Pagina documente » Stiinte Economice » Bancile comerciale si rolul lor in economie

Despre lucrare

lucrare-licenta-bancile-comerciale-si-rolul-lor-in-economie
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-bancile-comerciale-si-rolul-lor-in-economie


Cuprins

CUPRINS
Capitolul I-Sistemul bancar rominesc
1.1. Aparitia bancilor si a sistemului bancar
1.2. Banca Nationala a Rominiei si sistemul bancar rominesc
1.3. Bancile comerciale
1.4. Tendinte ale dezvoltarii pe termen mediu ale sistemului bancar rominesc
Capitolul II-Rolul si functiile bancii
2.1. Functiile bancii centrale
2.2. Functiile bancilor comerciale
2.3. Organizarea activitatilor bancilor comerciale
Capitolul III-Principalele operatiuni bancare
3.1. Operatiuni bancare privind atragerea de resurse
3.2. Operatiuni bancare privind acordarea de credite
3.3. Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare
Capitolul IV-Modalitati de circulatie a fondurilor, ale agentilor economici si ale persoanelor fizice
4.1. Instrumente de plata fara numerar
4.2. Operatiuni cu numerar
4.3. Operatiuni cu carduri
Capitolul V-Managementul riscului
5.1. Administrarea riscurilor semnificative de catre banci
5.2. Masuri de protectie a bancii impotriva riscului
Concluzii si propuneri
Bancile comerciale si rolul lor in economie
- 1 -

EXTRAS DIN DOCUMENT

? Bancile comerciale si rolul lor in economie?

CAPITOLUL I

SISTEMUL BANCAR ROMANESC

1.1. Aparitia bancilor si a sistemului bancar

Exist? diferite p?reri cu privire la originea b?ncilor. Unii cercet?tori apreciaz? c? primii bancheri au fost cei ce efectuau schimbul de bani, moment asociat aparitiei si circulatiei monedei metalice.

Dup? alti cercet?tori,notiunea de banc? este asociat? momentului in care un grup de personae au avut ideea s? primeasc? disponibilitati b?nesti, sub form? de depuneri de la cei ce doreau s? fac? economii si, in baza acestor depozite, sa ofere imprumuturi celor care aveau nevoie de fonduri suplimentare.

Primele dovezi ale unei activitati bancare se reg?sesc in Orientul Apropiat (Babilon) si Egiptul Antic. În acea perioada templele erau, deopotriva, loc de rugaciune si loc de pastrare a banilor si tezaurelor. Încrederea pe care o inspirau templele favoriza intermedierea monetara, asemanator bancilor de mai tarziu.

Detalii referitoare la depozite, imprumuturi, dobanda perceputa si rambursarea imprumuturilor se gasesc deja in Codul lui Hammurabi (fost suveran al regatului babilonian in sec.XVIII inainte de Cristos), descoperit la Susa in anul 1901.

În secolul VI i.d.Ch. orase-stat si temple din Grecia Antica au inceput sa emita monede proprii. Datorita faptului ca fiecare oras-stat isi avea moneda proprie, a aparut necesitatea schimbarii unei monede cu alta, putand fi socotite primele schimburi valutare.

În aceasi perioada, preotii ofereau imprumuturi t?ranilor, iar unele persoane specializate in „negotul cu bani” ofereau aceleasi servicii altor categorii sociale. În timp, acesti „creditori”, cunoscuti sub denumirea de „trapeziti”(trapeza era masa instalata in piete, la care se rezolvau afacerile), au inceput sa perceapa dobanzi foarte ridicate, creand multe nemultumiri in rindul populatiei. Drept urmare, unele cetati grecesti au decis sa creeze banci publice. Aceste institutii erau conduse si controlate de agenti publici, in baza unor norme ce pot fi asociate primelor reglementari statale cu privire la activitatea bancilor.

În perioada timpurie a dezvoltarii imperiului roman, romanii nu s-au aratat interesati in activitati specifice bancilor. Însa, pe masura ce au cucerit teritoriile grecesti si au vazut cum functionau bancile, au inteles importanta lor. Foarte curind dupa aceea, in intreg imperiul roman au aparut banci de stat cat si private.

Pentru facilitatile de imprumut acordate, aceste banci aveau permisiunea sa solicite plata unei taxe al carei nivel nu era limitat. Totodata, bancile furnizau clientilor situatii ale conturilor pentru operatiunile efectuate.

În secolul I d.Ch., Imperiul Bizantin Justinian preia uzanta romana privind activitatea bancara, completand-o cu precizari suplimentare, cum ar fi cele referitoare la obligativitatea dobanzilor fixe.

În evul mediu, manastirile au continuat sa joace un rol important in efectuarea unor activitati specifice bancare. Desi, oficial, nu aveau voie sa perceapa dobanzi, acestea foloseau alte metode pentru a obtine profit. Acesta lua forma veniturilor din ipoteci, a comisioanelor pentru imprumuturi acordate etc.

La sfarsitul secolului al XI-lea, activitatile in acest domeniu s-au restrans datorita cruciadelor si patrunderii in spatiul european a popoarelor migratoare.

