Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Comportamentul infractional - fundamentare teoretica

Despre lucrare

lucrare-licenta-comportamentul-infractional-fundamentare-teoretica
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-comportamentul-infractional-fundamentare-teoretica


Cuprins

Cuprins
Abstract ...3
Introducere .............4
Capitolul 1
Fundamentare teoretica
1.1. Psihologia judiciara si comportamentul infractional...6
1.2. Ce inseamna penitenciar pentru un psiholog............9
1.3. Scurt istoric al teoriei cognitive............11
1.4. Teoria disonantei cognitive...11
1.4.1. Probleme puse de teoria lui Festinger............13
1.4.2. Empirismul teoriei lui Festinger...13
1.4.3. Teorii alternative.......15
1.4.4. Interpretari alternative ale teoriei disonantei..17
1.4.5. Modele ale disonantei si apartenente sociale....20
1.4.6. Observatii asupra evolutiei teoriei disonantei. 23
1.4.7. Formulari matematice ale teoriei disonantei...25
1.5. Teoria psihanalitica...........26
1.6. Teoria Second Force Psychology..........27
1.7. Testul de Disonanta Cognitiva.............27
1.8. Studii anterioare pe diferenta de disonanta cognitiva28
Capitolul 2
Obiectivele si metodologia cercetarii
2.1. Obiectivele cercetarii...........30
2.2. Metodologia cercetarii.........30
2.2.1. Ipoteza cercetarii........31
2.2.2. Designul cercetarii......32
Capitolul 3
Rezultatele cercetarii
3.1. Prezentarea rezultatelor......33
3.2. Interpretarea rezultatelor....39
Capitolul 4
Concluzii si implicatii
4.1. Concluzii si discutii.........46
4.2. Implicatii si aplicatii........47
Bibliografie..............48
Anexe.......51

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Abstract

This study seeks to identify if there is any difference in the degree and nature of cognitive dissonance present in the unconscious of prisoners and typical population. A semi-structured interview, designed on the basis of The Cognitive Dissonance Test (Cassel et al., 2001) dimensions, was administred to 30 boys (m=21) from prison and 30 boys (m=21) from typical population. The results obtained from a discourse analyses are showing a significant difference between the samples. In conclusion, prison inmates are displaying greater cognitive dissonance (hurts deep in the unconscious) than typical population. This fact explains atypical behavior and suggests to take corrective actions to deal cognitively with such hurts (Cassel, 1988).

Introducere

Festinger (1957) a definit cognitiile in termeni foarte generali: “cunostinte, opinii sau convingeri asupra mediului, a propriei persoane sau a propriului comportament”. Pentru Festinger, cognitiile trebuie analizate cu ajutorul a ceea ce el numeste implicatie psihologica. Se vorbeste de relatie de disonanta daca a doua cognitie se opune celei determinate in mod normal de implicarea psihologica a celei dintai. De exemplu: “nu este bine sa furi” si “am furat”. Festinger este de parere ca cineva care are in universul sau cognitiv doua cognitii ce nu sunt in acord (disonanta), nu va mentine acest dezacord, ci va incerca sa-l reduca, modificand una dintre cognitii in sensul unei mai bune potriviri cu cealalta (reducerea disonantei). Astfel, un individ, care are in universul sau cognitiv, simultan, cognitiile “nu este bine sa furi” si “am furat”, va reduce norma la comportament.

Pornind de la teoria lui Festinger, potrivit careia disonanta cognitiva deriva intr-un sentiment de neplacere care persista in inconstientul indivizilor, dand nastere unor impulsuri inconstiente care adesea culmineaza in acte delincvente sau crima, a fost elaborat Testul de Disonanta Cognitiva (Cassel et al., 2001) cu scopul de-a ajuta indivizii sa-si constientizeze starile de tensiune traite in inconstient, pentru ca la nivel constient sa se angajeze in activitati care sa elimine sau sa redirectioneze aceste tensiuni (Cassel, 1982).

Cassel & Chow (2001) au masurat gradul si natura disonantei cognitive la un grup de tineri delincventi, respectiv un grup de liceeni. Rezultatele obtinute indica prezenta unui nivel ridicat de disonanta cognitiva in cazul populatiei delincvente. Acest lucru, spun autorii, explica faptul ca indivizii cu un grad ridicat de disonanta cognitiva prezinta potential pentru acte delincvente sau crima.

În baza acestor studii, am hotarat sa identific masura in care exista diferente de disonanta cognitiva intre infractori si populatie normala, precum si dimensiunile de viata in care taria disonantei este mai prolifica. Motivatia studiului de fata consta in faptul ca prin realizarea lui, dincolo de identificarea diferentelor specifice de disonanta cognitiva, se ofera o explicatie cognitivista comportamentului infractional. La intrebarea “de ce unii oamenii sunt infractori”, psihologul poate sa raspunda ca modul in care acestia gandesc asupra unor lucruri le defineste comportamentul. De multe ori, la nivel implicit acestia acumuleaza tensiuni postcognitive, deoarece arhitectura cognitiva rezultata in urma prelucrarilor de informatie nu se pliaza foarte bine peste modelul dezirabil oferit de societate sau de realitatea obiectuala, asa cum o definea Korzibski.

Abordarea din perspectiva teoriei disonantei cognitive este utila si-n educatie. Astfel, psihologia educationala este unul dintre domeniile care solicita investigatii suplimentare in vederea identificarii potentialilor delincventi, infractori sau criminali prin masurarea gradului si naturii disonantei cognitive si ulterior, reconsiderarea programelor de preventie sau interventie psihologica.

Cercetarea de fata vizeaza domeniul psihologiei judiciare, in sensul ca-si propune investigarea gradului si naturii disonantei cognitive pe o populatie de infractori. Pentru ca explicatia data in functie de cat de intensa este aceasta stare de disonanta care potenteaza comportamentele atipice, s-a recurs la comparatia cu populatia normala, a carei intensitate de stare disonanta este sub medie, deci nesemnificativa pentru angajarea in acte penalizate de lege sau de societate.

Pentru atingerea scopului formulat mai sus, teza de licenta a fost gandita in baza urmatoarei structuri: fundamentarea teoretica a ipotezei avansate, formularea obiectivelor si a modului in care s-a realizat cercetarea, prezentarea si interpretarea rezultatelor, precum si concluziile si implicatiile studiului.

Capitolul 1

Cadrul teoretic

1.1. Psihologia judiciara si comportamentul infractional

Psihologia judiciara este stiinta care reprezinta imbinarea intre psihologia generala si psihologia sociala, fiind aplicata la domeniul infractionalitatii ca forma speciala de activitate umana. Domeniul psihologiei judiciare il constituie in esenta devianta, conduitele care se indeparteaza de la normele morale sau legale dominante intr-o cultura data (Bogdan & colab., 1983). Obiectul psihologiei judiciare il reprezinta studiul si analiza complexa a comportamentelor umane implicate in procesul judiciar.