Pagina documente » Stiinte Economice » Asigurarea informationala a intreprinderii XYZ

Despre lucrare

lucrare-licenta-asigurarea-informationala-a-intreprinderii-xyz
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-asigurarea-informationala-a-intreprinderii-xyz


Cuprins

Cuprins
Introducerea
Capitolul I: Asigurarea informationala a intreprinderii
1.1. Fundamente teoretice in managementul informational. Notiuni, definitii, rolul, caracteristicile
1.2. Sistemul informational: resursele informationale, circuitele si fluxurile informationale si procedurile si mijloacele de tratare a informatiilor
1.3. Principiile sistemului informational.
1.4. Deficiente majore in sistemul informational
Capitolul II : Analiza situatiei economico - financiare a SAFabrica de vin Cojusna
2.1. Caracteristica generala a intreprinderii.
2.2. Structura organizatorica a intreprinderii.
2.3. Analiza indicatorilor activitatii economico - financiare a intreprinderii.
Capitolul III : Asigurarea informationala a intreprinderii SAFabrica de vin Cojusna
3.1. Cerinte pentru asigurarea corectitudinii si viabilitatii informatiei
3.2. Implimentarea sistemului informational
Capitolul IV: Consideratii cu privire la perfectioarea sistemului informational la SAFabrica de vin Cojusna
Concluzie
Bibliografie
Anexa

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Introducere

Orice intreprindere care urmareste dezvoltarea si performanta, precum si suprematia fata de concurenta, trebuie sa constientizeze importanta organizarii informatiei si asigurarii capacitatii de comunicare. Într-un mediu supraabundent in informatii sau pseudo-informatii, intreprinderea performanta trebuie sa-si dezvolte capacitatea de a identifica sursele importante, de a selecta, stoca, gestiona, prelucra si de a folosi inteligent informatia, de a-si doza fluxurile de informatii, interne si externe, in calitate de generator natural sau sistematic de informatie si de a-si alege cele mai favorabile strategii si suporturi de comunicare.Una din caracteristicile societatii moderne este vehicularea unei cantitati mari de informatii de natura diferita. Expertii tind sa acrediteze ideea ca, in prezent, ne aflam in stadiul unei societati informationale in plina dezvoltare. Nivelul de organizare sociala si gradul de agregare al informatiei, conditioneaza exactitatea si viteza de reactie a subsistemelor sociale, precum si a componentelor lor organizationale la schimbarile rapide de stare ale societatii. Ca urmare, preocuparile pentru optimizarea continua a comunicarii constituie un obiectiv principal al proceselor de conducere macro si microeconomica.

Sunt probleme care par abstracte, filozofice chiar in raport cu presiunea problemelor curente. Cu toate acestea, informatia si comunicarea reprezinta alfabetul si, deopotriva, protectia intr-o lume concurentiala, nemiloasa in care suntem absorbiti. Este un efort investitional, financiar, material si nematerial considerabil, care se cere a fi facut, altfel, timpul va lucra impotriva intreprinderilor romanesti. O problema ce comporta numeroase nuantari se refera la construirea, gestionarea si protectia patrimoniului informational. Întreprinderea creeaza informatie, absoarbe informatie din mediu, dar, in egala masura, stocheaza informatie: informatie bruta, prelucrata sau know - how privind stocarea informatiei. Patrimoniul informational reprezinta mai mult decat o baza de date, oricat de complexa. El incorporeaza istoria organizatiei, acumulari cantitative si evaluari, latura imateriala a patrimoniului sau economic - marci, brevete comerciale si de inventii, traditii in dezvoltarea unor produse, relatii economice. Pentru firmele competitive, acest tip de patrimoniu reprezinta o arma concurentiala redutabila.

