Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
1. Introducere 5
2. Standardul CORBA 9
2.1 Modelul de referinta CORBA 9
2.1.1 Broker-ul de cereri de obiecte (ORB - Object Request Broker) 9
2.1.2 Serviciile de obiecte 10
2.1.3 Facilitatiile comune 10
2.1.4 Interfetele de domenii 10
2.1.5 Interfete de aplicatii 10
2.2 Componentele CORBA 11
2.2.1 Nucleul ORB 13
2.2.2 Clientii 13
2.2.3 Implementarea obiect 14
2.2.4 Depozitul de interfete 14
2.2.5 Apeluri dinamice 14
2.2.6 Stub-uri idl 15
2.2.7 Interfata ORB 15
2.2.8 Skeleton-uri statice 15
2.2.9 Interfata pentru skeleton-urile dinamice 16
2.2.10 Adaptorul de obiecte 16
2.2.11 Referintele la obiecte 16
2.3 Limbajul de definire al interfetelor IDL 17
2.3.1 Reguli de baza in IDL 17
2.3.2 Modulul IDL 18
2.3.3 Tipuri primitive 18
2.3.3.1 Tipuri reale 19
2.3.3.2 Tipuri intregi 19
2.3.3.3 Tipul octet 19
2.3.3.4 Tipul string 20
2.3.3.5 Modificatorul const 20
2.3.4 Tipuri construite 20
2.3.4.1 Tipul enumerare 20
2.3.4.2 Tipul structura 21
2.3.4.3 Tipul union 22
2.3.4.4 Tipul interface 22
2.3.5 Alte constructii IDL 26
2.3.5.1 typedef 26
2.3.5.2 Declaratia anticipata 26
2.3.6 Tipurile container 26
2.3.6.1 Tipul sequence 27
2.3.6.1 Tipul tablou 27
2.3.7 Exceptiile 27
2.3.7.1 Tipul exception 27
2.3.7.2 Exceptiile standard 28
2.3.8 Tipul any 28
3. Dezvoltarea unei aplicatii in CORBA 29
3.1 Etapele dezvoltarii unei aplicatii in CORBA 29
3.2 Definirea interfetei IDL si map-area ei in Java. 29
3.3 Diagrama de clasa 31
3.4 Diagrama de colaborare 32
3.5 Implementarea clasei servant si a serverului 32
3.6 Implementarea clasei client 37
3.7 Punerea in lucru 39
3.8 Implementarea componentei server HelloServer in C++ 40
3.8.1 Interfata si map-area in C++ 40
3.8.2 Implementarea servantului si a serverului 41
4 Aplicatia practica 44
4.1 Cerinte 44
4.2 Specificarea si analiza orientata obiect 45
4.2.1 Tabelul cerintelor 45
4.2.2 Diagrama cazurilor de utilizare 45
4.2.3 Diagramele de clase 47
4.2.4 Arhitectura 49
4.2.4.1 Diagrama de componente 50
4.2.4.2 impartirea pe pachete 51
4.3 Proiectarea (Orientata Obiect) 52
4.3.1 Diagramele de secventa 52
4.3.2 Diagrama de colaborare 54
4.4 Manual utilizator 54
5 Biliografie 57

Alte date

?{p}

{p}

?

Aplicatii bazate pe componente folosind

tehnologia CORBA

1. Introducere

Dezvoltarea retelelor de calculatoare si interconectarea lor la nivel global (prin Internet) a pus problema unei comunicatii cat mai eficiente intre arhitecturi eterogene [5]. Diversitatea partenerilor de discutie este explicata prin procesul natural de dezvoltare a retelelor de-a lungul timpului.

La ora actuala exista patru mari arhitecturi distribuite:

CORBA (Common Object Request Broker Architecture)

DCE (Distributed Computing Environment)

DCOM (Distributed Component Object)

Java RMI (Remote Method Invocation)

CORBA, un standard elaborat de OMG (Object Management Group), este un cadru de dezvoltare a aplicatiilor distribuite in medii eterogene. La acest proiect au participat toate marile companii de soft, cu exceptia Microsoft-ului, care are propriul sau model (DCOM). CORBA se bazeaza pe OMA (Object Management Architecture), model propus de OMG, pentru transbordarea intr-un mediu distribuit a programarii orientate pe obiecte, ceea ce implica o dezvoltare rapida, reutilizarea si protectia eficienta a datelor.

În viziunea CORBA, un sistem distribuit este alcatuit din "clienti" ce utilizeaza diferite obiecte distribuite. Datorita modalitatilor diverse de comportare a obiectelor in sisteme de operare diferite (in thread-uri, biblioteci cu legare dinamica - DLL-uri ,...), CORBA lucreaza cu notiunea de "server" (fiecare obiect este asociat unui server). Rolul acestuia este de a include implementarea obiectelor asociate. Acest model impune doar invocarea de catre clienti a obiectelor de pe server si nu a serverului insusi. Asemeni tuturor modelelor, standardelor si produselor software, CORBA evolueaza. Experienta castigata cu versiunile initiale a evidentiat imbunatatirile si modificarile ce au permis cresterea utilitatii si aplicabilitatii standardului intr-un numar tot mai mare de aplicatii distribuite. Asa stau lucrurile, de exemplu, cu POA (Portable Object Adaptor), adaptorul portabil de obiecte. Functiile acestuia se refera la: crearea obiectelor si referintelor CORBA, dirijarea invocarilor de servicii catre obiectele corespunzatoare, activarea si deactivarea obiectelor, etc. O alta noutate cu care vine CORBA 3.0 este referitoare la mesajele asincrone. Invocarile de servicii de natura sincrona din versiunile initiale sunt pastrate acum in CORBA Messaging Specification, dar sunt suplimentate de metodele de invocari asincrone, callback si polling. O alta imbunatatire majora este transmiterea obiectelor prin valoare.

DCOM (Distributed Component Object) este solutia Microsoft, asemanatoare cu CORBA, pentru platforme Windows. Acesta permite un sistem de transmitere a mesajelor; un model de comunicare intre obiecte COM (Component Object Model), un model de document compus OLE (Object Linking and Embedding), cu servicii de comunicare intre documente si gestiunea lor; ActiveX, pentru aplicatii Web.

Atat CORBA, cat si DCOM separa interfetele obiectelor de implementarile lor. Diferenta consta in faptul ca limbajul de definire a interfetelor de la Microsoft difera de CORBA IDL. Mostenirii obiectelor din CORBA i se opun mecanismele de agregare si delegare DCOM pentru reutilizarea obiectelor. În agregare obiectul exterior expune interfetele obiectelor interioare ca si cum ar fi ale sale si in delegare obiectul exterior retransmite delegarile de metode catre obiectele interioare. Practic, o interfata DCOM poate fi vazuta ca o interfata de functii, clientului dandu-i-se un pointer pentru a avea acces la respectivele functii, interfetele DCOM neputand fi instantiate si neavand stari.