Primele institutii de tip bancar efectuau preponderent operatiuni de transfer (ceea ce azi se cunoaste sub denumirea de casa de compensare), astfel incat sistemul de plati sa devina mai eficient. Prima banca de acest tip a fost Banca Venetiei, creata in anul 1171 si recunoscuta oficial in anul 1587 ca Banca di Rialto. În secolele urmatoare au aparut banci similare si in alte centre comerciale: Geneva (in 1407), Amsterdam (in 1609), Hamburg (in 1619) si Roterdam (in 1635).

Dezvoltarea comertului si a bancilor a condus la necesitatea existentei unor centre permanente de afaceri. Astfel, in 1531 s-a deschis, la Anvers prima piata financiara, cunoscuta ca bursa de valori si, imediat dupa aceea, a aparut si Bursa din Londra.În perioada aceea exista o diferenta remarcabila intre operatiunile de pe pietele financiare si cele efectuate de banci.

În secolele XVII si XVIII activitatea bancara se dezvolta in toate formatiunile statale din Europa. Banca din Amsterdam si Banca Angliei au devenit modelul pe care s-au bazat structurile bancare create ulterior.

Dezvoltarea comertului si transportului a determinat, implicit, sporirea activitatilor bancare. Drept urmare, numarul bancilor a crescut si din ce in ce mai multi oameni au inceput sa le foloseasca serviciile. Tot in acest interval de timp a inceput si specializarea bancilor.

În SUA, in 1791, Congresul a autorizat crearea si functionarea „ Primei Banci a SUA” – The First Bank of The United States – care a imbinat rolul unei banci centrale cu operatiuni specifice bancilor comerciale. Aceasta banca a functionat pana in 1811.

În Franta, in 1776,dupa mai multe incercari de creare a unei banci centrale, a aparut prima casa de scont. Banca Frantei a fost creata in anul 1800.

Pina in secolul al XIX-lea sistemul bancar s-a structurat pe trei domenii specifice:

? bancile de emisiune, care detineau monopolul emiterii de bacnote nationale:

? bancile comerciale, care activau ca institutii de intermediere financiare

? institutii financiare specifice, ca de exemplu casele de economii si cooperativele de credit.

Contextul istoric, economic si social al fiecarei tari a influentat modul si structura de functionare a sistemului bancar national.

Primele dovezi ale desfasurarii unei activitati bancare pe teritoriul Romaniei au fost descoperite intre anii 1786 si 1855 si reprezint? 55 de pl?ci de piatr?, gasite intr-o zona de mine aurifiere. Aceste mine datau din perioada Daciei Traiane cele 25 de placi pastrate pana in prezent, a 13-a contine detalii referitoare la contractul privind infiintarea unei institutii bancare. Contractul era datat din 28 martie 167 e.n. si fusese semnat la Deusara. Clauzele principale se refereau la faptul ca bancile acordau imprumut in numerar si percepeau dobanzi. Din fondurile constituite drept capital, bancile acordau credite pe termen scurt, iar profitul se obtinea din dobanda perceputa la imprumuturile respective.

În perioada moderna, primele incercari de creare a unei banci a avut loc la inceputul secolului XIX-lea. Desi au existat si anterior preocupari in acest sens, abia in 1856 a fost creata Banca Nationala a Moldovei, cu sediul la Iasi, care a fost astfel prima institutie bancara ce-si desfasura activitatea pe teritoriul Romaniei. Banca a fost creata ca urmare a demersurilor unui bancher prusac si a fost concesionata acestuia. În anul urmator, banca a dat faliment datorita lipsei de fonduri, recurgerii la credite din strainatate, precum si datorita faptului ca, din capitalul subscris, a fost varsat doar o mica parte.

Dupa Unirea Tarii Romanesti cu Moldova. În anul 1859, au inceput sa functioneze si alte banci. Ca urmare a legii adoptate la 24.XII.1864, a fost fondata Casa de Depuneri si Consemnatiuni. Aceasta institutie, pana la crearea Bancii Nationale a Romaniei, in 1880, a avut un rol foarte important,intrucat a fost principala banca de emisiune pe teritoriul Principatelor Unite.

În 1865 a aparut la Bucuresti, sub denumirea de Banca Romaniei, o banca care initial a avut atribibutii de banca de emisiune si de scont. Ulterior, ca urmare a modificarii statutului sau, a pierdut aceste privilegii,desfasurand apoi o activitate pur comerciala. Activitatea acestei banci a continuat pana la nationalizarea sistemului bancar din Romania, in iunie 1948.

În aceasta perioada au mai aparut si alte banci:

? Banca Albina – prima banca cu capital integral romanesc, care si-a inceput activitatea in anul 1872, la Sibiu

? Creditul Financiar Rural si Banca Aurora-din Nasaud – care a aparut in anul 1873

? Creditul Financiar Rural si Urban – in anul 1874

Bunastarea unei natiuni este conditionata si de sanatatea economica si, in acest sens, institutiei bancare i-a revenit, inca de la inceputurile existentei sale, un rol de prima importanta. O Romanie moderna nu putea fi imaginata fara o banca nationala. Ion C. Bratianu, spunea in discursul rostit in camera la 10 ianuarie 1861: ”...atata timp cat nu vom avea o banca nationala, nu vor disparea crizele financiare din tara”.

