Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Anexietatea sociala, simptom sau tulburare in diferitele tipuri de colectivitati

Despre lucrare

lucrare-licenta-anexietatea-sociala-simptom-sau-tulburare-in-diferitele-tipuri-de-colectivitati
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-anexietatea-sociala-simptom-sau-tulburare-in-diferitele-tipuri-de-colectivitati


Cuprins

Cuprins
PARTEA GENERALA
CAPITOLUL 1 :ANXIETATEA SOCIALA
1.1.DEFINITIE
1.2.CLASIFICARE
1.3.ANXIETATEA SOCIALA
1.4.Elemente si tulburari associate
1.5.Elemente specifice culturii,etatii si sexului
1.6.Prevalenta
1.7.Evolutie
1.8.Diagnostic diferential
CAPITOLUL 2:
2.1. Natura anxietatii si fobiei sociale
2.2. Diferenta dintre anxietatea sociala si timiditate
2.3. Timiditatea:reletia cu fobia sociala si alte dereglari psihiatrice
2.4. Cauzele fobiei sociale
2.5.Mentinerea fobiei sociale
2.6.Anxietatea si hiperventilatia
2.7. Respectul de sine implicit si anxietatea sociala
2.8.Problemele de liceu referitoare la consumul de alcool si anxietatea sociala
2.9.Tratament
PARTEA SPECIALA
CAPITOLUL III : PARTEA SPECIALA
3.1.IPOTEZA DE LUCRU
3.2.MATERIAL SI METODA
3.3.REZULTATE SI DISCUTII
3.4. CONCLUZII

EXTRAS DIN DOCUMENT

?PARTEA GENERAL?

CAPITOLUL 1 :ANXIETATEA SOCIAL?



1.1.DEFINITIE



Anxietatea se defineste ca o reactie afectiva cu certe valente adaptative, cu conditia sa se manifeste ca raspuns dat la amenintari obiective,este starea in care persoana se dovedeste incapabila sa mobilizeze un pattern comportamental bine definit pentru a putea inlatura sau modifica acel eveniment sau obiect, respective acea interpretare,care ameninta realizarea vreunuia dintre obiectivele sale importante.



1.2.CLASIFICARE



TULBUR?RILE ANXIOASE CUPRIND:

-panica fara agorafobie

-panica cu agorafobie

-agorafobia fara istoric de panica

-tulburarea anxioasa generalizata

-fobia specifica

-fobia sociala

-tulburarea obsesiv-compulsiva

-tulburari de stress posttraumatic

-tulburari anxioase fara alta specificare

-

1.3.ANXIETATEA SOCIAL?



Criteriile de diagnostic

A. O frica intensa si persistenta de una sau mai multe situatii sociale sau de functionare, in care persoana este expusa unor oameni nonfamiliari sau unei posibile scrutari de catre altii.Individul se teme ca va actiona intr-un mod(sau va prezenta simptome anxioase) care vor fi umilitoare sau jenante.Nota:La copii,trebuie sa existe proba capacitatii de relatii sociale corespunzatoare etatii cu persoane familiare,iar anxietatea trebuie sa survina in situatiile cu egalii, nu doar in interactiunile cu adultii.



B. Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape constant anxietate,care ia forma unui atac de panica limitat situational sau predispus situational.Nota:La copii,anxietatea se poate exprima prin exclamatii, accese coleroase, stupefactie sau retragere din situatiile sociale cu persoane nefamiliare.

C.Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau nejustificata.Nota:La copii, acest element poate fi absent.

D.Situatiile sociale sau de functionare temute sunt evitate sau chiar indurate cu o anxietate sau detresa intensa.

E.Evitarea, anticiparea anxioasa sau detresa in situatia (situatiile)sociala sau de funtionare temuta interfereaza semnificativ cu rutina normala, cu functionarea profesionala (scolara)sau activitatile sociale,ori cu relatia persoanei sau exista o detresa marcata in legatura cu faptul de a avea fobia.

F.La indivizii sub 18 ani,durata este de cel putin 6 luni.



G.Frica sau evitarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante(de ex., un drog de abuzz, un medicament) ori ale unei conditii medicale generale si nu este explicata mai bine de alta tulburare mentala (de ex., panica cu sau fara agorafobie, anxietatea de separare ,tulburarea dismorfica corporala, o tulburare de dezvoltare pervasiva sau tulburarea de personalitate schizoida).

