Pagina documente » Stiinte Economice » Asigurari, servicii, contracte la societatea de asigurare (S.C. XYZ S.R.L.)

Despre lucrare

lucrare-licenta-asigurari-servicii-contracte-la-societatea-de-asigurare-s.c.-xyz-s.r.l.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-asigurari-servicii-contracte-la-societatea-de-asigurare-s.c.-xyz-s.r.l.-


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL 1. Asigurarea - metoda de protectie impotriva riscurilor. Concepte trasaturi, rol, functii
CAPITOLUL 2. Produse si servicii de asigurare oferite de societatea INTERAMERICAN.
2.1. Prezentarea generala a societatii INTERAMERICAN.
2.2. Asigurari de bunuri.
2.3. Asigurari de viata.
2.4. Asigurari de raspundere civila.
CAPITOLUL 3. Contractul de asigurare de bunuri
3.1. Conditii generale ale asigurarilor de bunuri.
3.2. Conditii speciale ale asigurarilor de bunuri.
3.3. Studiu de caz privind derularea contractului de asigurare de bunuri.
CAPITOLUL 4. Contractul de raspundere civila
4.1. Conditii generale ale asigurarilor de raspundere civila.
4.2. Conditii speciale ale asigurarilor de raspundere civila.
4.3. Studiu de caz privind derularea contractului de asigurarea raspunderii civile.
CAPITOLUL 5. Perspective ale societatii pe piata romineasca

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CAPITOLUL 1. ASIGURAREA – METOD? DE PROTECTIE ÎMPOTRIVA RISCURILOR. CONCEPTE TR?S?TURI, ROL, FUNCTII

1.1. CONCEPTUL DE ASIGURARE

Recunoastem sau nu, omul ramane, macar in parte, sub vremi. Nu poate prevedea totul si nu intotdeauna evenimentele decurg asa cum au fost prevazute, fie ca se refera la viata indivizilor, persoanelor, fie ca privesc cadrul natural sau socio-economic in care evolueaza.

Asigurarea constituie un sistem de relatii economice, care implica aportul unui numar mare de persoane fizice si juridice in constituirea unui fond banesc, in conditiile in care fiind amenintate de aceleasi pericole, in existenta si activitatea lor, concep si recunosc oportunitatea prevenirii si inlaturarii pe baze mutuale a prejudiciilor generate de producerea acestor pericole viitoare, probabile, posibile, dar nesigure.

Asigurarea este o practica a crearii, in mod preventiv, a conditiilor si a resurselor banesti pentru dezdaunarea celor care au suferit pagube ca si pentru plata unor sume cuvenite celor in viata carora au intervenit anumite evenimente fata de care au convenit utilizarea acestei practici.

În tarile dezvoltate, asigurarile au devenit o importanta ramura a economiei nationale, deoarece prin valoarea adaugata creata in societatile de asigurare, de intermediere si alte prestari de servicii inrudite, participa la sporirea produsului intern brut; ofera locuri de munca unui mare numar de persoane; participa la oferta de capital de imprumut pe piata financiara, cu resurse banesti pe care le pune la dispozitia bancilor, agentilor economici sau autoritatilor publice iar prin sumele acordate asiguratilor (ca despagubiri, indemnizatii, rente) contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate de riscurile asigurate.

Unii specialisti pun in evidenta anumite valente specifice asigurarilor: calitatea de ramura prestatoare de serviciu, de intermediar financiar si de activ financiar.

Asigurarea ca ramura prestatoare de servicii, se releva prin faptul ca societatea de asigurare, in schimbul primelor de asigurare incasate, ofera asiguratului un produs necorporal specific – “preluarea raspunderii pentru riscurile asigurate”, “securitatea” pentru cazurile convenite prin contractul de asigurare.

Desigur, obligatia asumata de societatea de asigurari fata de asigurati este influentata de caracterul aleator al fenomenelor asigurate. Ca urmare, echilibrul intre primele de asigurare incasate si indemnizatiile datorate poate fi afectat de abateri. Daca abaterile sunt favorabile pentru asigurator ele maresc profitul. Daca abaterile sunt nefavorabile, se impune compensarea acestora prin venituri generate din alte surse: dobanzi la depozite bancare, plasamente de capital, etc.

Asigurarea ca intermediar financiar rezida in faptul ca, mai ales in asigurarile de viata, societatile de asigurare ofera asiguratilor nu numai o protectie de asigurare, ci si instrumente de economisire si fructificare a resurselor banesti (in cadrul ofertei de capital de imprumut, pe piata financiara).

Asigurarea ca activ financiar rezida in faptul ca in perioada derularii contractului de asigurare este influentata atat marimea absoluta nominala a sumei acumulate, cat si marimea reala a acesteia. Deci, contractul de asigurare apare ca o creanta conditionata emisa de asigurator si achizitionata de asigurat.

Conceptul de asigurare comporta abordarea sub aspect juridic, economic sau financiar.

Sub aspect juridic, pentru a fi operanta, asigurarea trebuie sa capete o forma juridica, iar acest fapt rezulta din contract, ca “legea partilor” si din legea propriu-zisa emisa de puterea legislativa. Deci contractul de asigurare si legea de organizare a activitatii de asigurare constituie izvoare de drepturi si obligatii in materie de asigurari.

