Resursele energetice utilizate in agricultura sunt de doua tipuri :

-resurse energetice fosile (conventional limitate) in care se includ carbunii, petrolul, gazele naturale, energia nucleara, ce se epuizeaza in timp;

-resurse energetice inoibile (neconveniionale) reprezentate prin energia solara, energia eoliana, energia hidraulica.

Luand in considerare toate formele de energie consumate la un hectar pentru cultura plantelor rezulta in medie, o cantitate de 20-25GJ (1GJ=109J), insemnand ca la nivelul intregii noastre tari, aceasta reprezinta o cantitate de 200-250 milioane GJ, chimizarii revenindu-i 61,6 %, fapt ce impune in contextul crizei energetice, luarea unor masuri care sa duca la imbunatatirea tehnologiilor de producere, de aplicare si de eliminare a oricarei forme de risipa .

În acelasi context, se impune si stabilirea rationala a sortimentului de ingrasaminte avand in vedere consumurile energetice diferentiate, necesare producerii lor.

Astfel pentru producerea unui kg de ingrasaminte cu azot s.a. se consuma 60 MJ, pentru 1kg fosfor s.a. se consuma 9,6 MJ .

Consumurile energetice variaza in functie de materiile prime folosite la fabricarea ingrasamintelor si de sortimentul de ingrasaminte.

La noi in tara, tehnologia fabricarii ingrasamintelor cu azot se bazeaza pe folosirea gazului metan.

În cazul fabricarii pesticidelor, consumurile de energie sunt mult mai ridicate comparativ cu ingrasamintele.

Erbicidele se obtin cu un consum de energie de circa 10 ori mai mare fata de ingrasaminte.

Din totalul energiei consumate pe intreaga economie, energia consumata pentru ingrasaminte reprezinta circa 1%. Pe totalul agriculturii, consumul de energie reprezinta circa 3,5% din energia conventionala utilizata in economia tarii noastre.

Dupa studiile intreprinse, se estimeaza ca in intreaga lume circa 30% din alimentele de origine vegetala se datoreaza folosirii ingrasamintelor chimice in agricultura.

În medie, o cantitate de 100.000 tone ingrasaminte, aduce un spor de productie care echivaleaza cu recolta ce se obtine de pe suprafata de 400.000- 500.000 ha.

S-a constatat ca gradul de intensivizare al agriculturii unei tari creste odata cu cantitatea de ingrasaminte folosita la unitatea de suprafata. Un rol important in sporirea si asigurarea productiei agricole il au pesticidele.

Se estimeaza ca anual pe glob, datorita bolilor si daunatorilor, se pierde la cereale o cantitate de 340 milioane tone, cantitate suficienta pentru a hrani un miliard de oameni pe timp de un an.

Pierderi importante de recolta se produc si datorita buruienilor, impotriva carora se utilizeaza erbicidele. Aceste pierderi se ridica la 5-10% din recolta potentiala a plantelor.

Asupra rolului chimiei in viitorul omenirii au existat si pareri eronate.

Astfel, chimistul francez Charmpagnat, americanul W. Alsberg, au ajuns la concluzia ca pe viitor rolul agriculturii va scadea, dezvoltandu-se in acelasi timp chimia ca ramura de productie. Trebuie inteles faptul ca, chimia ajuta agricultura fara a-i diminua rolul sau primordial in a asigura hrana necesara pentru omenire.

Se impune ca pe viitor, in cadrul unei agriculturi intensive, sa creasca, cantitatea de ingrasaminte s.a. la hectar, desi o cale mai eficienta este folosirea rationala a ingrasamintelor.

1.2 Fertilizarea organo-minerala –mijloc esential de sporire

a productiei