Capitolul I: Asigurarea informationala a intreprinderii

1.1. Fundamente teoretice in managementul informational. Notiuni, definitii, rolul, caracteristicile.

Este de mentionat ca in procesul elaborarii informatiei materia prima o reprezinta datele. Notiunea de date in acest sens este o notiune relativ noua, introdusa in circuit dupa aparitia mijloacelor moderne de prelucrare a informatiei, a calculatoarelor. Acestei notiuni i s-a atribuit si o definitie in dependenta de definitia informatiei, care, la rindul ei, este o notiune destul de generala ce a framintat si framinta mintile savantilor.

Nu vom incalca consecutivitatea istorica si vom incepe cu examinarea notiunii de informatie .

Informatia - pot fi gasite diferite explicatii ale acestui cuvint, dintre care aducem:

* "Actiune de informare, de a pune la curent cu un eveniment...":

* "Noutate comunicata cuiva sau primita de la cineva...":

* "Ansamblu de cunostinte acumulate despre cineva sau despre ceva...";

* "Continutul propriu-zis al mesajului transmis...";

* "Semnal prin care un sistem transmite cunostinte despre pozitia sa unui alt sistem..." (in sens cibernetic).

Vom incerca sa aducem citeva puncte de vedere ale diferitor autori in domeniul definirii notiunii "informatie".

inca in anul 1949 W.Weaver a propus de a distinge 3 niveluri in comunicatii si, respectiv, ce tin si de informatie:

— Nivelul A: problema tehnica. Cu ce precizie se transmit simbolurile

in procesul comunicarii?

— Nivelul B: problema semantica. Cu ce precizie simbolurile

transmise aduc la destinatie semnificatia dorita?

— Nivelul C: problema de utilitate. Semnificatia transmisa afecteaza,

influenteaza purtarea (conduita) in sensul dorit?

Concluzia posibila este ca solutionarea problemei semantice (semnificatia informatiei) necesita solutionarea celei tehnice... si ca solutionarea ultimei va contribui, probabil, la solutionarea primei.

Datorita lucrarilor lui C.E.Shannon s-a demonstrat ca informatia poate fi masurata (se poate vorbi despre cantitatea de informatie dintr-un mesaj) Sau, practica confirma ca o marime cit de putin definita devine foarte utila... si utilizata atunci cind este masurabila.

"Noi definim informatia ca o particularitate a cunostintei, pentru care nu dispunem de o masura numerica. Definitia noastra statistica a informatiei este bazata numai pe raritate: daca o situatie are loc destul de rar, ea contine informatie". Aceasta formula a lui L.Brillon (1956) caracterizeaza foarte clar o prima varianta de definire a informatiei de care dispunem in prezent: aceasta definitie statistica, mai exact -probabilistica (raritatea unei situatii), indeamna de a porni de la o masura a probabilitatii aparitiei mesajului (a continutului lui).

Exista si alte variante ale definitiei notiunii "informatie". Una din ele, inspirata de catre J.Arsac (1970), spune:

"O informatie este o formula scrisa, capabila sa aduca (sa trans­mita) o cunostinta. Ea este o caracteristica a acestei cunostinte..."

D.McKay (1969) propune o a treia definitie, care poate fi considerata o sinteza a primelor doua:

"Informatia este aceea ce formeaza sau transforma o reprezentare".

Din punct de vedere al unei organizatii, studiul teoretic al informatiei si al fenomenelor informationale poate fi efectuat sub diferite aspecte Notiunea de informatie poarta continuturi diferite in functie atit de forma ei, cit si de nivelul de utilizare.

in sens general, informatia e sinonimul unei explicatii, al unei cunoasteri a ceva sau despre ceva. Ramine de a defini termenii "explicatie" si "cunoastere". Dar, spre regret, orice dictionar, care ne-ar putea fi de folos, ne trimite de la un termen la altul.

Daca dorim sa aplicam conceptul de informatie la functiile

organizatiilor noastre, el va trebui sa primeasca o forma (infatisare) glo­bala si mai putin legata de aspectul material de realizare. El ne va duce la o definitie suficient de generala fara eliminarea oricarei ipoteze, dar destul de precisa pentru a putea fi utilizata.

