Pagina documente » Drept » Aspecte specifice privind gratierea

Despre lucrare

lucrare-licenta-aspecte-specifice-privind-gratierea
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-aspecte-specifice-privind-gratierea


Cuprins

Cuprins
ASPECTE SPECIFICE PRIVIND GRATIEREA
CAPITOLUL I
NOTIUNE, NATURA JURIDICA, CLASIFICARE
Sectiunea I. Notiune
1. Definirea notiunii in doctrina
2. Notiune
Sectiunea II
Natura juridica a gratierii
Sectiunea III. Caracterele gratierii
1. Gratierea individuala
2. Gratierea colectiva,
Sectiunea IV. Clasificare
1. Clasificare in functie de intinderea efectelor
2. Clasificare in functie de conditiile impuse beneficiarului
3. Clasificare din punctul de vedere al momentului intervenirii
4. Clasificare in functie de persoanele beneficiare
CAPITOLUL II OBIECTUL GRATIERII
Sectiunea I. Criterii generale de determinare a obiectului gratierii
a)Referirea la cuantumul pedepsei aplicate
b)Indicarea naturii infractiunilor savirsite.
c)Precizarea, atit a cuantumului pedepsei aplicate de instanta, cit si
a naturii infractiunii care a atras aceasta pedeapsa.
d)Sublinierea elementului subiectiv al infractiunii
e)Recurgerea la criteriul mixt al relevarii laturii subiective a infractiunilor si a pagubei pricinuite prin acestea
Sectiunea II. Aplicarea actelor de ratiere succesiva
1. Aplicarea actelor de gratiere partiala succesiva
2. Aplicarea din nou a gratierii cu privire la pedeapsa referitor la
care s-a revocat gratierea anterioara
Sectiunea III
Gratierea in cazul inlocuirii pedepsei amenzii cu aceea a inchisorii
1. Generalitati
2. Actul de clementa a fost adoptat inainte de inlocuirea amenzii cu inchisoarea
3. Actul de gratiere a intervenit dupa inlocuirea pedepsei
amenzii cu aceea a inchisorii
Sectiunea IV Gratierea in cazul concursului de infractiuni
1. Principii privitoare la obiectul gratierii
2. Aplicarea gratierii postcondamnatorii in cazul concursului
de infractiuni
3. Pedepsele pentru infractiunile concurente au fost stabilite
prin hotariri diferite
4, Imperativul individualizarii depline a pedepsei
CAPITOLUL III. EFECTELE GRATIERII
Sectiunea I Efectele gratierii asupra pedepsei principale
1. Efectele gratierii neconditionate
2. Efectele gratierii conditionate
Sectiunea II. Efectele gratierii asupra pedepselor accesorii
Sectiunea III. Calculul termenelor de reabilitare in cazul
pedepselor gratiate
1. Termenele de reabilitare in cazul gratierii neconditionate
2. Termenele de reabilitare in situatia gratierii conditionate
3.Corelatia dintre gratierea conditionata si reabilitarea reglementata de art. 62 alin. 5 C, pen.
4. Termenele de reabilitare in cazul pedepselor gratiate in unele situatii speciale
Sectiunea IV
Efectele savirsirii unei infractiuni intentionate inauntrul termenului de incercare al gratierii conditionate
1. Revocarea gratierii
2. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate pentru infractiunea savirsita inauntrul termenului-conditie nu va produce efecte asupra pedepsei referitor Ia care s-a revocat gratierea conditionata.
I. Tratamentul juridic aplicabil in ipoteza in care primul termen al recidivei este format dintr-o pluralitate de infractiuni.
II. Tratamentul sanctionator in situatia in care cel de al doilea termen al recidivei este format dintr-o pluralitate de infractiuni.
III. Ipoteza micii recidive
3. Nasterea pluralitatii intermediare
Sectiunea V
Gratierea in cazul recidivei postcondamnatorii
1. Principii privind obiectul gratierii
2. Aplicarea gratierii antecondamnatorii
3. Aplicarea gratierii postcondamnatorii
Sectiunea VI
Gratierea in cazul pluralitatii intermediare
1. Principii privind obiectul gratierii
2. Aplicarea gratierii antecondamnatorli
3. Aplicarea gratierii postcondamnatorii
Sectiunea VII
Efectele gratierii asupra pedepselor a caror executare
a fost suspendata conditionat in temeiul art. 81 si
al art. 861 C. pen.
Sectiunea VIII
Efectele gratierii conditionate asupra pedepsei inchisorii cu executare la
locul de munca
1.Citeva consideratii privind natura juridica a executarii pedepsei inchisorii la tocul de munca
2. Obligatia instantei de a individualiza,
in mod complet, pedeapsa
3. Efectele savirsirii unei noi infractiuni
Sectiunea IX
Efectele gratierii asupra pedepselor cu privire la care s-a dispus liberarea conditionata sau incetarea executarii la locul de munca
1. Citeva consideratii preliminare privitoare la evolutia sl natura juridica a institutiei liberarii conditionate
CAPITOLUL IV
LIMITELE EFECTELOR GRATIERII
Sectiunea I
Limite expres prevazute de lege
1. Limitele asupra masurilor educative
2. Limitele efectelor gratierii asupra pedepselor complimentare
3. Limitele efectelor gratierii asupra masurilor de siguranta
Sectiunea II
Limite implicite ale efectelor gratierii
1. Limitele efectelor gratierii asupra despagubirilor civile
2. Limitele efectelor gratierii asupra cheltuielilor judiciare avansate de stat si asupra cheltuielilor judiciare facute de parti
Sectiunea III
Concluzii

