Pagina documente » Stiinte Economice » Asigurarea bunurilor (S.C. XYZ S.A.)

Despre lucrare

lucrare-licenta-asigurarea-bunurilor-s.c.-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-asigurarea-bunurilor-s.c.-xyz-s.a.-


Cuprins

CUPRINS:
1. GENERALITATI PRIVIND ASIGURARILE DE BUNURI3
1.1. Evolutia asigurarilor de bunuri in Rominia...........3
1.2. Locul ASIROM pe piata asigurarilor de bunuri.....8
1.2.1. Scurt istoric......8
1.2.2. Date referitoare la activitatea ASIROM...9
1.3. Cadrul juridic si institutional al asigurarilor.........12
2. CONTRACTUL DE ASIGURARE..............17
2.1. Trasaturi.Cosecinte.......17
2.2. Clauze generale.Clauze speciale.......18
2.2.1. Partile contractului de asigurare............19
2.2.2. Obiectul contractului de asigurare si riscurile acoperite prin asigurare.20
2.2.3. Prima de asigurare............20
2.2.4. Suma asigurata.21
2.2.5. Momentul inceperii, respectiv cel al incetarii raspunderii asiguratorului..........22
2.2.6. Drepturile si obligatiile partilor............22
2.2.7. Durata contractului...........24
3. TIPURI DE ASIGURARI PRACTICATE LA SOCIETATEA ASIROM S.A.........25
3.1. Notiuni generale privind asigurarea bunurilor.Clasificarea asigurarilor de bunuri.............25
3.2. Asigurarea facultativa a cladirilor si a altor constructii si a continutului(mijloace fixe si circulante) pentru cazurile de pagube produse de incendiu si alte calamitati......26
3.2.1. Bunurile care pot fi asigurate26
3.2.2. Riscurile asigurate............27
3.2.3. Durata asigurarii28
3.2.4. Suma asigurata.29
3.2.5. Prima de asigurare............29
3.3. Asigurarea facultativa complexa a gospodariilor persoanelor fizice...........30
3.3.1. Bunurile asigurate............30
3.3.2. Riscurile asigurate............31
3.3.3. Durata asigurarii33
3.3.4. Suma asigurata.33
3.3.5. Prima de asigurare............33
3.3.6. Raspunderea asiguratorului..34
3.3.7. Obligatiile asiguratilor.......34
3.4. Asigurarea facultativa a culturilor agricole si a rodului viilor...37
3.4.1. Obiectul asigurarii............37
3.4.2. Riscurile asigurate............37
3.4.3. incheierea, desfasurarea si incetarea cotractului de asigurare.......38
3.4.4. Suma asigurata.39
3.4.5. Prima de asigurare............39
3.4.6. Cazurile de dauna.............40
3.5. Asigurarea animalelor....40
3.5.1. Obiectul asigurarii............40
3.5.2. Riscurile asigurate............41
3.5.3. Suma asigurata.41
3.5.4. Prima de asigurare, durata asigurarii si raspunderea asiguratorului..........42
3.5.5. Obligatiile asiguratului.......42
3.6 Asigurari auto si de transport............42
3.7. Alte asigurari44
4. DERULAREA CONTRACTELOR DE ASIGURARI DE BUNURI......45
4.1. Studiu de caz privind asigurarea facultativa complexa a gospodariilor persoanelor fizice45
4.2. Studiu de caz privind asigurarea facultativa a bunurilor pentru cazul de furt prin efractie la o persoana jurdica.....48
4.3. Concluzii....51
ANEXE.....52
BIBLIOGRAFIE.........65

EXTRAS DIN DOCUMENT

?1. GENERALIT?TI PRIVIND ASIGUR?RILE DE BUNURI

1.1. EVOLUTIA ASIGUR?RILOR DE BUNURI IN ROMÂNIA

În Romania importanta asigurarilor de bunuri este in continua crestere, in conditiile in care resursele bugetare ale statului nu vor mai putea face fata eventualelor catastrofe ce se vor putea produce. Implicarea statului nu este o solutie practica si de aceea statul incurajeaza, pe diverse cai participarea pietei de sigurari la finantarea acestor riscuri.

