Pagina documente » Stiinte Economice » Aspecte normative relevante pentru modernizarea mediului concurential romanesc

Despre lucrare

lucrare-licenta-aspecte-normative-relevante-pentru-modernizarea-mediului-concurential-romanesc
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-aspecte-normative-relevante-pentru-modernizarea-mediului-concurential-romanesc


Cuprins

Cuprins
INTRODUCERE_____________________________________________________________4
CAPITOLUL 1. ARHITECTURA MEDIULUI DE AFACERI RELEVANT PENTRU O FIRMA CU IMPLICARE INTERNATIONALA 6
1.1. MEDIUL SOCIOECONOMIC 8
1.1.1. MEDIUL SOCIO-ECONOMIC NATIONAL 8
1.1.2. MEDIUL SOCIO-ECONOMIC INTERNATIONAL 10
1.2. MEDIUL CULTURAL INTERNATIONAL 12
1.3. MEDIUL LEGAL INSTITUTIONAL INTERNATIONAL 13
1.3.1. SISTEME DE DREPT 14
1.3.2. LEGISLATIA NATIONALA 15
1.3.3. LEGISLATIA SUPRANATIONALA 17
1.3.4. LEGISLATIA INTERNATIONALA 17
1.3.5. MEDIUL INSTITUTIONAL INTERNATIONAL 18
1.4. MEDIUL POLITIC INTERNATIONAL 19
1.4.1. MEDIUL POLITIC AL PIETEI EXTERNE 20
1.4.2. MEDIUL POLITIC INTERNATIONAL 22
1.4.3. SANCTIUNILE POLITICE 23
BIBLIOGRAFIE 27
CAPITOLUL 2. COMERT, INVESTITII SI CONCURENTA. INCIDENTE ALE REGLEMENTARILOR INTERNATIONALE 28
2.1. DEFINIREA POLITICII CONCURENTEI 28
2.2. FORME DE PRACTICI ANTI-CONCURENTIALE DE AFACERI 30
2.2.1. CONSTRiNGERILE ORIZONTALE 30
2.2.2. CONSTRiNGERILE VERTICALE 31
2.2.3. ABUZUL DE POZITIE DOMINANTA 31
2.2.4. FUZIONARILE 32
2.3. PRINCIPALELE ELEMENTE ALE LEGII CONCURENTEI 32
2.4. PRINCIPALELE TEME DE DEZBATERE iN CADRUL GRUPULUI DE LUCRU AL OMC PRIVIND INTERACTIUNEA DINTRE COMERT SI POLITICA CONCURENTEI 33
2.4.1. RELATIA DINTRE COMERT SI POLITICA CONCURENTEI PENTRU DEZVOLTARE SI CRESTERE ECONOMICA 33
2.4.2. IMPACTUL PRACTICILOR ANTI-CONCURENTIALE ALE FIRMELOR SI ASOCIATIILOR PROFESIONALE ASUPRA COMERTULUI INTERNATIONAL 34
2.4.3. MONOPOLURILE SI REGLEMENTARILE DE STAT 35
2.4.4. RELATIA DINTRE INVESTITII SI POLITICA CONCURENTEI 35
2.4.5. RELATIA DINTRE ASPECTELE LEGATE DE COMERT ALE DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALA SI POLITICA CONCURENTEI 36
2.4.6. IMPACTUL POLITICII COMERCIALE ASUPRA CONCURENTEI SI PERSPECTIVE ALE EVOLUTIILOR INTERNATIONALE 36
2.5. ACORDURI INTERNATIONALE, REGIONALE SI BILATERALE CARE REGLEMENTEAZA POLITICA CONCURENTEI 36
BIBLIOGRAFIE 39
CAPITOLUL 3. CONCURENTA, O DIMENSIUNE CRITICA A MEDIULUI DE AFACERI. ACUMULARI EUROPENE 40
3.1. EXPLICITAREA NEVOII PENTRU O POLITICA PRO-CONCURENTA. RETORICA EUROPEANA 41
3.1.1. JUSTIFICARILE UNEI POLITICI iN DOMENIUL CONCURENTEI 41
3.1.2. RELATIA POLITICA iN DOMENIUL CONCURENTEI - SUBSIDIARITATE 44
3.2. TRATAMENTUL UNIUNII iN PRIVINTA CONCURENTEI 46
3.2.1. PRACTICILE COMERCIALE RESTRICTIVE 47
3.2.2. POLITICA UE ANTIMONOPOL 49
3.2.3. POLITICA CU PRIVIRE LA ACHIZITII SI FUZIUNI 53
3.2.4. POLITICA iN DOMENIUL AJUTOARELOR DE STAT 56
BIBLIOGRAFIE 61
CAPITOLUL 4. POLITICA DE PROTECTIE A CONCURENTEI SI MEDIUL DE AFACERI AUTOHTON. INSPIRATIA COMUNITARA 62
4.1. CONCURENTA SI TRANZITIE. APRECIERI PRELIMINARE PENTRU CAZUL ROMiNIEI 62
4.2. LEGISLATIA CONCURENTEI: UN CAZ PARTICULAR AL DEZVOLTARII PRIN INTEGRARE 63
4.3. IMPLEMENTAREA LEGISLATIEI CONCURENTEI SI PATTERN-UL EUROPEAN 65
4.4. CU CE TREBUIE iNCEPUT: PRIVATIZARE SAU CONTURAREA UNUI MEDIU CONCURENTIAL? 69
4.5. LEGISLATIA CONCURENTEI SI O FALSA DILEMA: MONOPOLUL DE STAT VERSUS MONOPOLUL PRIVAT 75
4.6. CiTEVA CONSIDERATII PE MARGINEA EXPERIENTELOR SI ANGAJAMENTELOR ROMiNESTI iN MATERIE DE CONCURENTA 77
STUDIU DE CAZ: DISCIPLINAREA ACORDARII AJUTOARELOR DE STAT 84
BIBLIOGRAFIE 88
CONCLUZII________________________________________________________________89
ANEXE____________________________________________________________________91

