Pagina documente » Stiinte Economice » Auditul intern. Procedee si tehnici de audit intern la institutiile publice

Despre lucrare

lucrare-licenta-auditul-intern.-procedee-si-tehnici-de-audit-intern-la-institutiile-publice
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-auditul-intern.-procedee-si-tehnici-de-audit-intern-la-institutiile-publice


Cuprins

Cuprins
CAPITOLUL I
NOTIUNI DE BAZA PRIVIND
AUDITUL INTERN
1.1 Conceptul privind auditul intern
1.2 Obiectivele si aria de aplicabilitate a auditului intern
1.3 Clasificarea auditului
1.4 Sfera, atributiile si tipurile de audit intern
CAPITOLUL II
METODOLOGIA DE EXERCITARE A AUDITULUI INTERN
iN INSTITUTIILE PUBLICE
2.1. Metode profesionale de lucru
2.2. Normele unditului intern
2.3 Atributiile compartimentului de audit intern
2.4. Norme generale de comportament al auditorilor interni
CAPITOLUL III
PROCEDEE SI TEHNICI DE AUDIT INTERN LA INSTITUTIILE PUBLICE
3.1. Caracteristicile operatiunilor verificate de auditul intern
3.2. Tehnici si proceduri de audit intern
CAPITOLUL IV
1.1.1 ORGANIZAREA SI DESFASURAREA
1.1.2 PLANULUI DE AUDIT INTERN
4.1. Organizarea structurilor de audit intern la nivelul ordonatorilor principali de credite
4.2. Organizarea structurilor de audit intern la nivel central
4.3. Organizarea structurilor de audit intern la nivelul institutiilor publice cu mai putin de 25 de posturi in schema de personal
4.4. Planul auditului intern
4.5. Trasaturile si principiile generale ale planului de audit intern
4.6. Desfasurarea planului de audit intern
4.7. Principii care stau Ia baza realizarii certificarii
CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ
PRIVIND EXERCITAREA AUDITULUI INTERN SI A CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV LA CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI ROVINARI
- JUDETUL GORJ
CONCLUZII

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE BAZ? PRIVIND

AUDITUL INTERN

1.1 Conceptul privind auditul intern

Auditul reprezinta examinarea de catre o persoana competenta si independenta a fidelitatii inregistrarilor contabile, financiare si fiscale, a probitatii si credibilitatii tranzactiilor economice. Obiectul auditului a evoluat de la o corectare specifica a fraudelor in documentele contabile, pana la o apreciere globala de fidelitate a rapoartelor emise de o agentie economica si o analiza critica a procedurilor si structurilor acestora.

Auditul reprezinta procesul desfasurat de persoane fizice sau juridice legal abilitate, numite auditori, prin care se analizeaza si se evalueaza, in mod profesional informatii legate de o anumita entitate, utilizand tehnici si procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi, numite probe de audit, pe baza carora auditorii emit intr-un document numit raport de audit, o opinie responsabila si independenta, prin apelarea la critice de evaluare care rezulta din reglementarile legale sau din buna practica recunoscuta unanim in domeniul in care isi desfasoara activitatea entitatea audiata [1 Mircea Boulescu, Marcel Ghita, Valerica Mares - „Fundamentele auditului", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001, pag. 11.].

Auditul este:

• o analiza profesionala a unor informatii economice, financiare, contabile, fiscale, in vederea expunerii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un criteriu sau standard de calitate;

• o cercetare, cu scopul de a produce o judecata motivata si independenta, cu referinta la normele de evaluare, in vederea aprecierii fiabilitatii ori eficacitatii sistemelor si procedurilor unui agent economic;

• un examen obiectiv al unui element, cu scopul de a emite o opinie sau de a obtine o concluzie asupra obiectului auditului;

• un aport de credibilitate asupra informatiilor economice publicate de unitatea patrimoniala, cu privire la situatiile financiar - fiscale. Pentru persoane exterioare agentului economic, avizul sau opinia unui profesionist contabil independent asupra documentelor financiare si fiscale agentului economic constituie cea mai buna indicatie privind gradul de incredere pe care poate sa-1 acorde acestor documente. Avizul presupune o examinare completa a documentelor financiar - fiscale si a actelor justificative si are scopul de a arata daca documentele respective reprezinta corect sau nu situatia financiara a agentului economic si rezultatul operatiunilor privind perioada specificata. Fara aceasta atestare a unui auditor independent, documentele financiar -fiscale pot fi puse la indoiala sub aspect real si juridic;

• o revedere critica pentru evaluarea unor situatii financiare, contabile, si fiscale determinate;

• o evaluare efectuata de un profesionist competent si independent, in vederea examinarii unei opinii motivate asupra validitatii si corectei aplicari a procedurilor interne stabilite de conducerea unitatii patrimoniale, precum si asupra imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de unitate. Imaginea fidela este asociata cu regularitatea si sinceritatea contabilitatii:

- regularitatea presupune conformitate cu regulile si procedurile contabile;

- sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie sa o aiba despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor, si situatiilor din cadrul agentului economic;

• o atestare sau o certificare a documentelor si evidentelor, a sistemului contabil in ansamblu. Pentru auditori, imbunatatirea continua a sistemului de conturi intern aduce un ajutor clientilor lor si permite reducerea lucrarilor de audit, intrucat are ca efect cresterea calitatii documentelor si evidentelor contabile. Din punct de vedere al auditului, sistemul de control intern reduce lucrarile de rutina, verificarile mecanice asupra exactitatii totalizarilor contabile si implica rationamentul si judecata, accentuarea examenului de ansamblu, analiza, evaluarea si sondajul statistic. In conditiile existentei controlului intern, auditul procedeaza la un studiu aprofundat si la o apreciere a acestuia pentru a opina asupra gradului de incredere pe care poate sa il acorde si, in consecinta, pentru a determina importanta testelor la care se limiteaza procedurile de audit;

• o activitate organizata independent in structura unei institutii publice si in directa subordonare a conducatorului acesteia, care consta in efectuarea de verificari, inspectii si analize ale sistemului propriu de control intern, in scopul evaluarii obiective a masurii in care acesta asigura indeplinirea obiectivelor institutiei publice si utilizarea resurselor in mod economic, eficace si eficient si pentru a raporta conducerii constatarile facute, slabiciunile identificate si masurile propuse de corectare a deficientelor si de ameliorare a performantelor sistemului de control intern.