În codul civil roman din 1930 la art. 49 se precizeaza ca “prin contractul de asigurare intreprinderea de asigurare se obliga ca in schimbul unei prime sa ia asupra sa un risc”.

Sub aspect economic asigurarea implica constituirea, in conditii specifice, a fondului de asigurare, in legatura cu care pot fi puse in evidenta cateva aspecte. Mai intai faptul ca fondul de asigurare se constituie in forma baneasca (unele exceptii neinfirmand regula).

Apoi, fondul de asigurare se constituie descentralizat, la nivelul fiecarei societati de asigurare, pe seama primelor de asigurare incasate.

Constituirea si utilizarea fondului de asigurare implica relatii economice intre parti, prin fluxurile banesti pe care le presupune incasarea primelor de asigurare, de catre societatea de asigurare, iar apoi plata despagubirilor aferente.

Sub aspect financiar se poate aprecia ca asigurarea este intermediar financiar intre persoanele fizice asigurate care platesc esalonat prime de asigurare, si persoane juridice si fizice care au nevoie de resurse financiare suplimentare. Se releva astfel faptul ca, mai ales in asigurarile de viata, asigurarea constituie nu numai mijloc de protectie impotriva riscurilor, dar si instrument de economisire si de fructificare a resurselor banesti.

Premisele asigurarii rezida in caracterul evenimentelor putand fi sintetizate astfel:

Caracterul aleator al evenimentelor la care se refera asigurarea. Evenimentul trebuie sa fie intamplator, realizarea lui sa nu depinda de vointa persoanelor (fizice, juridice) implicate in asigurare, fie ca acest fapt nu este posibil ( ca in cazul calamitatilor naturale – ploaie torentiala, grindina, inundatii, cutremur de pamant), fie ca legea le interzice provocarea evenimentelor respective (incendiu, deces, accident corporal). Deci pentru a fi asigurabil, evenimentul trebuie sa fie posibil, in viitor, cu consecinte neprevazute, poate asteptate si chiar temute, totusi nesigur sub aspectul ivirii, a masurii in care va provoca sau nu pagube, ca si sub aspectul localizarii si duratei.

a) Caracterul evaluabil al evenimentelor inseamna ca pentru a fi asigurabil, evenimentul in cauza, trebuie sa poata fi cuprins in cercetarea statistica, deci sa decurga dupa legitatile evenimentelor intamplatoare, incadrandu-se in regulile de calcule ale probabilitatilor. Posibilitatea de evaluare a evenimentelor se refera la numarul de cazuri ce se pot ivi si la nivelul la care este necesara acoperirea pagubelor. Acest fapt face posibila stabilirea primelor de asigurare ce urmeaza a fi platite de catre fiecare asigurat intr-un cadru mutual.

b) Mutualitatea reflecta constituirea si utilizarea fondului de asigurare dupa principiul unul pentru toti si toti pentru unul. Mai precis, fondul de asigurare se constituie exclusiv in forma baneasca, prin contributia unui numar mare de persoane fizice si juridice (asigurati), in scopul prevenirii si, cu deosebire, inlaturarii urmarilor generate de producerea evenimentului asigurat.

c) Extensia numerica a asiguratilor reflecta o cerinta in derularea procesului asigurarii, prin aceea ca numarul de asigurati trebuie sa fie cat mai mare, pentru necesitati vizand: calculul primelor de asigurare cu ajutorul unor metode statistice , evaluarea si dispersia riscului, asigurarea unor resurse suficiente pentru constituirea fondului de asigurare si utilizarea lui eficienta.

d) Echidistanta asiguratilor fata de risc sau evenimentul de referinta este necesara. Mai precis, se impune identificarea intereselor similare ale asiguratilor, pentru a promova o anumita forma de asigurare si dezdaunarea in acelasi fel a asiguratilor pentru o anumita categorie de riscuri.

Conditiile subiective sunt:

a) interesul pentru asigurare

b) suportabilitatea financiara a asigurarii

a) Interesul pentru asigurare al agentilor economici sau persoanelor fizice ar putea fi interpretat prin simtul necesitatii de a identifica, preveni, preantampina evenimentele, riscurile generatoare de pagube sau prejudicii. Interesul pentru actiuni de asigurare se afla in corelatie cu evolutia generala a nivelului de dezvoltare a societatii, cu nivelul de cultura si civilizatie al omului.

b) Posibilitatile financiare ale pesoanelor fizice si juridice (asiguratilor) de a suporta plata primelor de asigurare sunt esentiale. Cu alte cuvinte suportabilitatea financiara a primelor de asigurare poate promova interesul pentru asigurare ori il poate amana sau bloca, dupa caz. Se releva astfel unul din motivele pentru care in tarile dezvoltate, din punct de vedere economic, asigurarile sunt puternic intrate in uz, in timp ce in tarile mai putin dezvoltate nivelul si sfera activitatii de asigurare sunt relativ mai restranse.

Conditiile obiective se refera la caracteristici impuse evenimentelor pentru a intra sub incidenta asigurarii. Astfel, evenimentele trebuie:

a) sa fie sporadice

b) sa aiba o anumita regularitate

c) sa aiba extensie teritoriala

d) sa se produca in viitor

a) Caracterul sporadic al ivirii sau producerii evenimentului invedereaza faptul ca in asigurare evenimentele se cuprind selectiv. Deci, numai in masura in care afecteaza sporadic, in timp, in teritoriu si ca numar de subiecti (persoane fizice si juridice).