EXTRAS DIN DOCUMENT

?{p}

?

Mediul de afaceri si, mai exact, imbunatatirea sa, este una dintre componentele esentiale ale reformei economice in Romania, alaturi, desigur, de cadrul macroeconomic, privatizare, liberalizare, reforme structurale si altele. Este o observatie de bun simt economic. Crearea unui mediu de afaceri prietenos pentru investitori s-a dovedit insa a nu fi un lucru chiar atat de simplu. Spre deosebire, de exemplu, de asigurarea macrostabilitatii unde, simplificand desigur, se vorbeste de suficienta unei actiuni coerente a doi actori – politica monetara si politica fiscala – crearea unui mediu de afaceri favorabil este o sarcina complexa, care implica o multitudine de institutii, atat din mediul guvernamental, cat si neguvernamental. În plus, aceasta depinde nu numai de constructia unor politici sau institutii potrivite, ci depinde si de comportamente si actiuni strategice, greu de modelat si educat pe termen scurt intr-un exercitiu fie el si intensiv.

Într-un asemenea cadru, politica de protectie a concurentei si de asigurare a unui cadru uniform de joc pentru toate firmele aflate pe piata, isi are rolul sau, poate mai modest la inceput, dar din ce in ce mai evident pe masura ce mecanismele de piata incep sa functioneze in parametri normali. Discutii aprinse se pot infiripa chiar si aici. Dintr-o anume perspectiva, legislatia in domeniul concurentei ar putea fi vazuta ca un afront adus libetatii comertului si libertatii contractuale, adica elementelor definitorii ale pietei libere. Dintr-o alta, se invoca faptul ca uneori, mecanismele pietei nu reusesc sa ajunga la cel mai bun rezultat doar prin propria lor functionare. Ar fi nevoie nevoie in acel moment de o interventie moderatoare. Acesta este scopul legislatiei de protectie a concurentei. Acesta este rolul autoritatii in domeniu in Romania, Consiliul Concurentei.

Dincolo de situatiile cand anumite firme sunt investigate pentru intelegeri vizand restrangerea concurentei sau pentru abuz de pozitie dominanta, intre Consiliul Concurentei si mediul de afaceri trebuie sa existe o cooperare reciproc avantajoasa.

Pe de o parte, mediul de afaceri trebuie sa fie constient de arsenalul pe care il are la indemana pentru a lupta impotriva comportamentelor unor firme care tintesc restrangerea sau eliminarea concurentei. Mediul de afaceri trebuie sa inteleaga cum poate autoritatea de concurenta sa il ajute, prin eliminarea unor bariere aflate la intrarea sau la iesirea de pe diferite piete. De asemenea, mediul de afaceri trebuie sa perceapa rolul autoritatii de concurenta in a convinge guvernul in legatura cu importanta unei bune functionari a mecanismelor pietei libere.

