Pagina documente » Recente » ANALIZA ORGANIZARII , ROLULUI SI FUNCTIILOR BNR ?N ECONOMIA ROM?NEASCA

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

EXTRAS DIN DOCUMENT

La conducerea bancii centrale se afla fie un presedinte (cum este in Germania, Polonia sau Olanda), fie un guvernator (cum este in Romania, Franta, Anglia sau Belgia), fie un “chairman” (cum este in S.U.A.).

Denumirea bancii centrale difera de la o tara la alta. Astfel intalnim:

1. Banci care includ in denumirea lor numele tarii respective. (Exemplu: Banca Anglia, Banca Frantei, Banca Italiei, etc.)

2. Banci care poarta denumirea de Banca Nationala. (Exemplu: Banca Nationala a Romaniei, Banca Nationala a Poloniei, Banca Nationala a Elvetiei, etc.)

3. Banci care poarta denumirea de Banci de Rezerve. (Exemplu: Federal Reserves in S.U.A., India, Australia, etc.)

Daca avem in vedere forma de proprietate, desi in majoritatea tarilor banca centrala este in proprietatea statului, exista si numeroase banci centrale care se afla in proprietate mixta (a statului si a sectorului privat) sau in proportie de 100% in proprietate privata (vezi tabelul 1.2.).

Tabelul 1.2. : Proprietatea asupra bancilor centrale

Sursa: F. Capie, Ch. Goodhart, N. Schnadt - The development of Central Banking, London, 1994

Obiectivul bancilor centrale a evoluat de-a lungul timpului. Astfel, in perioada etalonului aur, obiectivul a fost formulat in termenii convertibilitatii metalice. Ulterior, prin erodarea rolului aurului ca etalon al valorii, obiectivul bancii centrale a fost reformulat in termeni de stabilitate a preturilor. Alaturi de acestea, obiectivele intermediare au prezentat o mare variabilitate, insa , indiferent de modificarile in formularea obictivelor, bancile centrale au acceptat idea ca stabilitatea monetara constituie o contributie importanta la stabilitatea financiara, De asemenea, rolul lor a evoluat o data cu dezvoltarea sistemului financiar.

Banca centrala, prin importanta activitatii sale privind determinarea starii monetare la nivel micro si macroeconomic, prin influentele pe care le poate exercita asupra celorlalte institutii financiar-bancare si asupra economiei, in general, detine o pozitie prioritara in cadrul oricarui sistem bancar.

I.3. Rolul si atributiile bancii centrale

In general, o banca centrala functioneaza ca o institutie de stat in vederea stabilirii si coordonarii politicii monetare si de credit a unei economii. Aceasta are, de asemenea, un rol important in mentinerea stabilitatii monedei nationale.

Functiile bancilor centrale sunt urmatoarele [4 Dardac Nicolae, Vascu Teodora, Moneda si Credit – vol II, Editura ASE, Bucuresti, 2002]:

? Functia de emisiune;

? Functia de banca a statului, a administratiei si a serviciilor publice;

? Functia de banca a bancilor;

? Functia de centru valutar si de gestionare a rezervei valutare;

? Functia disciplinara si prudentiala;

? Functia economica.

Functia de emisiune [5 Cocris, Vasile; Chirlesan, Dan. Managementul bancar si analiza de risc in activitatea de creditare : Teorie si cazuri practice. Iasi: Editura Universitatii "Al. I. Cuza", 2007]

Emisiunea monetara este in prezent separata de aur, nu doar in unele t?ri, ci pe plan generalizat. S-a elaborat si se aplica alte mecanisme de limitare a emisiunii monetare. În acest scop banca de emisiune apeleaza la o serie de parghii monetare si de credit specifice, urmarind prin aceasta transpunerea in practica a obiectivelor unor politici monetare adecvate (rezervele minime obligatorii, rata de rescont, operatiunile de open-market, cumpararea si vinderea devizelor).

În prezent banca centrala detine dreptul exclusiv de a emite insemne monetare ca mijloace legale de plata, fiind singura in drept sa stabileasca valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, desenul, precum si alte caracteristici ale bancnotelor si monezilor. În virtutea aceluiasi drept, banca centrala asigura tiparirea bancnotelor, baterea monezilor metalice si punerea lor in circulatie, precum si retragerea si distrugerea insemnelor monetare retrase. De asemenea, banca centrala poate decide anularea sau retragerea din circulatie a oricaror bancnote sau monede metalice care au fost emise si , in locul acestora, punerea in circulatie a altor tipuri de insemne monetare. [6 Dardac, Nicolae; Barbu, Teodora. Moneda, banci si politici monetare. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 2005]

Pentru a preveni emiterea de moneda fara acoperire, prin statut se stabileste obligatia ca transa de numerar aflata in circulatie, emisa de Banca Centrala, peste nivelul rezervelor internationale, sa fie acoperita integral prin titluri de stat detinute in portofoliul de investitii, prin active rezultate din credite acordate bancilor si altor personane juridice, in conditiile legii, sau prin cecuri, cambii si alte titluri de credit scontate sau detinute in portofoliu.

Functia de banca a statului, a administratiei si a serviciilor publice [7 Moinescu, Bogdan.Supravegherea bancara si gestionarea riscului sistemic : teza de doctorat.Bucuresti : ASE, 2006]

Aceast? functie reflect? sarcina b?ncilor centrale de a detine si a administra conturile statului, ale c?ror solduri figureaz? in pasivul bilantului.