Odata cu aparitia legii 136/1995, a fost abrogata obligativitatea asigurarilor de locuinte in Romania si drept urmare, cei mai multi cetateni au renuntat la acest tip de protectie.

În prezent, numai 4% din totalul locuintelor sunt asigurate, deci potentialul ramas disponibil pentru contractarea de noi asigurari este foarte mare.

Studii realizate de catre specialisti au demonstrat faptul ca in cazul unor catastrofe naturale, pierderile ar fi importante iar sumele pe care populatia le-ar incasa sub forma despagubirilor, semnificative. În aceasta situatie, adoptarea unei solutii coordonate de finantare a pierderilor in urma catasrofelor, atat din partea statului cat si din partea industriei asigurarilor, este de natura sa relaxeze presiunea asupra bugetului statului, in cazul producerii unor astfel de evenimente.

Dupa unii specialisti ar fi oportuna revenirea la o forma de asigurare obligatorie a locuintelor, obligativitatea asigurarii permitand practicarea unor prime reduse, dupa principiul mutualitatii. Apar divergente in ceea ce priveste modul de stabilire al primelor.

În continuare vom studia evolutia asigurarilor de bunuri in Romania, in ultima jumatate de secol.

Incepand din anul 1952 cand a luat fiinta Administratia Asigurarilor de Stat, unitate care a detinut monopolul in domeniul asigurarilor, s-au practicat asigurari de bunuri, atat facultative cat si prin efectul legii. Initial prin efectul legii au fost asigurate numai bunuri apartinand persoanelor fizice. Cu incepere din anul 1955, odata cu crearea proprietatii cooperatiste, au fost incluse in asigurare si uneltele agricole, animalele si alte bunuri apartinand noilor structuri. Astfel pana in 1990, in sfera asigurarilor de bunuri prin efectul legii erau cuprinse :

1) cladiri si alte constructii apartinand cetatenilor precum si animalele, proprietatea acestora, cu incadrarea in restrictii de varsta si greutate pentru unele categorii. Pana in anul 1971, odata cu emiterea Decretului 471 privind asigurarile de stat, in asigurarea prin efectul legii au fost cuprinse si culturile agricole apartinand cetatenilor si avand o suprafata mai mare de 10 ari.

2) bunurile apartinand unitatilor cooperatiste din agricultura precum: cladiri si constructii; motoare, masini, instalatii; mijloace de transport; inventar gospodaresc; materiile prime, materiale, combustibilul; semifabricatele si produsele finite; produsele animaliere, agricole si viticole; culturile agricole, rodul viilor si animalele apartinand acestor unitati.

Extinderea membrilor comunitatii de risc a permis o buna atomizare a riscurilor protejate intre acestia si practicarea unor prime de asigurare mult mai reduse decat cele practicate in cazul asigurarilor facultative de bunuri.

Dupa cum se poate observa, bunurile apartinand agentilor economici cu capital de stat nu erau cuprinse in asigurare. Daca un eveniment sau un complex de evenimente genera pagube, acestea erau acoperite din fonduri departamentale sau pe seama resurselor bugetului statului, creind tendinte consumatoriste si impresia ca asigurarea ar fi un dat gratuit.

Evolutia economiei dupa 1991, cu puternice puseuri inflationiste a creat un caracter derizoriu al asigurarilor de bunuri prin efectul legii, pentru ca in timp ce nivelul preturilor a crescut de cateva sute de ori, primele de asigurare au ramas la aceste asigurari, nemodificate. Despagubirea de asigurare fiind si ea calculata in raport cu nivelul primelor platite, in multe cazuri, se situa la un procent foarte mic din valoarea reala a bunului in momentul producerii evenimentului asigurat. Deci indemnizatia de asigurare era totalmente insuficienta pentru repararea prejudiciului inregistrat de catre asigurat la bunul sau. De aceea spunem ca asigurarea prin efectul legii a bunurilor, dupa anul 1991 a capatat un caracter derizoriu, impunandu-se fie renuntarea la ea, fie reasezarea ei pe alte principii.

Din aceste motive, incepand cu anul 1996, in tara noastra asigurarile de bunuri prin efectul legii au fost desfiintate.