Pe de alta parte autoritatea de protectie a concurentei are nevoie, la randul sau, de mediul de afaceri. Ea nu poate functiona in izolare. Nu poate lua decizii discretionare. De aceea, este nevoie de stabilirea unor reguli clare, simple, transparente si, deci, cunoscute de toata lumea. Pentru a realiza acest lucru este nevoie de sprijin din partea tuturor si, in special, din partea asociatiilor de afaceri, care pot oferi cadrul institutional adecvat promovarii principiilor concurentiale.

Pentru Romania discutia este seminala. Dorinta de a adera la Uniunea Europeana ne obliga, din perspectiva exigentelor de concurenta, la adoptarea unor masuri fara de care chiar si in eventualitatea unui tratament tolerant al partenerului european, integrarea cu jumatati de reforma ne-ar putea aduce, in Piata Unica, mai multe deservicii decat ne-am imagina. Un mesaj pe care aceasta lucrare va incerca sa il transmita.

Arhitectura mediului de afaceri relevant pentru o firma cu implicare internationala

O definitie condensata afirma ca mediul de afaceri al unei firme este format din acei agenti si forte care influenteaza capacitatea acesteia de a-si realiza obiectivele stabilite. Mediul ofera firmei ocazii favorabile continand in acelasi timp amenintari la adresa acesteia. Firmele trebuie sa-si puna la punct sistemele informationale si de cercetare cu ajutorul carora sa cunoasca si sa supravegheze mediul in ansamblul sau, trebuind totodata sa acorde atentie speciala modificarilor acestuia, pentru a putea fundamenta si utiliza strategii de patrundere pe piata, cu ajutorul carora sa valorifice oportunitatile si sa elimine sau sa diminueze amenintarile.

Lucrarea de fata vizeaza mediul de afaceri al firmelor cu activitate internationala. Temeiul distinctiei dintre afacerile interne si cele internationale il constituie natura mediului in care acesta se realizeaza. Pentru firma cu activitate de comert exterior exista in primul rand un mediu national al tarii de provenienta, in sensul unui mediul originar, deosebit de oricare dintre mediile nationale ale tarilor destinatie. Spre deosebire de o firma cu vocatie globala, pentru care mediul de provenienta devine treptat un mediu oarecare intre multele medii nationale in care se manifesta firma, pentru firma exportatoare, datorita stadiului putin sofisticat de implicare internationala, acesta pastreaza un rol si loc aparte in analizele de oportunitati si riscuri. Mediul national al tarii de provenienta ofera primele semnale, in principal calitative, despre modalitatea in care activitatea comerciala se poate dezvolta. Firma este influentata de acesta mai ales sub raportul institutional - legislativ, de natura a inhiba uneori, dar mai ales de a promova si stimula activitatatile specifice, stiut fiind pretul pus pe aceasta intr-o economie nationala. Dincolo de mediul intern exista mediul international, mondial, caracterizat prin mai multe dimensiuni: politica, economica, juridica si culturala.

Din aceste motive vom delimita, din perspectiva metodologica, orizonturile relevante pentru mediul de afaceri al firmei cu activitate de comrt exterior, dupa care ne vom orienta analiza pe dimensiunea concurentialt a acestuia. Distinctia metodologica fundamentala pentru analiza ideii de mediu de afaceri pentru o firma cu activitate internationala are la baza tocmai aceste dimensiuni: mediul national al tarii de provenienta si mediul international (mondial), acesta din urma putand fi analizat fie tara cu tara – mediul national al diverselor piete –, fie ca mediu international agregat (rezultat in urma gruparii pietelor nationale dupa diverse criterii), intre care exista puternice interdependente.

O alta optiune metodologica, pe care nu o vom dezvolta insa, are in vedere distinctia micromediu-macromediu.

Prima componenta este micromediul, format din acei factori care afecteaza direct activitatea unei firme pe pietele internationale. Acesti factori sunt: firma insasi (mediul intern), furnizorii, concurentii, intermediarii si clientii. (fig. 1)

Fig.1 Micromediul

Macromediul, cea de a doua componenta, este format din toti factorii care, prin intermediul actiunilor asupra micromediului, influenteaza si ajuta la stabilirea strategiei pe termen lung a firmei, a tacticilor acesteia si a operatiunile desfasurate in acest cadru. În figura nr. 2 este ilustrat ansamblul elementelor care formeaza macromediul, respectiv mediul socio-economic, mediul cultural, mediul legal-institutional si mediul politic.