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I

NOTIUNE, NATURA JURIDIC?, CLASIFICARE

Sectiunea I. Notiune

1. Definirea notiunii in doctrina

Gratierea este un act al puterii executive care iarta, total sau partial, un condamnat de o pedeapsa definitiva pronuntata impotriva lui sau prin care i se acorda comutarea intr-o pedeapsa mai putin severa .

Ea reprezinta o manifestare de clementa a statului cu privire la pe­depsele aplicate, care sunt astfel, in totalitate sau in parte, iertate ori co­mutate .

Gratierea este o masura de clementa decisa de seful statului, in virtutea careia un condamnat este scutit sa isi execute pedeapsa integral sau partial, ori prin efectul careia, o pedeapsa mai usoara inlocuieste pedeapsa ce trebuia executata .

Ea constituie o favoare in temeiul careia o persoana vinovata si condamnata definitiv este iertata, total sau partial, de executarea pedepsei sale .

Gratierea este iertarea executarii pedepsei, o masura de clementa nu atat de radicala ca amnistia, producand efecte mai mici .

Asa dupa cum puterea publica poate renunta la aplicarea sanctiunilor de drept penal, cand crede util aceasta, tot astfel ea poate renunta, total sau partial, la executarea acestor sanctiuni, dupa ce au fost aplicate in ­justitie, pe calea gratierii .

R. Garraud, "Traite Iheorique et pratique du droil penal fransais", 3ed. Librairie de la Societe de Recueil Sirey, Paris, 1914, p. 633.

R. Pannain, Op. cil., p. 870.

R. Merle, A. Vilu, op. cil., p. 1282.

G. Levasseur, A. Chavanne, op. cil., p. 225.

Tr. Pop, op. cit., p. 509.

Prin gratiere se intelege actul emis de Parlament (gratierea colectivi ori de Presedintele tarii (gratierea individuala), in baza legii prin care se dispune iertarea, in totul sau in parte, a executarii pedepsei ori inlocuirea unei pedepse cu alta mai usoara. Gratierea este o masura de clementa acordata de catre Presedintele Republicii sau de catre Parlament, ca consta in inlaturarea, totala ori partiala, a executarii pedepsei sau in comutarea ei in alta mai usoara, pentru aceleasi considerente ca si amnistia .

Ea constituie un act de clementa al Parlamentului sau Presedintelui Republicii fata de condamnati si, in acelasi timp, o masura de politica penala destinata sa asigure realizarea mai eficienta a scopului reactiei antiinfractionale4.

