Pagina documente » Stiinte Economice » Asigurarile maritime. Conditii generale pentru asigurarea facultativa a navelor (S.C. XYZ S.A.)

Despre lucrare

lucrare-licenta-asigurarile-maritime.-conditii-generale-pentru-asigurarea-facultativa-a-navelor-s.c.-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-asigurarile-maritime.-conditii-generale-pentru-asigurarea-facultativa-a-navelor-s.c.-xyz-s.a.-


Cuprins

CUPRINS
Pag.
Introducere 3
Capitolul 1 - Generalitati in domeniul asigurarilor ........... 5
1.1 . Conceptul de asigurare ...... 5
1.1.1. Asigurarea sub aspect juridic .............5
1.1.2. Asigurarea sub aspect economic ...... .8
1.2. Elementele tehnice ale asigurarii ........... 10
1.3. Clasificarea asigurarilor ...... 16
1.4. Reasigurari ...... 20
Capitolul 2 - Asigurarea maritima ... 22
2.1. Asigurarea navelor maritime (CASCO) ... 27
2.2. Asigurarea marfii (CARGO) . 31
2.3. Societati de asigurare; exemple de conditii generale
privind asigurarea navelor .... 35
2.3.1. Conditii generale pentru asigurarea facultativa
a navelor la societatea ASIROM S.A. ............ 35
2.3.2.Conditii generale pentru asigurarea facultativa
a navelor la societatea ASTRA S.A. . 54
2.4. Reasigurari maritime .......... 68
Capitolul 3 - Asigurarea de protectie si indemnizare (Cluburi P&I) ...... 72
3.1. Aparitia si evolutia cluburilor P&I ......... 72
3.2. Principiile asigurarii mutuale 75
3.3. Riscurile acoperite de cluburile P&I ....... 82
3.4. Alte riscuri acoperite de cluburile P&I ...... 84
3.5. Structura unui club P&I ....... 86
3.6. Instrumentarea si solutionarea reclamatiilor acoperite de club ....... 91
3.7. Prevenirea daunelor ............ 94
3.8. Rolul clubului intr-un accident maritim major ............ 99
3.9. Concluzii in asigurarea de raspundere civila P&I ....... 101
Capitolul 4 - Asigurarile de bunuri in porturi .... 103
4.1. Contractul de asigurare de bunuri ............ 103
4.2. Asigurarea cladirilor, a altor constructii si a continutului
acestora pentru cazurile produse de incendiu si alte calamitati ........ 108
4.2.1. Asigurarea cladirilor, a altor constructii si a continutului
lor pentru cazurile de pagube produse de incendiu
side alte calamitati .........109
4.2.2. Asigurarea cladirilor, a altor constructii si a continutului
lor pe baza politei de incendiu ......... 112
4.3. Asigurarea masinilor, utilajelor si a instalatiilor pentru cazuri
de avarii accidentale ............. 115
4.4. Asigurarea lucrarilor de constructii-montaj si a raspunderii
constructorului ... 115
4.5. Asigurarea bunurilor sau valorilor pentru cazurile de furt
prin efractie sau prin acte de tilharie ........ 122
4.5.1. Asigurarea de furt si tilharie pentru birouri ......... 123
4.5.2. Asigurarea de furt si tilharie pentru riscuri comerciale
si industriale 124
4.6. Asigurarea autovehiculelor .... 125
4.7. Contracte de asigurare specific portuare; asigurarea sistemului
de semnalizare nave ............. 131
Concluzii ....... 133
Anexa Nr. 1 - Sistemul de semnalizare nave in porturile Constanta,
Midia si Mangalia .......... 135
Anexa Nr. 2 - Situatia avariilor geamandurilor din Sistemul
de semnalizare nave, de la instalare (in cursul
anului 1994) si pina in 2002 ............139
Bibliografie.......145

EXTRAS DIN DOCUMENT

? ?

INTRODUCERE

Activitatea economica a omului este indreptata, dupa cum se cunoaste, spre satisfacerea diferitelor sale necesitati. Natura si intensitatea acestora sunt in functie de stadiul de dezvoltare economica, sociala si culturala al unei societati sau a unei persoane (fizice sau juridice), precum si de obiceiurile si traditiile existente intr-o tara sau pe un teritoriu.

