Pagina documente » Stiinte Economice » Aspecte privind oportunitatea dezvoltarii activitatii departamentului marketing al (S.C. XYZ S.A., Ti

Despre lucrare

lucrare-licenta-aspecte-privind-oportunitatea-dezvoltarii-activitatii-departamentului-marketing-al-s.c.-xyz-s.a.-ti
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-aspecte-privind-oportunitatea-dezvoltarii-activitatii-departamentului-marketing-al-s.c.-xyz-s.a.-ti


Cuprins

CUPRINS
Introducere . 1
CAPITOLUL 1
TURISMUL - ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIALA ...... 2
1.1. Locul si rolul turismului in economie ... 3
1.1.1. Contributia turismului la dezvoltarea economica-sociala 3
1.1.2. Turismul in comertul mondial ...... 4
1.2. Forme juridice de functionare a intreprinderii turistice ............ 6
1.2.1. Factorii care influenteaza infiintarea intreprinderii turistice .......... 8
CAPITOLUL 2.
INFORMATII DESPRE MUNICIPIUL TIMISOARA SI JUDETUL TIMIS ..... 8
2.1. Date istorice despre Timisoara .......... 8
2.2. Date geografice despre Timisoara ...... 10
2.3. Oferta turistica a judetului Timis ........ 10
2.3.1. Resursele turistice naturale ale judetului Timis .............. 11
2.3.2. Resursele turistice antropice ale municipiului Timisoara . 12
CAPITOLUL 3
COMERCIALIZAREA SERVICIILOR TURISTICE LA HOTEL TIMISOARA .. 13
3.1. Serviciile de cazare ........ 13
3.2. Serviciul de alimentatie publica ......... 21
3.3. Dotarile Hotelului Timisoara ........... 26
CAPITOLUL 4
ANALIZA FINANCIARA A S.C. BEGA TURISM SA. TIMISOARA
SI PIATA ACTUALA A HOTELULUI ... 28
4.1. Analiza financiara a S.C. TURISM BANATUL S.A. .......... 28
4.2. Piata actuala a hotelului ... 34
CAPITOLUL 5
MIXUL DE MARKETING .. 37
5.1. Planul general de marketing ............. 37
5.1.1. Stabilirea obiectivelor in cadrul pietei .......... 37
5.1.2. Stabilirea strategiilor in cadrul pietei .......... 37
5.2. Planul fiecarei variabile a mixului de marketing ... 38
5.2.1. Planul politicii de produs ............ 38
5.2.1.1. Ciclul de viata al produsului ..... 38
5.2.1.2. Strategia de baza in politica de ansamblu a produsului turistic
oferit de hotelul Timisoara .... 41
5.2.2. Planul politicii de pret . 42
5.2.2.1. Analiza limitelor impuse in procesul de stabilire a preturilor ....... 42
5.2.2.2. Obiective ale politicii de pret ... 44
5.2.2.3. Strategii ale politicii de pret ..... 44
5.2.2.4. Stabilirea masurilor de politica a preturilor 45
5.2.3. Planul politicii de distributie ....... 46
5.2.3.1. Functiile si obiectivele distributiei ............. 46
5.2.3.2. Alegerea canalelor de distributie 47
5.2.3.2.1. Canalele directe ..... 47
5.2.3.2.2. Canalele indirecte ... 48
5.2.3.3. Gestiunea fortelor vinzarii ......... 49
5.2.4. Planul politicii de promovare ........ 49
5.2.4.1. Obiectivele politicii de promovare ............. 49
5.2.4.2. Suporturile tehnice ale activitatii de promovare .......... 50
5.3. Mixul de marketing turistic .............. 50
CAPITOLUL 6
CONCLUZII ...... 57
BIBLIOGRAFIE ......... 61
ANEXE ..... 62

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

?

Introducere

Turismul a fost si continua sa fie apreciat ca o activitate esentiala a unei natiuni, avand largi implicatii asupra tuturor celorlalte sectoare economice, precum si asupra culturii, a educatiei unui popor.

Turismul se manifesta ca o componenta distincta a economiei, cu o prezenta tot mai activa in viata economica si sociala, cu o participare semnificativa la progresul general.

Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare, influentat de evolutia ei. Adresandu-se unor segmente sociale largi si raspunzand pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaseaza printr-un inalt dinamism, atat la nivel national, cat si international. De asemenea, prin caracterul sau de masa si continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu implicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor internationale.

Putem spune ca turismul reprezinta una dintre cele mai importante cai de comunicare intre oameni, servind la o mai buna cunoastere si la intelegerea intre popoare prin firele inconfundabile ale prieteniei.

Dezvoltarea turismului presupune existenta unui patrimoniu turistic, care prin activitatea sa, poate sa asigure integrarea unei zone geografice, a unei regiuni turistice sau a unei tari in circuitele turistice interne si internationale. Drept urmare, patrimoniul turistic al unei tari ar putea fi definit ca totalitatea valorilor materiale si a valorilor antropice (cultural-artistice) care pot fi obiective de atractie turistica.