H.Daca este prezenta o conditie medicala generala ori alta tulburare mentala, frica de la criteriul A este fara legatura cu aceasta (de ex., frica nu este de balbism, de tremor in maladia Parkinson ori de manifestarea unui comportament alimentar anormal in anorexia nervoasa sau in bulimia nervoasa).

De specificat daca:

Generalizata: daca fricile include mai multe situatii sociale (a se lua, de asemenea, in consideratie diagnosticul additional de tulburare de personalitate evitanta).



1.4.Elemente si tulburari associate

Elemente descriptive si tulburari mentale associate.

Elementele associate commune ale fobiei sociale include hipersensibilitatea la critica, evaluara negativa sau rejectia, dificultatea in a se afirma, stima de sine scazuta sau sentimente de inferioritate.Indivizii cu fobie sociala se tem adesea de evaluarea indirecta de catre altii, cum ar fi luarea unui test.Ei pot manifesta aptitudini sociale reduse (de ex., contact visual redus) sau semne observabile de anxietate (de ex., maini reci si umede, tremuraturi, voce tremurata).Indivizii cu fobie sociala obtin rezultate scolare sub posibilitatile lor, din cauza anxietatii sau evitarii participarii in clasa.De asemenea, ei obtin rezultate sub posibilitatile lor la serviciu, din cauza anxietatii in timp ce vorbesc in grup, in public ori reprezentantilor autoritatii sau colegilor, ori din cauza evitarii acestor situatii.Persoanele cu fobie sociala au adesea retele de support social reduse, si este putin probabil ca se vor casatori.?n cazurile mai severe, indivizii pot abandona scoala, pot fi someri si nu cauta de lucru din cauza dificultatii de a da un interviu pentru serviciu, nu au amici sau tin de relatii insatisfacatoare, se abtin complet de la intalniri sau raman cu familia lor de origine.

Fobia sociala poate fi asociata cu panica cu agorafobie, agorafobia fara istoric de panica, tulburarea obsesivo-compulsiva, tulburarile affective, tulburarile in legatura cu o substanta si tulburarea de somatizare, pe care de regula le precede.?n esantioanele clinice, tulburarea de personalitate evitanta este prezenta frecvent la indivizii cu fobie sociala generalizata.



1.5.Elemente specifice culturii,etatii si sexului



Tabloul clinic si deteriorarea rezultanta difera de la o cultura la alta, in functie de exigentele sociale.?n anumite culturi (de ex., in Japonia si Coreea), indivizii cu fobie sociala pot dezvolta frici persistente si excessive de a nu ofensa pe altii in situatii sociale, in loc sa fie incomodati.Aceste frici pot lua forma anxietatii extreme, cum ca congestia fetei, contactul fata in fata ori mirosul propriului corp ar fi repugnante pentru altii.

La copii, pot fi prezente vociferari, accese coleroase, stupefactie, statul lipit sau strans de o persoana familiara si inhibarea interactiunilor pana la mutism.Copiii mai mici pot fi excesiv de timizi in situatii sociale nefamiliare, se retin sa intre in contact cu altii, refuza sa participe la jocul in grup, stau de regula la periferia activitatilor sociale si incearca sa ramana in apropierea adultilor familiari.Contrar adultilor, copiii cu fobie sociala nu au de regula optiunea evitarii totale a situatiilor temute si pot fi incapabili sa identifice natura anxietatii lor.Poate exista un declin in activitatea in clasa, refuzul de a mai merge la scoala ori evitarea activitatilor sociale si a intalnirilor corespunzatoare etatii.Pentru a pune diagnosticul la copii, trebuie sa existe proba capacitatii de relatii sociale cu persoane familiare, iar anxietatea sociala trebuie sa survina in situatiile cu egalii, nu doar in interactiunile cu adultii.Din cauza debutului precoce si a evolutiei cronice a tulburarii, la copii, deteriorarea tinde sa ia mai curand forma incapacitatii de a atinge nivelul de funtionare expectat, decat pe cea a declinului de la un nivel optim de funtionare.Din contra, cand debutul are loc in adolescenta, tulburarea poate duce le decremente in functionarea sociala sau scolara.

Studiile epidemiologice si pe baza comunitara sugereaza ca fobia sociala este mai frecventa la femei decat la barbati.În cele mai multe esantioane clinice, sexele sunt fie egal reprezentate, fie majoritatea sunt barbati.



1.6.Prevalenta