Necesitatile elementare ale omului (hrana, imbracaminte, incalzire etc.) sunt cele esentiale atata vreme cat nivelul sau de trai nu a depasit o anumita limita. Pe masura cresterii nivelului de trai si a ridicarii nivelului cultural, sfera necesitatilor se largeste tot mai mult la fiecare om, care isi indreapta activitatea spre acoperirea unei din ce in ce mai variate game de cerinte. În functie de posibilitatile materiale si de preferintele fiecaruia, unele din aceste cerinte pot fi satisfacute imediat sau pot fi planificate a fi satisfacute intr-un anumit timp previzibil (de ex.: imbunatatirea amenajarii locuintei, construirea unei locuinte noi, calatorii etc.). Altele insa se refera la anumite nevoi viitoare, eventuale, nesigure dar posibile, create de aparitia unor evenimente provocatoare de pagube. Aceasta categorie de necesitati nu poate fi planificata de catre fiecare persoana in parte, deoarece ele depind de aparitia sau neaparitia evenimentelor respective si, in cazul aparitiei, de intensitatea lor, respectiv de volumul pagubelor pe care le-a pricinuit. Daca necesitatile banesti sunt legate de unele evenimente din viata omului (deces, accident, atingerea unei anumite varste) ele pot apare sau nu inlauntrul unui termen, mai curand sau mai tarziu, in functie de ivirea evenimentelor respective.

Ceea ce se cunoaste din observatiile anterioare (observatiile statistice) si poate fi deci prevazut este ca un anumit pericol se iveste cu o oarecare regularitate si ca el se va produce, intr-un anumit teritoriu, un anumit volum total (aproximativ, dar evaluabil) de pagube; ceea ce insa nu se poate sti este care dintre persoanele amenintate a fi pagubite vor fi si efectiv pagubite si nici in ce masura, nici cand se va produce evenimentul respectiv.

Masurile din ce in ce mai numeroase si ample care s-au luat si continua sa se ia pe linia prevenirii pagubelor provocate de calamitatile naturii si de accidente au dat, in decursul timpului, rezultate tot mai de seama; ele nu au putut impiedica, totusi, si nu se va putea impiedica nici in viitor cu desavarsire provocarea unor pagube atat persoanelor juridice cat si celor fizice.

Acest fenomen este resimtit pretutindeni si de catre intreaga populatie determinand o sporire continua a interesului pentru gasirea de metode eficiente de aparare, respectiv de compensare a pagubelor rezultate din calamitati sau din accidente.

S-a constatat, astfel, ca aceasta compensare se poate realiza:

1. fie prin constituirea de catre fiecare persoana (fizica sau juridica) in parte a unor rezerve proprii (fonduri de autoprotectie), destinate a fi utilizate numai in cazul ivirii evenimentelor cauzatoare de pagube, pentru acoperirea acestora;

2. fie prin constituirea in comun, de catre un numar mai mare de persoane, amenintate de aceleasi pericole, a unor fonduri, care sa serveasca la acoperirea necesitatilor banesti ale acelora dintre ele care au fost efectiv lovite de evenimentele intamplatoare respective.

Prima varianta de realizare a compensarii prin crearea de fonduri de rezerva presupune costuri suplimentare pentru persoana care a optat pentru autoprotectie. Aceasta deoarece fondul de rezerva financiara trebuie sa aiba un grad ridicat de lichiditate, pentru a putea fi folosit de indata ce apare nevoia repararii prejudiciului pentru care a fost constituit.

Cea de-a doua solutie, a constituirii unui fond destinat acoperirii pagubelor produse de calamitati si/sau accidente se realizeaza prin intermediul unor organizatii specializate, care pot fi societati comerciale de asigurare sau organizatii de asigurare mutuale. Aceasta forma se caracterizeaza prin aceea ca fondul se constituie in mod descentralizat, pe seama contributiei persoanelor fizice si juridice asigurate (prime sau cotizatii), dar se utilizeaza in mod centralizat pentru acoperirea pagubelor suferite de asigurati, adica pierderile provocate de calamitati naturale si accidente se repartizeaza asupra tuturor participantilor la constituirea fondului.

CAPITOLUL 1

GENERALIT?TI ÎN DOMENIUL ASIGUR?RILOR

1.1. CONCEPTUL DE ASIGURARE

1.1.1. Asigurarea sub aspect juridic

Problemele asigurarii sunt abordate, dupa caz, sub aspect juridic, economic sau financiar.

Abordarea juridica este frecventa si justificata, intrucat asigurarea pentru a fi operanta, trebuie sa capete forma juridica, iar aceasta forma este cea dintai sesizabila. O asemenea forma i-o confera contractul, care constituie „legea partilor”, precum si legea propriu-zisa, care emana de la puterea legislativa. Contractul de asigurare si legea cu privire la activitatea de asigurare, in calitate de izvoare de drepturi si obligatii in materie de asigurari, se completeaza reciproc.