Luind in consideratie cele spuse, se propune urmatoarea definitie: informatia este un semnal material sau nematerial capabil sa provoace o modificare a cunostintelor sau a perceperii, pe care le avem despre un obiect fizic sau o entitate oarecare.

Aceasta definitie nu ia in consideratie semnificatia informatiei, cu alte cuvinte - interpretarea si utilitatea ei pentru cel ce o primeste. Din acest punct de vedere informatia nu apare daca nu avem o transmitere a semnalului. Dar absenta semnalului tot este o informatie!

in functie de domeniul de cercetare; si al preocuparilor fiecaruia, informatia apare in aspecte foarte diferite. La fel si teoriile despre informatie sint diferite in dependenta de aplicatiile lor. Ne vom opri la acest fapt.

in teoria comunicatiilor, informatia, prin care un sistem transmite o cunostinta despre starea sa, se face prin intermediul unui semnal capabil sa primeasca o varietate mare de forme. Fiecare combinatie (configuratie) de semnale elementare reprezinta o cunostinta. Un mesaj reprezinta un set (consecutivitate) format din semnale elementare. Acestea constituie ceea ce noi numim alfabet. El poate fi format dintr-un numar foarte mare de semnale elementare (cum ar fi, de exemplu, alfabetul chinez) sau destul de mic (alfabetul calculatoarelor, format numai din doua semnale - "0" si "1"). Shannon a introdus faimoasa functie H de masurare a cantitatii de informatie, definita analogic entropiei din termodinamica: teoria lui Shannon prezinta informatia ca un mijloc de reducere a incertitudinii in cunoasterea unui sistem. Fiecare mesaj poarta o informatie mai mult sau mai putin importanta in dependenta de probabilitatea aparitiei sale. Mesajul raritate sau a carui frecventa de aparitie e mic contine o informatie cu mult mai mare decit mesajul ce apare des.

Cu parere de rau, in teoria lui Shannon nu se ia in consideratie utilitatea informatiei. Acesta este momentul fundamental, pe care il gasim in diferite teorii despre informatie.

Din punct de vedere al ciberneticii, informatia este mijlocul de identificare a starii unui sistem. Teoria sistemelor ne permite sa studiem comportamentul unei organizatii fara a face o analiza a partilor componente, in procesul ei de evolutie (dezvoltare) in mediul inconjurator. Organizatia este privita ca o "cutie neagra", care reactioneaza la mediu, transformindu-se succesiv dintr-o stare in alta. Cautind sa masuram fluxurile informationale la bornele (intrarile/iesirile) sale, noi speram sa largim cunostintele despre ea.

Punctul de vedere cibernetic ne cere sa definim notiunea de borna. Pentru diferite stari ale "cutiei negre" e necesar de a defini frontierele dintre interiorul si exteriorul ei. Nu e atit de usor, mai ales atunci, cind analizam sisteme social-economice, social-tehnice etc.

Genetica ofera un teren incomparabil de mare de cercetari ale fenomenului informatie. O distinctie, cu care opereaza Atlan, consta in a separa informatia care se transmite si cea ce se contine in unul si acelasi sistem. Informatia ce se contine in sistem este definita ca fiind inchisa (continuta) intr-un mesaj, care specifica starea sistemului pentru un observator. Informatia, care se transmite (transmiterea are loc in interiorul sistemului, intre subsisteme componente), egaleaza partile componente ale sistemului, lasind neschimbata cantitatea totala de informatie din sistem. Aici pot fi puse in discutie erorile de transmitere, care, fiind luate in consideratie, pot modifica cantitatea totala de informatie din sistem (ea poate deveni mai mica sau mai mare decit cea initiala continuta in sistem de pina la transmiterea mesajului).

Contributia majora a stiintei economice in studiul informatiei este introducerea notiunii de cost. Importanta factorului "cost" in circulatia informatiei e reprezentata in schema din fig. 1.1 propusa de J.Marschack.