Pagina documente » Stiinte Economice » Bursa de Valori XYZ, organizare, functionare si rol

Despre lucrare

lucrare-licenta-bursa-de-valori-xyz-organizare-functionare-si-rol
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-bursa-de-valori-xyz-organizare-functionare-si-rol


Cuprins

Cuprins
Capitolul I
STUDIU COMPARATIV PRIVIND BURSELE DE VALORI
DIN DIFERITE TARI EUROPENE
1.1. Bursele din Regatul Unit al Marii Britanii
1.1.1. Scurt istoric al burselor din Regatul Unit al Marii Britanii
1.1.2. Organizarea si reglementarea activitatii bursiere
1.1.3. Pietele de valori mobiliare
1.1.4. Principalii indici bursieri
1.1.5. Sistemele de negociere, decontare si livrare
1.1.6. Piata britanica de produse derivate si sintetice
1.2. Bursele din Franta
1.2.1. Scurt istoric al burselor din Franta
1.2.2. Organizare si reglementare
1.2.3. Reforma bursei franceze
1.2.4. Categoriile de detinatori de valori mobiliare
1.2.5. Pietele de valori mobiliare
1.2.6. Principalii indici bursieri de pe piata franceza sunt:
=> SBF
1.2.7. Sisteme de negociere, decontare si livrare
1.2.8. Pietele franceze de produse derivate si sintetice
1.3. Bursele din Germania
1.3.1. Scurt istoric al burselor din Germania
1.3.2. Organizare si reglementare
1.3.3. Pietele de valori mobiliare
1.3.4. Principalii indici bursieri de pe piata germana sunt:
1.3.5. Sistemele de negociere, decontare si livrare
1.3.6. Piata germana de contracte futures si options
B. EVOLUTIA BURSELOR DE VALORI DIN TARILE CENTRAL SI EST EUROPENE
1.4. UNGARIA
1.5. POLONIA
1.6. CEHIA
1.7. SLOVACIA si SLOVENIA
Capitolul II
BET - primul indice oficial al Bursei de Valori Bucuresti
Capitolul III
SISTEMUL DE TRANZACTIONARE
LA BURSA DE VALORI BUCURESTI
3.1. Cota Bursei de Valori Bucuresti
3.2. Avantajele oferite societatilor comerciale de cotarea la Bursa
3.3. Functioanarea Bursei de Valori Bucuresti
3.4. Mecanismul de tranzactionare al actiunilor la B.V.B.
3.5. Fluxul de documente si operatiuni utilizate de Societatea de Valori Mobiliare
3.6. Prezentarea generala a Sistemului de Compensare, Decontare, Registru si Depozitare
3.7. Managementul riscului
3.8. Fondul de Garantare
3.9. Registrul Bursei de Valori Bucuresti
3.10. Comisioane
INCHEIERE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Capitolul I

Istoricul si Organizarea Bursei de Valori Bucuresti

Bursa este o institutie indispensabila oricarei economii de piata. În Romania, ca de altfel si in alte tari, bursele isi trag obarsia din targuri, iarmaroace, balciuri, unde se realizau numeroase tranzactii comerciale si operatiuni de schimb, care contineau in embrion elemente specifice activitatii burselor de mai tarziu. În urma transformarilor prin care au trecut in decursul timpului, transformari induse de nevoile si spiritul ce a dominat pietele lor, ele se deosebesc profund, in prezent, de targurile propriu-zise.

1.1. Scurt istoric

Denumirea institutiei este atribuita familiei Van der Burse, din Bruges, pe considerentul ca cele trei pungi de bani ( Bourses ) gravate in piatra pe frontispiciul hanului lor, loc unde se negociau periodic metale pretioase si, mai tarziu, hartii de valoare, ar sta la originea denumirii de bursa. Coincidenta sau nu, acelasi semn – punga cu bani “ la borsa “ – era utilizat in orasele italiene Genova, Florenta si Venetia, pentru a indica locul unde se incheiau chiar tranzactii ( in special cu valori ). În aceste orase din nordul Italiei se negociau, inca din secolul al XIV-lea, titluri pentru imprumuturile de stat emise in 1328. Acest argument ne permite sa apreciem ca locul de nastere al primelor burse, in sensul de locuri unde se intalneau bancherii, negustorii, agentii de schimb si curtierii pentru a incheia tranzactii in mod public, poate fi atribuit oraselor – state Genova, Florenta si Venetia.

În tara noastra inceputurile pietelor bursiere de marfuri si valori pot fi situate pe la mijlocul secolului trecut. O data cu Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri, din 1 iunie 1881, se poate insa vorbi despre o organizare mai temeinica a burselor din vechiul regat. Legea nr.1888 – tradusa si adaptata dupa legislatia franceza – se referea atat la bursele de valori, cat si la cele de marfuri. Conform prevederilor ei, bursele se infiintau prin Decret Regal, la propunerea Ministerului Agriculturii si Comertului si numai in orasele in care Camerele de Comert si Industrie dispuneau de mijloace pentru intretinerea localului si a personalului lor [1 www.bvb. ,” Rol si Principii “].

Deschiderea Bursei de Valori a avut loc la 1 decembrie 1882, iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. Volumul tranzactiilor era insa redus, iar cota oficiala dispare in cateva zile, deoarece intermediarii si unele banci preferau sa lucreze in afara cotei, direct cu clientii.

Legea asupra burselor de comert din 9 mai 1904 aduce o noua organizare a burselor de comert in vechiul regat, organizare a carei necesitate a fost determinata de rezultatele putin satisfacatoare ale legii din 1881. La baza reformei burselor de comert din 1904 a fost pus principiul libertatii tranzactiilor in materie de bursa. Pentru aplicarea lui a fost creat in cadrul bursei un organ nou, pe langa cel al mijlocitorilor oficiali, si anume cooperatiunea bursei. Daca in baza Legii din 1881 operatiunile de bursa nu puteau fi facute direct, ci numai prin intermediul mijlocitorilor oficiali, prin legea din 1904 se acorda dreptul de a efectua asemenea operatiuni direct intre membrii corporatiunii bursei, insa doar pentru operatiunile pe cont propriu, nu si pentru cele de intermediere.

Activitatea bursei este afectata de evenimentele social – politice ale vremii: in timpul Rascoalei din 1907 cursul unor valori marcheaza o scadere; razboiul balcanic din 1912 -1913 duce la pierderi masive de curs, recuperate insa ulterior; in timpul primului razboi mondial bursa ramane inchisa. Bursa se redeschide si cunoaste o activitate deosebit de intensa in octombrie 1918: cursurile sunt in continua crestere; localul bursei devine neincapator, “ o psihoza atrage lumea spre specula “. Întreaga perioada 1919 -1925 a fost caracteristica pentru o “ piata a taurului “, cresterea fiind impulsionata, pe rand, de diferite categorii de valori: la inceput actiunile societatilor de transport, apoi cele bancare si ale societatilor de asigurare.

Odata cu anul 1926 incep sa reapara scaderile la actiuni, mai intai lente, apoi precipitate. Dupa sapte ani de piata in crestere urmeaza alti sapte ani de scaderi dezastruoase. De la o cursa in plina fierbere se ajunge la un numar de operatori ce “ puteau fi lesne numarati “ [2 Valentina Zaharia . “ Piete de capital si burse de valori “

].

O noua lege bursiera se voteaza in 1929, aceasta fiind necesara, inainte de toate, pentru a asigura adaptarea cadrului legislativ la noile realitati rezultate in urma Marii Uniri.

Aceasta lege din 1929, care a unificat legislatia bursiera, a adus si o serie de modificari de conceptie si solutie juridica, impuse de cerintele dezvoltarii activitatii bursiere in tara noastra. În primul rand, a fost mai bine definit statutul burselor, acestea fiind declarate institutii publice, beneficiind de personalitate juridica si autonomie, ele fiind puse sub supravegherea si controlul Ministerului de Industrie si Comert. Separarea burselor de marfuri constituie o inovatie importanta.

La Bursa din Bucuresti se negociau actiuni si efecte in operatiuni “ pe bani gata “. Legea din 1929 defineste operatiunile “ pe bani gata “ ca fiind toate negocierile care se lichideaza in ziua in care au fost incheiate, sau cel mai tarziu a doua zi de bursa si pentru care partile au depus, o data cu ordinul de negociere, numerarul sau efectele.

O data cu refacerea economica, dupa incheierea crizei economice din 1929-1933, “Bursa de efecte, actiuni si schimb din Bucuresti“, cunoaste si ea un curs ascendent, care culmineaza cu anul 1939, cand se inregistreaza perioada de varf a acestei institutii din perioada interbelica. În 1939 se tranzactionau 56 de titluri din domeniul bancar, al transportului si al asigurarilor sociale.

Sfarsitul celui de al II-lea razboi mondial, cu intreaga turnura politica pentru Romania, a insemnat si sfarsitul pietei de capital si a bursei de valori. Pentru acest sector economic extrem de dinamic lovitura de gratie l-a constituit procesul nationalizarii economiei din iunie 1948, care a facut ca, prin instaurarea proprietatii de stat, sa dispara produsele specifice: actiunile, obligatiunile corporatiste, titlurile de stat autohtone si externe (cu echivalent in lei-aur).

1.2. Înfiintarea Bursei de Valori Bucuresti

Revolutia din 1989 a insemnat o noua cotitura importanta in istoria Romaniei, ea a impus cu acuitate, prin programul de reforma ce i-a urmat, si necesitatea recladirii pietei de capital si a institutiilor acesteia, printre care si Bursa de Valori Bucuresti.

Un grup de specialisti din diferite sectoare economice au avut sansa de a reconstrui aceasta piata, care isi gaseste inceputul in anul 1992. Procesul de reconstructie nu a fost usor, din toate punctele de vedre, incepand cu cel legislativ; au fost necesari doi ani pana la adoptarea Legii nr. 521 / 1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori - completat cu cel de educare a publicului larg cu notiuni de mult uitate sau nicicand cunoscute. Acest proces continuand si astazi, toti cei implicati invata zilnic, ceea ce le impune un dinamism de care numai cei tineri se bucura de obicei.

Bursa de valori a fost reinfiintata pe piata de capital a Romaniei in anul 1995, dupa o intrerupere de cinci decenii. Ca o componenta a asa – numitei “ economii simbolice“, bursa de valori este o institutie indispensabila a economiei de piata.

Bursa de Valori este o institutie cu personalitate juridica, avand ca principal scop tranzactionarea valorilor mobiliare in mod continuu, transparent si echitabil, prin sisteme, mecanisme si proceduri adecvate.

La 21 aprilie 1995 a fost infiintata Bursa de Valori Bucuresti (BVB) prin Decizia Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), cu statut de institutie publica, desfasurandu-si activitatea ca o persoana juridica dupa principiul autofinantarii.

Decizia de infiintare a Bursei de Valori Bucuresti a fost data in urma solicitarii a 24 de societati de valori mobiliare membre ale Asociatiei Bursei de a negocia actiuni emise de 6 societati comerciale. Conform Legii nr. 521/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori, CNVM decide infiintarea unei burse de valori numai dupa ce minimum 5 societati de valori mobiliare au solicitat si primit autorizatia de negociere in bursa [3 Stoica I, Galicenu M, Ionescu E. ” Piete de capital si burse de valori “].

Bursa a beneficiat la infiintare de resurse de la bugetul de stat necesare activitatii in primul an de functionare, resurse ce urmau sa fie recuperate si varsate esalonat la bugetul de stat incepand cu cel de-al treilea an de functionare a bursei, pe parcursul a trei ani consecutivi.

Bursa de Valori Bucuresti a organizat cursuri de pregatire a personalului societatilor de valori mobiliare, premergator inceperii activitatii bursiere, in vederea familiarizarii acestuia cu reglementarile specifice Bursei, reglementari elaborate in scopul crearii unui cadru necesar pentru ca tranzactiile sa se desfasoare in cel mai adecvat climat al economiei de piata, climat configurat in exclusivitate de jocul cererii si al ofertei. Alaturi de aceste reglementari care ofereau o protectie adecvata investitorilor, tehnologia tranzactiilor pusa la dispozitie de Bursa face din aceasta institutie sistemul care se aproprie cel mai mult de modelul teoretic al pietei perfecte in care tranzactiile se realizeaza in conditiile unei totale transparente a mecanismului de determinare a preturilor.

În toamna anului 1995 Bursa de Valori Bucuresti si-a inceput activitatea operationala, beneficiind de asistenta expertilor canadieni in elaborarea reglementarilor bursiere.

În data de 20 noiembrie 1995 a avut loc prima sedinta de tranzactionare, accesul la sistemul electronic al Bursei realizandu-se din sala de tranzactionare aflata in incinta Bursei de Valori Bucuresti. Au fost tranzactionate actiunile emise de 9 societati comerciale prin intermediul a 28 de societati de valori mobiliare, in cadrul unei singure sedinte pe saptamana.

Pentru ca nu exista un organism care sa exercite atributiile specifice acestui proces, activitatea de inscriere la Cota Bursei a fost realizata initial de catre Comitetul Bursei.