Stadiul dezvoltarii economice atins de romani in a doua jumatate a secolului al XIX-lea a oferit conditiile economice necesare organizarii primei banci centrale a tarii si a uneia dintre primele institutii de acest fel din Europa Centrala.

Cea mai importanta banca infiintata in aceasta perioada a fost Banca Nationala care, din punct de vedere organizatoric, a fost conceputa dupa modelul Bancii Nationale a Belgiei (aceasta folosise, la randul ei, Banca Angliei). Acesta a fost inceputul dezvoltarii unui sistem bancar nou si modern. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei a creat premizele pentru aparitia si a altor banci pentru dezvoltarea sistemului bancar romanesc.

1.2. Banca Nationala a Romaniei si sistemul bancar romanesc

Istoria nationala a consumat,secolul trecut,trei evenimente de o insemnatate majora pentru destinul tarii si totodata s-au constituit in elemente de baza in crearea Romaniei moderne. Primul a fost formarea sistemului banesc al leului , la 6 mai 1867. Al doilea a fost infiintarea in 1880 a Bancii Nationale a Romaniei – BNR, urmand al treilea moment, intre anii 1886 – 1890, prin constituirea primei jumatati a Palatului BNR, localizat in str. Lipscani. Al doilea corp de cladire a fost construit in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Banca Nationala a Romaniei a fost fondata in anul 1880, fiind infiintata ca o societate anonima pe actiuni, indeplinind functiile unei banci mixte la care statul a subscris o treime de capital, restul apartinand unor particulari. Acest grup de particulari a preluat controlul celei mai mari parti de actiuni emise, statul fiind scos din participatie in 1901. Astfel, banca a ramas o banca particulara , care exploata insa privilegiu unui monopol de stat. Treptat, in existenta sa, banca centrala a cumulat functia de unica banca de emisiune monetara cu aceea de banca comerciala.

Haosul monetar care exista la mijlocul secolului al XIX-lea, ca urmare a dependentei Tarilor Romane fata de Imperiul Otoman,era un paradis al castigurilor speculative. Acest haos era, in acelasi timp, rezultatul intersectiei in aceasta zona a sferei de interese ale marilor puteri ale acelor timpuri. Dupa unirea Principatelor, din punct de vedere monetar, cel mai mare obstacol era lipsa unui sistem unitar al monedei. Adaptarea sistemului monetar in 1867 s-a constituit intr-un factor decisiv in obtinerea independentei economice a Romaniei. În acest sens, exista si o tentativa premergatoare. Victor Place, consul al Frantei la Iasi intre 1855 – 1863, a sprijinit incercarile lui Alexandru Ioan Cuza de a creea sistemul monetar national, avand la baza << romanul >> ,dar din pacate acest proiect nu a fost realizat. Abia in 1866 s-a trecut la intocmirea studiilor privind sistemul monetar al Romaniei. Proiectul de lege a fost depus la Parlament si aprobat la 10 aprilie 1967 de Camera Deputatilor cu 68 voturi pentru si 6 contra. Sistemul monetar romanesc s-a autoperfectionat, fiind dominat in permanenta de nevoia de a raspunde cerintelor dezvoltarii societatii.

În anul 1929 s-a votat legea monetara care prevedea ca unitatea monetara a romaniei leul, cu o greutate de 10 miligrame de aur, stabilindu-se astfel monometalismul aur, dreptul de emisiune avandu-l in continuare Banca Nationala.

Dupa razboi, Banca Nationala a Romaniei a fost incadrata in noua conceptie a economiei planificate. Astfel,in 1964,Banca Nationala a fost etatizata, actiunile sale trecand in totalitate in proprietatea statului, fiind denumita “Banca Nationala a RPR” si respective “Banca Nationala a RSR” in 1970.

Reforma bancara din Romania a inceput in decembrie 1990, cand a fost introdusa o structura bancara unanim acceptata pe plan international pe doua nivele: banca centrala - Banca Nationala a Romaniei – si bancile comerciale. În procesul de organizare a sistemului bancar adecvat unei economii de piata, Banca Nationala a Romaniei a capatat functiile traditionale ale bancii centrale, iar operatiunile comerciale pe care le efectuase anterior au fost transferate unei banci comerciale nou infiintate(BCR).

În acest sens,in anul 1991 au fost adoptate de Parlamentul Romaniei Legea nr.33 privind activitatea bancara si Legea nr.34 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei. Ulterior, ca o consecinta a dezvoltarii sistemului bancar, in anul 1998 aceste legi au fost abrogate si au intrat in vigoare noile legi, respectiv Legea nr.58 – legea bancara si Legea nr.101 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cu scopul declarat de a crea un sistem bancar modern.

În calitate de banca centrala, Banca Nationala a Romaniei, se axeaza, in prezent, mai ales asupra controlului masei monetare si a supravegerii bancare, raspunzand de asemenea, de politica valutara si de administrarea rezervelor valutare ale tarii.