Paralel cu asigurarile prin efectul legii au functionat asigurarile contractuale, avand la baza principiul facultativitatii. Acestea constituie si au constituit o necesitate obiectiva, fiind complementare asigurarilor prin efectul legii prin indemnizatia de asigurare primita si prin gama riscurilor luate in protectie de asigurator.

Actualmente, in tara noastra, se practica o mare varietate de asigurari contractuale de bunuri, in functie de natura acestora, de riscurile la care sunt expuse bunurile, de natura proprietatii bunurilor si de obiectul societatilor de asigurare. Astfel, conform criteriilor mentionate, pot fi identificate mai multe forme de asigurare a bunurilor incluse in obiectul de activitate al unor asiguratori cum sunt:

- asigurarea cladirilor, a altor constructii si acontinutului acestora, pentru cazurile de pagube produse de incendiu si alte calamitati;

- asigurarea lucrarilor de constructii-montaj si a raspunderii constructorului;

- asigurarea mijloacelor de transport auto;

- asigurarea masinilor, utilajelor si instalatiilor pentru cazurile de avarii accidentale;

- asigurarea bunurilor sau valorilor pentru cazurile de furt prin efractie sau prin acte de

talharie;

- asigurarea geamurilor si oglinzilor;

- asigurarea complexa a gospodariilor persoanelor fizice;

- asigurarea aeronavelor;

- asigurarea maritima;

- asigurarea de credite si garantii;

- asigurarile agricole.

Dupa unii autori, crearea unor societati de asigurare si spargerea monopolului statului in domeniul asigurarilor au creat premisele unei reale concurente si implicit, au dus la aparitia unor produse noi de asigurare [1 Seulean Victoria si colaboratorii, “Asigurari comerciale.Teorie si practica”,Timisoara, Editura Mirton 2001, Pag.104]. Tendinta care se manifesta in ramura asigurarilor de bunuri este de oferta a unor polite globale care sa ofere protectie complexa impotriva riscurilor multiple. Asa este, de exemplu, polita globala care protejeaza bunurile transportate in trafic intern si international, mijloacele de transport auto utilizate la transportul bunurilor precum si raspunderea civila pentru accidente auto cu valabilitate in afara granitelor tarii (asigurare de tip Carte Verde )-toate printr-un singur document de asigurare. Polita este oferita de societati de asigurare precum ARDAF S.A sau ASIROM S.A. Tot societatea ARDAF S.A ofera asiguratilor persoane fizice in cadrul asigurarii complexe a gospodariilor acestora, o tripla asigurare: de bunuri casnice, de accidente la domiciliul asiguratilor si de raspundere civila. Recent, in cadrul asigurarii complexe, societatea de asigurari a inclus si raspunderea pentru cladirile care adapostesc bunurile casnice.

In acelasi context, societatea GENERALA ASIGUR?RI a introdus asigurarea privind politele de furt si talharie pentru locuinte si birouri.

Alte societati, dimpotriva, ofera asiguratilor contracte de asigurare prin care se protejeaza un singur risc, caz in care prima de asigurare este procent din prima de baza pentru asigurarea globala. De exemplu, in cazul asigurarii auto-casco se pot face asigurari casco numai pentru anumite riscuri din cadrul celor oferite prin polita. Este cazul in exclusivitate pentru riscul de furt, care este cotata cu 30% din prima de baza, asigurarea pentru avarii produse de riscul de incendiu care este cotata cu 20% din prima de baza etc.

Se urmareste astfel satisfacerea pretentiilor si posibilitatilor unui numar cat mai mare de consumatori ai produselor de asigurare.

Pe piata asigurarilor non-viata modificarile inregistrate dealungul timpului sunt mult mai putin sesizabile. Fara a generaliza trebuie remarcata o anumita stare de insuficienta in randul multora dintre operatorii pe acest segment de piata. Lipseste agresivitatea promovarii propriei oferte si marci altfel decat prin asocierea lor cu propuneri de participare la jocuri loteristice.

Perspectivele pietei asigurarilor non-viata nu par sa se modifice decisiv, macar pe termen scurt. Atata timp cat comoditatea, inertia conducerii afacerilor, vor rezuma eforturile asiguratorilor la cheltuirea unui buget de publicitate si protocol in vederea atragerii de noi potentiali clienti pentru asigurarile obligatorii, piata nu are cum sa evolueze.