În Codul civil roman, definitia data contractului de asigurare a suferit imbunatatiri succesive. Astfel, in conformitate cu prevederile art. 49 din reglementarea adoptata in 1930, „prin contractul de asigurare intreprinderea de asigurare se obliga ca in schimbul unei prime sa ia asupra sa un risc”. Potrivit dispozitiilor art. 57 din reglementarea adoptata in 1971, „prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plateasca o prima Administratiei Asigurarilor de Stat, iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui anume eveniment, obligandu-se ca, la producerea evenimentului, sa plateasca asiguratului sau unei terte persoane, denumita beneficiar, o indemnizatie-despagubire sau suma asigurata – in limitele convenite”.

Noua reglementare va trebui sa prevada ca asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, in loc de „...Administratiei Asigurarilor de Stat...”. aceasta modificare a devenit necesara in urma renuntarii la monopolul statului in domeniul asigurarilor, exercitat prin Administratia Asigurarilor de Stat, in noile conditii contractele asigurare putand incheia toate societatile de asigurare, constituite in conformitate cu legislatia romana in materie.

Revenind la contractul de asigurare, voi enumera trasaturile caracteristice:

1. Este un contract consensual, adica se incheie valabil prin simplul consimtamant al partilor. Faptul ca legea prevede in mod expres obligativitatea incheierii in scris a acestuia si cuprinderea anumitor elemente, nu inseamna o abdicare de la principiul consensualismului. Acest contract este valabil din momentul in care asiguratorul si asiguratul si-au exprimat acordul de vointa cu privire la continut. Forma scrisa este ceruta de legiuitor din dorinta de a proteja interesele asiguratilor si ale tertilor.

2. Este un contract sinalagmatic, adica partile contractante isi asuma obligatii reciproce si interdependente. Astfel, asiguratul se obliga sa faca declaratii de risc exacte, in atentia asiguratorului, atat la incheierea contractului, cat si la producerea sinistrului; totodata asiguratul se obliga sa achite primele de asigurare datorate; la randul sau asiguratorul se obliga sa acopere riscul asiguratului, in cazul producerii acestuia, acordand indemnizatia cuvenita. Este de mentionat ca asiguratorul este tinut sa-si respecte obligatia contractuala numai in masura in care asiguratul si-a onorat obligatiile sale contractuale. În caz contrar asiguratul decade din drepturi, cand contractul este lovit de nulitate sau contractul ramane valabil pentru o suma asigurata mai mica.

3. Este un contract aleatoriu, adica la incheierea acestuia partile nu cunosc existenta sau intinderea exacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract. Aceasta deoarece obligatiile asumate de asigurat si asigurator depind de un viitor incert. Acest eveniment denumit alea, comporta pentru fiecare dintre parti, o sansa de castig sau un risc de pierdere. Spre exemplu, in cazul unui contract de asigurare a unui bun corporal pentru riscul de incendiu, plata despagubirii de catre asigurator va avea loc numai in situatia producerii incendiului. Daca despagubirea va intrece ca marime prima achitata de asigurat, avantajul va fi de partea acestuia din urma. În situatia in care nu se va produce nici un incendiu, in perioada de valabilitate a contractului, avantajul va fi de partea asiguratorului, care a incasat de la asigurat prima convenita, fara sa-i datoreze vreo indemnizatie. În cazul unui contract de asigurare de deces, avantajul asiguratorului va fi cu atat mai mare cu cat momentul decesului va fi mai indepartat de acela al incheierii contractului, daca prima este fractionata, respectiv daca raportul dintre prima incasata si indemnizatia datorata va fi in favoarea sa, daca prima sa plateste anticipat la incheierea contractului.

Caracterul aleator este esential la contractul de asigurare: daca evenimentul pentru care se solicita incheierea contractului ar fi cert, iar momentul producerii lui ar fi cunoscut de parti, asigurarea nu ar mai avea sens, riscul respectiv urmand sa fie acoperit cu certitudine de catre asigurator.

4. Este un contract cu titlu oneros, adica fiecare parte urmareste sa obtina un folos, in schimbul obligatiei ce-si asuma. La fel ca si alte contracte oneroase, (de vanzare-cumparare, de schimb, locatie, imprumut), contractul de asigurare este opus contractului gratuit (de donatie, comodat), care presupune o obligatie numai pentru una din parti, iar nu pentru amandoua. Asiguratul beneficiaza de protectia pe care i-o ofera asiguratorul, care preia asupra sa riscul asigurat, nu in mod gratuit, ci in schimbul unei plati sub forma primei de asigurare sau a cotizatiei, dupa caz.