În aceasta lucrare am cautat sa prezint si sa analizez atat piata produsului turistic cat si asigurarea calitatii serviciilor dintr-un complex hotelier in cadrul hotelului „Timisoara”, din acest municipiu, cu o ampla prezentare a acestuia, o analiza financiara, precum si piata actuala a hotelului si mijloacele de comunicatie, publicitate, promovare.

CAPITOLUL 1

TURISMUL – ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIAL?

Turismul reprezinta, prin continutul si rolul sau, un fenomen caracteristic civilizatiei actuale, una din componentele majore ale vietii economice si sociale ce polarizeaza interesul unui numar tot mai mare de tari. Prin vastul potential uman si material pe care il interfereaza, turismul actioneaza ca un factor stimulator al progresului.

Multiplele sale implicatii pe plan economice, social, cultural, politic, rolul sau activ argumenteaza activitatea preocuparilor pentru cunoasterea in detaliu a acestui fenomen, a sensibilitatilor si influentelor sale.

Desi este considerat ca un fenomen propriu perioadei contemporane, turismul s-a cristalizat la sfarsitul secolului al XIX-lea si, ca atare, primele incercari de definire si caracterizare a lui dateaza din aceasta perioada. În ultimii ani el a cunoscut insa oi expansiune deosebita, fapt reflectat si in intensificarea preocuparilor de clarificare teoretica a acestui fenomen.

Prin natura lui, turismul se prezinta ca o activitate economica situata la interferenta altor ramuri, ceea ce determina o serie de dificultati in definirea lui.

Tinand cont de principalele puncte de vedere referitoare la notiunea de turism, consemnate in literatura de specialitate, evidentiaza faptul ca acesta este un fenomen deosebit de dinamic, care isi largeste continuu sfera de activitate, imprimand definitiilor un caracter limitat. Notiunea de turism trebuie deci adaptata permanent schimbarilor din viata economica si sociala, confruntata si corelata cu activitatea practica, cu celelalte domenii ale economiei.

Totodata, clarificarea conceptului de turist presupune – asa cum se sublinia la inceput – corelarea acestuia cu evolutiile inregistrate in definirea subiectului actiunii, respectiv a turistului.

Astfel, a fost acceptata urmatoarea definitie pentru turistul strain: „orice persoana care se deplaseaza pe o durata de cel putin 24 de ore, intr-o alta tara, diferita de cea in care se afla domiciliul sau permanent”. Corespunzator acestei definitii sunt considerati turisti: persoanele care calatoresc pentru propria placere sau pentru alte motive (familiale, de sanatate etc.); cei care participa la diferite manifestari internationale sau misiuni de orice natura; persoanele care calatoresc in interes de afaceri; cei care iau parte la croaziere maritime, indiferent de durata sejurului. Sunt excluse din categoria turistilor: persoanele care vin intr-o alta tara (cu sau fara contract de munca) pentru a ocupa o functie sau a exercita o activitate remunerata; cei care-si stabilesc resedinta permanenta intr-o alta tara; elevii si studentii care locuiesc temporar in strainatate; persoanele cu domiciliul intr-o tara si locul de munca intr-o tara invecinata; calatorii in tranzit, chiar daca durata calatoriei depaseste 24 de ore.

În 1950, Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism (UIOOT) accepta aceasta definitie cu o singura modificare si anume, includerea in categoria turistilor a elevilor si studentilor care locuiesc temporar in strainatate. Totodata, a fost adoptata definitia excursionistului, ca fiind acea persoana care calatoreste pentru propria placere ca si turistul, dar pe o durata mai mica de 24 de ore (deci nu comporta innoptare) si a calatorului in tranzit, considerat a fi orice persoana care traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24 de ore, cu conditia ca opririle sa fie de scurta durata si sa aiba alte motive decat cele turistice.

În privinta turistului national, acesta este definit prin orice persoana care viziteaza un loc, altul decat acela unde are domiciliul obisnuit, in interiorul tarii sale de resedinta, pentru orice alt motiv decat acela de a exercita o activitate remunerata, efectuand un sejur de cel putin 24 de ore.

Exista inca diferente de la o tara la alta in privinta atat a notiunii de turism cat si a celei de turist, definitiile fiind adaptate conditiilor specifice. Apar astfel dificultati in cunoasterea si evaluarea fenomenului turistic, diminuandu-se posibilitatea efectuarii unei comparatii si determinari relevante.

1.1. Locul si rolul turismului in economie

În ceea ce priveste continutul, turismul cuprinde in sfera sa de actiune o serie de activitati de natura serviciilor si anume: furnizarea de informatii, comercializarea de vacante, efectuarea unor prestatii – transport, cazare, alimentatie, agrement, tratament etc. De asemenea, trasaturile acestor activitati, luate individual sau in totalitatea lor, exprimate prin nematerialitate, intangibilitate, eterogenitate, consum mare de munca vie etc. Sau dinamismul si diversificarea lor permanenta, ca forme de materializare a comportamentului economic, sunt comune tuturor componentelor sectorului tertiar.