În tari precum Franta, Germania, Italia sau Spania, operatiunile de incasari si plati sunt asigurate de serviciile Trezoreriei, rolul bancii centrale fiind doar acela de-a le inregistra. În Marea Britanie, Tezaurul detine un cont deschis pentru operatiunile din intreg teritoriul, dar banca centrala este cea care asigura incasarile si platile. Un sistem diferit exista in SUA, unde bancile private intervin in circuitul fondurilor statului. Tezaurul detine conturi deschise in numele sau la bancile de rezerve federale, iar acolo unde nu exista acestea, la marile banci private, denumite “depozitari generali”. În plus, alte banci (denumite “depozitari speciali”) care au achizitionat pentru ele sau pentru clientii lor titluri guvernamentale, crediteaza un cont al Tezaurului, deschis in numele bancii de rezerva a districtului respectiv.

În afara acestor diferentieri in gestionarea depozitelor si platilor publice, banca centrala joaca un rol direct sau indirect in finantarea statului sau administratiei publice. Astfel, in activul bancii centrale figureaza creantele asupra Tezaurului, care constituie fie anticipari asupra veniturilor fiscale, fie acoperiri partiale ale deficitului bugetar. În al doilea rand, sunt inregistrate creantele asupra guvernului care beneficiaza de sprijin la un nivel plafonat de legea bugetara anuala. De asemenea, bancile centrale finanteaza statul, direct sau indirect, prin achizitia de titluri publice pe piata libera “open-market”.

Datorita interventiilor de finantare directa sau indirecta, bancile centrale indeplinesc rolul esential de consilier si realizator al emisiunilor de titluri pentru contul statului. Astfel, bancile centrale organizeaza sindicate pentru achizitia de imprumuturi, administreaza datoria publica si plata anuala a dobanzilor la titlurile de stat, toate aceste atributiuni atestand, intr-o masura considerabila functia de banca a statului.

Functia de banca a bancilor [8 Dima, Alina. Banking elements : part two : lecturing notes and applications. Bucuresti: Editura ASE, 2006]

Aceasta functie reuneste trei activit?ti, srtans legate intre ele, pe care le desfasoara banca centrala, si anume: [9 Predescu, Iuliana.Activitatea bancara intre performanta si risc.Bucuresti : Expert,2005]

1. fiecare banca de rang secundar din sistemul bancar are un cont la banca centrala, cont care nu poate fi debitor, si pe baza caruia pot fi realizate viramente si compensari interbancare.

2. daca in procesul compensarilor, anumite banci au nevoie de refinantare, atunci banca cenrala poate, in anumite conditii, sa furnizeze resursele necesare, alimentand piata monetara. Se poate manifesta si situatia in care banca centrala poate absorbi lichidit?ti de pe piat?, dac? se consider? ca acestea sunt in surplus.

3. banca centrala trebuie sa intervina pe piata monetara pentru a mentine masa monetara si rata dobanzii in limitele fixate de catre autoritatea monetara.

Functia de centru valutar si de gestionare a rezervei valutare

Sub aceasta denumire este desemnata o tripl? functie a bancii centrale:

1. Asigurarea, singura sau la concurenta cu bancile de rang secundar, a schimbului de moneda nationala in devize

În anumite tari, in perioade critice, schimburile valutare sunt controlate de banca centrala, iar piata valutara nu functioneaz? liber. Toate schimburile de moneda nationala, in orice devize, trebuie sa se realizeze printr-un oficiu de schimb valutar, constituit ca anexa a bancii centrale, numai tranzactiile in scopuri turistice putand fi efectuate liber.

În toate tarile, bancile centrale, la concurenta cu bancile comerciale, furnizeaza devize agentilor economici solicitanti in conditii mult mai atractive, comparative cu cele impuse de celelalte banci. Totodata, bancile centrale isi mentin monopolul valutar chiar si in perioadele de practicare a cursurilor libere, intrucat sunt obligate s? garanteze convertibilitatea monedei nationale in devize, la cursurile stabilite prin sistemul de cursuri fixe.

În acest scop, bancile apeleaz? la propriile rezerve valutare, apeleaza la imprumuturi de la alte banci centrale, iar in situatiile critice, procedeaza la ajustarea paritatilor, respective la subevaluarea si supraevaluarea anumitor monede.

2. Pastrarea si gestionarea rezervelor valutare [10 Tudorache, Dumitru; Pirjol, Toader. Moneda, banci, credit. Bucuresti: Editura Universitara, 2005]

Avand calitatea de gestionar al rezervelor, majoritatea bancilor centrale detin in primul rand o rezerva de aur (considerata drept o remanent? a epocii in care emisiunea era garantata cu acest metal) si, alaturi de aceasta, mai detin si devize straine, pe care le obtin din operatiile de schimb, efectuate in pozitia de monopol sau cea de concurenta.

Trebuie remarcat ca pana la introducerea monedei euro, diverse banci centrale europene au utilizat moneda ECU, pentru conservarea activelor. Ponderile erau diferite de la o tara la alta (ex: 9,5% in Franta, 5% in Italia), iar anumite banci nu detineau deloc active in moneda ECU (ex: banca Marii Britanii, banca Spaniei) sau o utilizau doar in anumite contexte (ex: Bundesbank nu a utilizat ECU decat in contextul Fondului European de Cooperare Monetara). În prezent, bancile centrale introduc in rezerva lor moneda euro, intr-o proportie data de participarea acestei monede la comertul exterior al tarilor lor.