Daca ne referim la veniturile obtinute de operatorii in domeniu, trebuie sa presupunem ca ele nu se rezuma la incasarile obtinute din primele corespunzatoare activitatii de asigurari directe. La nivel global al pietei acestea reprezinta 69% din total veniturilor obtinute de asiguratori. Circa 7% sunt recuperarile, regresele si comisioanele obtinute de companii in urma derularii activitatii de reasigurare, restul reprezentand venituri din investitii. Constatam o crestere in termeni reali (in anul 2000 comparativ cu cel anterior) a veniturilor totale ale asiguratorilor inregistrate la nivel global al pietei. Ea s-a realizat in mare masura, ca urmare a majorarii nivelului de incasari obtinute din activitatea de asigurare-reasigurare, cea care a inregistrat un plus de 15 procente.

Decanii de varsta ai pietei locale, ASIROM si ASTRA au consemnat scaderi semnificative practicate la toate posturile de venituri exprimate in echivalent USD. Despre ASTRA se spune ca declansatorul crizei e un management defectuos, iar in cazul ASIROM se spune ca se mentine doar pe linia de plutire, pierzand progresiv la toate capitolele, e adevarat insa nu si pozitia de lider.

Chiar daca este al treilea an consecutiv cand asigurarile non-viata si-au diminuat ponderea in formarea incasarilor din prime, continua sa furnizeze totusi cea mai mare parte din volumul afacerilor asiguratorilor din Romania, 83.2 % in 2000, fata de 93.8% in 1997. Aceasta ramura a asigurarilor a realizat la nivelul anului 2000 venituri de peste 266 milioane USD.

Actorii principali insa au ramas aceiasi ASIROM, OMNIASIG, Alianz-Tiriac si ARDAF, reusind sa ocupe impreuna 67% din piata, insa tendinta consemnata indica o diminuare a afacerilor acestor companii.

Daca insa ASTRA a pierdut teren, mai ales in anul 1999, in cazul ASIROM anul financiar 2000 a fost al 4-lea an cosecutiv in care asiguratorul nr. 1 din Romania si-a diminuat ponderea pe piata. În perioada 1997-2000 aceasta societate a cedat peste 18 procente din piata asigurarilor non–viata. Beneficiarii au fost nu numai OMNIASIG si Allianz-Tiriac dar si alte companii [2 Lumea asigurarilor-aprilie 2001, supliment al revistei Piata financiara, pag, 12, 13].

Cu toate acestea piata asigurarilor non-life, a fost si ramane una dependenta de clasa auto (formata din asigurarile de tip CASCO, respectiv cele de raspundere civila pentru pagube produse tertilor din accidente de autovehicule). An de an, aproximativ jumatate din veniturile realizate de operatorii pe acest segment de piata acopera riscuri legate de aceste categorii de contracte. Dominatia asigurarilor CASCO si de raspundere civila auto asupra portofoliilor companiilor de asigurari non-viata va continua si in urmatorul interval cel putin cativa ani.

Daca ne referim acum la asigurarea creditelor, incasarile din prime ale asiguratorilor legate de activitatea de creditare a bancilor se datoreaza, in principal politelor ce garanteaza riscul de neplata a ratelor de credit si a dobanzilor aferente, respectiv asigurarilor de bunuri aduse in garantia creditelor. Bancile in general agreaza un numar restans de societati de asigurare cu care colaboreaza in vederea acoperirii riscurilor de creditare. Banc Post enumera alaturi de Allianz-Tiriac, Garanta, Asirom, Astra, Ardaf in timp ce banca Transilvania lucreaza in principal cu SAR Transilvania, Asiban, Astra si Asirom.

Întradevar dincolo de rotunjirea cifrei de afaceri a asiguratorilor activitatea de asigurari legata de operatiunile de creditare derulate de banci ar putea induce situatii de criza in randul celor dintai.

În ceea ce priveste asigurarile agricole, subiectul poate fi abordat continuand firul evaluarii relatiei societatii de asigurari–institutii bancare, pentru ca, in fond, in toata lumea agricultura lucreaza pe credite a caror garantii trebuie asigurate. Atata timp cat in Romania a functionat mecanismul creditarii subventionate a agriculturii si in Romania situatia de cuprindere in asigurare, arata cifre decente.