2. Notiune

Considerand ca in definitie trebuie sa se regaseasca date si elemente cu privire la competenta de acordare, temeiurile sale, natura juridica obiect, modalitati si efecte, intelegem prin gratiere un act de cleme: acordat prin lege organica, in cazul in care este colectiva, si prin decret al Presedintelui Romaniei, in situatia in care este individuala, din ratiuni superioare celor are ar justifica executarea pedepsei aplicate sau care urmeaza a fi aplicata pentru infractiuni savarsite pana la data adoptarii actului, prin care se inlalura, conditionat ori nu, total sau doar in parte executarea pedepsei, ori se comuta in alta mai usoara.

Sectiunea II

Natura juridica a gratierii

Legea nu stabileste explicit caracterul si natura juridica a gratieri; indica doar efectele acesteia, pe baza carora se poate insa conchide asupra naturii institutiei. S-au exprimat mai multe puncte de vedere:

V. Dongoroz, "Drepl penal", Bucuresti, 1939, p. 726.

I. Oancea, "Tratat de drepl penal", Partea generala, Editura "AII", Bucuresti, 1994, p..:

M. Basarab, "Drept penal", Partea generala, Voi. II, Editura Fundatiei "Cherr. lasi, 1992, p. 504; M. Zolyneak, op. dl., p. 1007; C. Mitiache, op. cit., p. 302,

a) Gratierea constituie un mijloc de adaptare (individualizare) admi-

listrativa a pedepselor privative de libertate si pecuniare. Oricat de ampla

ar fi latitudinea acordata instantei de judecata, de a adapta sanctiunile penale cazurilor pe care le judeca, ea se dovedeste totusi insuficienta pentru desavarsirea operei de individualizare a represiunii si preventiei.

Temeiul acestei individualizari il reprezinta legea insasi, ea reglemen­tand competenta, efectele si limitele gratierii.

b) Gratierea colectiva nu constituie un mijloc administrativ de individualizare a sanctiunilor penale, ci o modalitate de adaptare legala a lor,

deoarece:

- are o dubla natura, de drept constitutional si de drept penal;

- aplicarea ei se face de catre instanta de judecata, nu de catre organele administrative ;

- se adopta prin lege.

Existenta corelatiei dintre individualizarea legala si cea administrativa isese, de altminteri, mai de mull remarcata in doctrina noastra 3.

Am apreciat ca intemeiat acest din urma punct de vedere, pentru unele considerente relevate intr-un alt context .

În schimb, pentru motivele tot acolo aratate, gratierea individuala ni se infatiseaza ca un autentic mijloc de individualizare administrativa a pedepsei.

c) Gratierea reprezinta, deopotriva, o cauza de inlaturare a consecintelor condamnarii si un mijloc de individualizare a constrangerii juridice penale , concluzie care se desprinde din evaluarea efectelor juridice si din asezarea textului privind gratierea in cadrul Titlului VII din Partea ge­nerala a Codului penal.

V.Donsoroz, op. cit., p. 698; G. Antoniu, "Individ | : 1988, p. 124.

A. Filipas, op. cit., p. 45-46.

Supra, p. 126-127.

C. Bulai, in "Explicatii teorelice ale Codului penal roman", Partea genera Editura Academiei R. S. Romania, Bucuresti, 1970, p. 123.

d) Potrivit unei opinii, gratierea acordata sub conditie constituie o forma de suspendare conditionata a executarii pedepsei atunci cand executarea ei nu a inceput inca si, respectiv, o modalitate de liberare conditionata, in masura in care a fost acordata dupa inceperea executarii . În cazul in care condamnatul a beneficiat de gratiere conditionata, pedeapsa se considera executata integral numai la data expirarii ter­menului de incercare . Înauntrul acestui termen, executarea pedep­sei va fi suspendata sau intrerupta, astfel ca, in cazul nerespectarii conditiei legale, gratierea nu mai inlatura executarea pedepsei. Conditia care afecteaza actui juridic al gratierii are, asadar, caracter suspensiv .

e) Potrivit unei alte pareri , gratierea conditionata nu reprezinta o modalitate a suspendarii sau liberarii conditionate, deoarece: