Pagina documente » Recente » Cererea si oferta pe piata protectionismului si principalii actori

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

Cuprins
Introducere 3
Capitolul I: Protec?ionismul ?i implica?iile acestuia 4
1.1. Scurt istoric la protectionismului 4
1.2.Teoria ?i practica protec?ionismului 5
1.3. Politica comerciala si protectionismul 9
1.4. Bazele economice ale protec?ionismului 15
1.4.1. Obiective neeconomice 15
1.4.2. Argumente poten?ial valabile ?n sprijinul protec?ionismului 16
1.4.3. Argumentul condi?iilor schimbului sau al tarifului optim 16
1.4.4. Taxele vamale ?i ?omajul 17
Capitolul II: Metode ?i efecte ale protec?ionismului 20
2.1. Bariere tarifare ? Taxele vamale 20
2.1.1. Taxe vamale dup? sensul fluxului comercial 20
2.1.2. Taxe vamale dup? modul de percepere: 22
2.1.3. Taxe vamale dup? modul de stabilire de c?tre stat: 23
2.1.4. Efectul protec?ionist al taxelor vamale: 24
2.2. Bariere netarifare 25
2.2.1. Bariere netarifare care implic? limitare cantitativ? importurilor 26
2.2.2. Bariere netarifare care limiteaz? indirect importul prin mecanismul pre?urilor 33
2.2.3. Bariere netarifare care decurg din formalit??iile vamale ?i administrative 38
2.2.4. Bariere netarifare care decurg din participarea statului la activit??i comerciale 39
2.2.5. Bariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importante 46
Capitolul III: Liberalism ?i protec?ionism pe pia?a serviciilor ?n UE 48
3.1 Instrumentele politicii comerciale aplicate comer?ului cu servicii ?n Uniunea European? 48
3.2 Barierele serviciilor ?i progresul dereglement?rii 51
3.2.1 Servicii financiare 51
3.2.2 Servicii profesionale, legale ?i contabile 52
3.2.3 Servicii energetice 52
3.2.4 Servicii po?tale 53
3.2.5 Transporturi aeriene 53
3.2.6 Telecomunica?ii 53
3.3 Problemele implement?rii liberalismului ?n Uniunea European? 54
3.4 Beneficiile liberaliz?rii pentru comer?ul interna?ional 57
3.4.1 Cre?terea bun?st?rii datortit? liberaliz?rii serviciilor la nivel global 57
3.5 Poten?ialul cre?terii bun?st?rii ?n Uniunea Eropean? 58
3.6 Acordul General pentru Comer?ul cu Servicii 61
3.7 Concluzia liberaliz?rii comer?ului cu servicii 62
Concluzii finale 63
Bibliografie 67

EXTRAS DIN DOCUMENT

3.2.1 Servicii financiare {p}

3.2.2 Servicii profesionale, legale si contabile {p}

3.2.3 Servicii energetice {p}

3.2.4 Servicii postale {p}

3.2.5 Transporturi aeriene {p}

3.2.6 Telecomunicatii {p}

3.3 Problemele implementarii liberalismului in Uniunea Europeana {p}

3.4 Beneficiile liberalizarii pentru comertul international {p}

3.4.1 Cresterea bunastarii datortita liberalizarii serviciilor la nivel global {p}

3.5 Potentialul cresterii bunastarii in Uniunea Eropeana {p}

3.6 Acordul General pentru Comertul cu Servicii {p}

3.7 Concluzia liberalizarii comertului cu servicii {p}

Concluzii finale {p}

Bibliografie {p}

Introducere

Protectionismul regrupeaza ansamblul masurilor care vizeaza protectia pietei nationale contra concurentei straine. El poate fi tarifar, adica bazat pe taxe vamale sau netarifar, bazat pe contingente si alte norme. Taxele vamale sunt in general calculate ad-valorem, adica in fractie fixa a pretului marfii.

Este protectionismul o politica economica recomandabila? În general, economistii sunt de parere ca nu este. Ei cred ca liberal schimb contribuie la realizarea unei diviziuni a muncii reciproc avantajoase intre natiuni si permite fiecareia sa-si sporeasca posibilitatile de productie si consum proprii, contribuind astfel la cresterea nivelului de trai al intregii omeniri.

Multi insa nu sunt de accord cu aceste afirmatii. Asa cum Alexander Hamilton a vrut sa ridice bariere tarifare in jurul sectoarelor productive nationale in 1789, oamenii de azi sustin ca trebuie sa ne protejam industria nationala impotriva concurentei straine.

Dealungul timpului omul a evoluat, iar odata cu el, a evoluat si comertul. Astazi exista reguli stricte si strategii avansate in comert, care fac din el un lucru extrem de complex, dar foarte satisfacator. Multumita mijloacelor de transport, putem achizitiona bunuri din orice loc al lumii, si il putem avea livrat chiar la usa noastra.

Si totusi, cum functioeneaza acest mecanism? Care sunt regulile si limitarile sale? De ce acelasi bun are preturi diferite in diverse tari? Putem raspunde la aceste intrebari doar analizand cele doua teorii care stau la baza comertului: liberalismul si protectionismul sunt, la prima vedere, cele doua extreme ale coemrtului. Prima doreste liberalizarea intregului comert, o situatie unde doar cererea si oferta exista. Cealalata doreste controlul tranzactiilor, si reglemenari stricte. Care este cea corecta? Ne vom uita intai la liberalism, la primele teorii ale liberului schimb, si la teoriile contemporane. Apoi vom analiza latura protectionista, felurile in care pietele sunt „aparate” de catre guvernele lor, avantajele si dezavantajele. La final, vom vedea cum aceste doua teorii opuse au afectat si afecteaza una din cele mai importante piete ale Uniunii Europene: piata comertului cu servicii.

Capitolul I: Protectionismul si implicatiile acestuia

1.1. Scurt istoric la protectionismului

Experienta anilor 1930

In anul 1929 Congresul Statelor Unite ale Americii a inceput sa lucreze la conceperea unei politici comerciale prin care sa creasca substantial cotele la importuri chiar inainte ca piata sa se afle in colaps. Adoptarea tarifului Smoot-Hawley in iunie 1930 – in ciuda obiectiilor facute de majoritatea economistilor – a provocat multiple conflicte la nivel global. O conferinta organizata de Liga Natiunilor in anul 1930 a declarat inutilitatea protectionismului, anticipand o serie de efecte negative. In anul 1931, era imposibil sa nu fie sesizat faptul ca schimburile comerciale se deteriorasera la nivel global, si mai mult, haosul deja se instalase. Protectionismul, in loc sa fie raspunsul la intrebarile pe care economistii si le adresau cand venea vorba de protejarea pietei si de echilibrarea balantei de plati, confrunta statul numai cu situatii negative. Un numar mare de tari a caror moneda se afla in plin proces de devalorizare, si-au insusit acest tip de politica, impunand restrictii la import sau crescand vizibil tarifele si cotele pentru produsele straine. In lipsa unei politici monetare independente, tarile care isi pastrau cursul monedei fix in raport cu aurul, erau inca mai determinate sa restrictioneze schimburile comerciale, mai ales daca moneda unui anumit partener comercial se devalorizase. Volumul schimburilor comerciale a scazut in proportie de 25% intre anii 1929 si 1933. Cauza principala: impunerea barierelor tarifare ridicate. In Statele Unite ale Americii noile niveluri ridicate ale tarifelor au crescut rata medie a taxelor platite la import de la 40% - un nivel deja crescut - la 47%.

Desi protectionismul nu a cauzat in mod direct criza anilor 1930, barierele impuse la importuri au facut ca aceasta sa devina mai pronuntata si – mai important – a impiedicat “insanatosirea” economiei. Productiile globale au revenit la nivelul normal abia in anii 1938, insa avand o rata de crestere a PIB-ului cu 20% mai mica decat cea de dinainte de 1929. Cu toate ca restrictiile la importuri au fost inlaturate din 1934 inainte, in cazul anumitor tari a durat decenii pana sa se refaca in urma pasilor gresiti din anii 1930-1932.

O repetare evitata pana in prezent

Recenta criza ar fi putut declansa, prin gravitatea sa, o serie de masuri protectioniste. Exista mai multe motive pentru care nu s-a intamplat acest lucru:

? economistii au aratat din timp cum protectionismul ar putea prelungi si agrava criza actuala. In special, atentia acordata acestei situatii de catre liderii G20 si atenta supraveghere a OMC au tinut departe riscurile;

? institutiile precum OMC si FMI au asigurat o anumita transparenta si au informat care ar putea fi efectele negative ale protectionismului asupra celorlalti;

? actiunile hotarate si imediate ale guvernelor de a intensifica cheltuielile, de a slabi politica monetara si de a sprijini sectorul financiar, au contribuit la diminuarea crizei. Sprijinul direct sau indirect acordat intreprinderilor a contribuit la reducerea cererii pentru protectionism direct;

? aproape 99% din tarifele pentru import sunt stabilite in prezent ad valorem sau procent din valoare, ceea ce inseamna ca diminuarea preturilor produselor importate a dus la plati tarifare mai mici (OMC 2008). Acest lucru contrasteaza cu situatia din 1930, cand multe dintre tarife erau in termeni specifici, ceea ce insemna ca atunci cand preturile bunurilor importate scadeau, tarifele, ca un procent din valoare, cresteau.

? retelele globale extinse de aprovizionare si investitii straine directe au influentat politica economica a politicii comerciale. Firmele dintr-o tara care se bazeaza foarte mult pe inputuri importate au un interes puternic de a mentine politica de comert liber , lucru ce contrabalanseaza cu protectionismul si duce la mentinerea unui echilibru

1.2.Teoria si practica protectionismului

Înainte de a incepe examinare conceptiilor din literatura economica trebuie sa accentuam ca in punctul central al interesului nostru sta existenta sau inexistenta unei teorii generale a protectionismului. Caci fenomenul protectionist prezinta in el insusi un caracter net de generalitate.

În ciuda diferentelor de climat si a conditiilor naturale, in ciuda diversitatii bunurilor si mai ales, in ciuda diferentelor in gradul evolutiei industriale, protectionismul predomina in toate statele. Acesta este un fenomen general, a carui vitalitate este conditionata de cauze generale, independente de spatiu si timp.

Pentru ca o teorie sa fie capabila sa cuprinda exhaustiv si sa explice fenomenul protectionist in totalitatea sa, ea trebuie sa fie in primul rand, o teorie cu un caracter general.

Sa incepem cu opinia cea mai clara si mai categorica, aceea exprimata de Gide si Rist [1 Charles Gide si Charles Rist, „Histoire des doctrines economiques”, Ed. Sirey, Paris, 1920, p.58] care, vorbind despre Friedrich List, se intreba daca protectionistii moderni pot sa invoce pe List in sprijinul sistemului lor. Raspunsul la aceasta intrebare le cade totusi greu, „caci lipseste o lucrare sistematica fundamentata pe ideile lor”.

Aceasta marturisire impresioneaza convingator. Caci acesta este tristul adevar: Fenomenul economic cel mai important, a carui dirijare constienta a fost incredintata oamenilor – in forma interventiei statului – nu si-a gasit inca o justificare logica, generala, teoretica.

Stiinta economica nu a descoperit inca interpretarea exacta a realitatii protectioniste. Ea nu a patruns inca in interiorul adanc al logicei ei. Ea nici nu a fost capabila sa stabileasca un sistem de norme corespunzator necesitatii practice a aplicarii masurilor protectioniste, bazat pe criterii durabile si obiective.

De altfel, constatarea lui Gide si Rist nu este noua, caci deja in anul 1886 savantul american William Sumner scria: ”referitor la aceste chestiuni(ale protectionismului vamal), teoreticianul economist nu poate sa ajunga la nici o claritate. El nu poate folosi nici o metoda specifica pentru studiul acestei probleme”. „El nu poate sa deduca nici un principiu si nici sa stabileasca vreo lege”.

În aceeasi epoca, profesorul englez Bastable [2 C. Bastable, „La theorie du commerce international”, Ed. Giard, Paris, 1900, p.22] remarca: „a te pronunta pentru liberul schimb absolut este o greseala care se dovedeste periculoasa, deoarece el deschide usa si poarta unui protectionism lipsit de orice idee conducatoare”.

Iata pana la ce punct protectionismul apare lipsit de orice baza teoretica. Si toate aceste opinii au fost exprimate posterior aparitiei operelor lui List si Carey.

Este, atunci, foarte explicabil de ce savantii moderni sunt de obicei sceptici si evita sa se pronunte pentru liberul schimb sau pentru protectionism, ca principii generale. Neintalnind aici, niciodata, o adevarata demonstratie teoretica, esti inclinat sa crezi ca, referitor la protectionism si la liberul schimb, problemele generale si teoretice sunt in general nerezolvabile.

Astfel, Conrad scrie [3 Jena Fscher „Grundriss der politichen Oekonomie”, 1923, vol. 2, p. 347]: „Nici revendicarea protectiei muncii nationale nici aceea a diviziunii muncii nu pot sa pretinda pentru ele exclusivitatea: nici una si nici cealalta conceptie nu poate fi pusa ca principiu general si decisiv”. Mai tarziu el lamureste si mai clar ideea sa: „problema protectie vamala sau liber schimb nu este o problema de principii, ci o problema de practica”.