Definirea unor termeni si expresii [2 Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 de modificare a Legii nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea auditului financiar, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 430 din 31 august 1999]:

a) angajament bugetar: orice act prin care o autoritate competenta potrivit legii afecteaza fonduri publice unei anumite destinatii;

b) angajament legal: orice act cu efect juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public;

c) audit intern: activitate organizata independent in structura unei institutii publice si in directa subordonare a conducatorului acesteia, care consta in efectuarea de verificari, inspectii si analize ale sistemului propriu de control intern, in scopul evaluarii obiective a masurii in care acesta asigura indeplinirea obiectivelor institutiei publice si utilizarea resurselor in mod economic, eficace si eficient si pentru a raporta conducerii constatarile facute, slabiciunile identificate si masurile propuse de corectare a deficientelor si de ameliorare a performantelor sistemului de control intern;

d) compartiment contabil: structura organizatorica din cadrul institutiei publice in care este organizata si se tine contabilitatea, se efectueaza controlul financiar preventiv si se tine evidenta angajamentelor (serviciu, birou, compartiment);

e) conformitate: caracteristica unei operatiuni, a unor acte sau fapte administrative produse in cadrul unei institutii publice de a corespunde politicii asumate in mod expres in domeniul respectiv de catre institutia in cauza sau de catre o autoritate superioara acesteia, potrivit legii;

f) contabil: persoana care verifica, inregistreaza si raporteaza, cu respectarea prevederilor legale aplicabile in domeniu, operatiunile efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public;

g) contabil-sef: seful compartimentului contabil, cu atributii de tinere a contabilitatii, de exercitare a controlului financiar preventiv si evidenta a angajamentelor, sau, dupa caz, una dintre persoanele care indeplineste aceste atributii in cadrul unei institutii publice care nu are in structura sa un compartiment contabil sau persoana care indeplineste aceste atributii pe baza de contract, in conditiile legii;

h) economicitate: masura in care se asigura minimizarea costului resurselor alocate unei activitati, fara a compromite realizarea in bune conditii a obiectivelor declarate ale acesteia;

i) eficacitate: gradul de indeplinire a obiectivelor declarate ale unei activitati si relatia dintre impactul dorit si impactul efectiv al activitatii respective;

j) eficienta: raportul dintre rezultatele obtinute si costul resurselor utilizate in vederea obtinerii lor;

k) fonduri publice: sume alocate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor sociale de sanatate, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele locale, bugetele institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare, bugetul Fondului Proprietatii de Stat, ajutoare financiare externe acordate Romaniei sau institutiilor publice, credite externe contractate sau garantate de stat ori de autoritati ale administratiei publice locale, precum si imprumuturi interne contractate de autoritati ale administratiei publice locale;

1) inspectie: verificare efectuata la fata locului in cursul derularii unei operatiuni, in scopul constatarii unor eventuale abateri de la legalitate sau regularitate si luarii de masuri pentru protejarea fondurilor publice si a patrimoniului public si pentru repararea prejudiciului produs, dupa caz;

m) institutie publica: entitate astfel calificata potrivit legii privind finantele publice si potrivit legii privind finantele publice locale;

n) legalitate: caracteristica unei operatiuni de a respecta toate prevederile legale care ii sunt aplicabile, in vigoare la data efectuarii sale;

o) operatiune: orice actiune cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acesteia;

p) oportunitate: caracteristica unei operatiuni de a servi, in mod adecvat, in circumstante date, realizarii unor obiective ale politicilor asumate;

q) ordonator de credite: persoana imputernicita prin lege sau prin delegare potrivit legii, sa dispuna si sa aprobe operatiuni;

r) patrimoniu public: totalitatea drepturilor si obligatiilor, la un moment dat, ale statului, unitatilor administrativ-teritoriale sau ale institutiilor publice ale acestora, cu valoare economica, dobandite sau asumate cu orice titlu. Fac parte din patrimoniul public drepturi si obligatii referitoare atat la bunurile din domeniul public, cat si din domeniul privat ale statului si unitatilor administrativ-teritoriale;

s) proiect de operatiune: orice document prin care se urmareste efectuarea unei operatiuni, in forma pregatita in vederea aprobarii sale de catre autoritatea competenta potrivit legii;

t) regularitate: caracteristica unei operatiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de operatiuni din care face parte.

Delimitari conceptuale privind auditul intern.

Auditul intern se organizeaza in mod independent, in structura fiecarei institutii publice, sub forma unui compartiment specializat, constituit din una sau mai multe persoane, astfel incat personalul de specialitate angajat in acesta, denumit in continuare auditor intern, sa nu fie implicat in vreun fel in indeplinirea activitatilor pe care le auditeaza [3 Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 de modificare a Legii nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea auditului financiar, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 430 din 31 august 1999].