Pentru ca o piata bursiera sa functioneze este necesara cresterea continua a capitalizarii bursiere prin sporirea numarului detinatorilor de economii dispusi sa vanda sau sa cumpere titluri. Este asigurata astfel lichiditatea pietei, posibilitatea vanzarii in orice moment a valorilor mobiliare de catre detinatorii acestora, in vederea reconstituirii capitalurilor banesti. Ea trebuie sa fie transparenta, adica regulile jocului bursier sa fie transparente si egale pentru toti, iar costul tranzactiilor sa fie accesibil tuturor participantilor.

Pentru ca livrarea titlurilor si derularea tranzactiilor sa se desfasoare in conditii bune, bursa trebuie sa fie organizata, accesibila si fiabila. Organizarea eficienta a pietei bursiere presupune asigurarea egalitatii intre toti participantii la tranzactii, aplicarea principiului primul sosit, primul servit, pentru acelasi ordin si pentru acelasi pret propus. Ea trebuie sa asigure difuzarea rapida a informatiei si securitatea realizarii tranzactiilor, adica sa existe siguranta ca titlul va fi livrat si, respectiv, valoarea lui va fi achitata in cazul cand tranzactia s-a realizat.

Aceste cateva aspecte privind necesitatea si avantajele pe care la prezinta o piata bursiera prospera se constituie o pledoarie pentru o buna functionare a bursei de valori in tara noastra. Desi actiunea se arata foarte complexa si dificila, tinand seama de gravele probleme economice cu care se confrunta in prezent Romania, consideram ca accelerarea acestui proces trebuie sa constituie un obiectiv prioritar al tranzitiei la economia de piata [4 http: //www.nse.co.ke, “ Role of the Exchange in the Economy “].

Cel mai important eveniment al primului an de functionare al Bursei de Valori Bucuresti il reprezinta insasi reaparitia acestei institutii in peisajul economic romanesc. Asa cum s-a intamplat si in celelalte tari din centrul si estul Europei, activitatea bursiera din primul an nu a fost spectaculoasa, dar a permis familiarizarea participantilor din piata cu conceptele, mecanismele si parghiile bursiere.

Prin mai multe Ordonante Guvernamentale de Urgenta, in anul 2002, s-au emis noi reglementari pentru piata de capital, urmandu-se armonizarea legislativa a acesteia cu standardele europene in materie, dar respectandu-se specificul local.

În conditiile existentei Bursei de Valori Bucuresti, societatile comerciale romanesti adauga activitatii lor de pana acum posibilitatea conceperii dezvoltarii lor in termini economici noi, eficienti, prompti si creativi, procurand-si capital necesar pe o piata specializata, atent reglementata, profund democratica si concurentiala.

Bursa de Valori Bucuresti realizeaza aceste caracteristici deoarece este piata care garanteaza un grad inalt de lichiditate a capitalului investit, in deplina transparenta si protectie a intereselor investitorilor, prin tranzactionarea exclusiva a valorilor mobiliare inscrise la Cota Bursei.

Bursa de Valori Bucuresti ofera societatilor comerciale exact cota de prestigiu la care au dreptul si de care trebuie sa se bucure, in tara si in strainatate, fiind nu numai barometrul cel mai fidel al activitatii lor, ci si adevarata tribuna de promovare a intereselor lor, prin informatiile de piata bursiera oferite, pe caile cele mai largi, mediilor de informare, fara nici o restrictie [5 Valentina Zaharia ,” Piete de capital si burse de valori “].

Într-un moment favorabil si dezvoltarii economice, Bursa va atrage tot mai multe societati comerciale care au facut obiectul proceselor de privatizare, precum si societati comerciale care au derulat oferte public de vanzare de actiuni.

În functie de performantele lor economice, aceste societati comerciale vor putea sa-si aleaga segmentul de piata pe care vor dori sa-si tranzactioneze actiunile, Bursa oferind grade diferite de acces pe piata de capital, potrivit dezvoltarii diferite a fiecarui operator.

Este usor de constatat ca piata romaneasca ofera conditii pentru o extensie neintrerupta a pietei de capital, respectiv rezervele de care dispun societatile comerciale romanesti pe piata obligatiunilor, ca si autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si atragerea in Bursa a societatilor de investitii.

Caracteristica esentiala a Bursei de piata ferm reglementata se datoreaza soliditatii garantiilor de protectie a intereselor investitorilor pe care ea le ofera. Ori, reglementarile Bursei asigura tocmai o corelare de maxima eficienta a cererii si ofertei, ca si informarea corecta si nediscriminatorie a investitorilor, eliminand orice influente care ar putea altera mecanismul formarii preturilor.