Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Comportamentul toxicoman intre respingere si acceptare sociala

Despre lucrare

lucrare-licenta-comportamentul-toxicoman-intre-respingere-si-acceptare-sociala
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-comportamentul-toxicoman-intre-respingere-si-acceptare-sociala


Cuprins

CUPRINS
CUPRINS
Introducere
CAPITOLUL I
MECANISME DE REGLARE SOCIALA
Socializare si devianta sociala
1. Raporturile procesului de socializare cu alte procese sociale
2. Conceptul de socializare
3. Mecanisme si instante de socializare
4. Socializare si resocializare
Conformitate, integrare sociala si devianta
1. Integrare sociala - delimitari
2. Tipuri de integrare sociala
3. Integrare, neintegrare si reintegrare sociala
Control social si comportament deviant
1. Control social - definire
2. Forme si mecanisme ale controlului social
3. Control, norme si sanctiuni sociale
4. Control social, conformitate si devianta
Cultura devianta; subcultura delincventa
1. Conformitate si devianta sociala
2. Devianta si delincventa
3. Subculturi delincvente
CAPITOLUL II
ABORDARI EXPLICATIVE ASUPRA COMPORTAMENTELOR TOXICOMANE
Narcodependenta
1. Ce este drogul ? Schema evolutiei consumului de drog, de la prima administrare si pina la stadiul de dependenta grava.
2. Lista claselor de droguri
Alcoolismul
1. Istoric. Definitii
2. Factori etiologici in dependenta de alcool
3. Variantele alcoolismului si evolutia comportamentului alcoolic (Etape)
4. Consecintele psihice ale consumului excesiv de alcool
Farmacodependenta
1. Concept. Farmacodependenta si celelalte toxicomanii
2. Factori etiologici ai farmacodependentei
3. Farmacomania minora / majora
CAPITOLUL III
FIGURA NARCOMANULUI
Caracterizare generala
Specificul muncii de asistenta sociala. Interventie. Recuperare
CAPITOLUL IV
FIGURA ALCOOLICULUI
Caracterizare generala
Alcoolismul la femei
Forme de reactie sociala (prevederi juridice)
Specificul muncii de asistenta sociala. Interventie. Tratament
CAPITOLUL V
DIMENSIUNI ALE ASISTENTEI SOCIALE iN TOXICOMANIE
Ce este asistenta sociala
Cine sunt asistentii sociali
Principiile muncii sociale
Istoricul asistentei sociale in Rominia
Unde poate fi gasit asistentul social
Codul etic al asistentilor sociali
PRINCIPII
VALORI
Conduita si comportament
I. Moduri explicite
II. Moduri implicite
Metode si tehnici ale asistentului social in lucrul cu clientii toxicomani
I. Interviul
II. Consilierea
III. Evaluarea sprijinul social
IV. Sculptura familiei
V. intilnirea grupului familial
VI. Cartea vietii
Investigarea problemelor morale ale familiei
Investigarea problemelor legate de alcoolism (si in general de toxicomanie)
METODOLOGIA PROIECTULUI DE INTERVENTIE SOCIALA (concepte, modele, etape ale demersului)
Prevenire si interventie Tratamentul si readaptarea toxicomanilor. Rolul asistentului social.
Alcoolism si saracie. Vecinatatea ca resursa in Asistenta Sociala
Proiect de depistare a parintilor alcoolici
Educatia copiilor si tinerilor in vederea prevenirii toxicomaniei
I. Metode de instruire
II. Mijloace de instruire
Mijloace vizuale
Metode si mijloace netraditionale
NOTA BIBLIOGRAFICA
Anexe
Cuprins
1
Introducere
1

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Introducere

?

Introducere

În mod cert, viteza de extindere a toxicomaniilor, cu alcool si droguri, constituie pentru conditia umana cel mai periculos flagel, pe de o parte, prin efectele degenerative ale structurii biologice umane, pe de alta, prin forta de proliferare a agresivitatii si violentei in societatea contemporana.

Toxicomaniile par sa fie cancerul care suprima, nu numai organismul consumatorului dar si pe cei din jur, familia, mai ales, prin dezorganizarea tragica a personalitatii umane.

Conduitele toxicomane, prin pierderea simtului masurii, prin scaderea criticismului fata de propriile acte, scaderea inhibitiei si a autocontrolului, duce la reactii afective si comportamentale paradoxale.

Volens, nolens sunt fenomene ce produc umanitatii traume, indiferent de apartenenta celui afiliat la o grupare, rasa, sex sau varsta, socul produs putand afecta grav viata sau chiar sa o distruga. Abuzul si traficul ilicit de droguri si alcool sunt precum o boala care sapa pe ascuns sanatatea psihica si morala a societatii noastre.

Nu tin sa epuizez in aceasta lucrare subiectul vast al cauzelor, efectelor si interventiei. În problema toxicomaniei, ceea ce urmaresc este o constientizare profunda a acestei forme de degradare umana.

Comportamentul indivizilor, atat cel normal, cat si cel deviant, este determinat de conditiile lor reale de viata. De fapt, conditiile reale de viata fiind o rezultanta a relatiilor dintre individ si mediul social, incepand cu familia si pana la celelalte micro si macrogrupuri in care trebuie sa se integreze si sa-si desfasoare activitatea.

Desi sunt in cea mai mare masura determinate social, chiar si in cadru aceleiasi colectivitati si aceluiasi grup, mergand de la o clasa sociala, grup profesional, grup scolar si pana la familie, “imprejurarile de viata” ale indivizilor nu sunt identice.

Aceste consideratii privind conditiile reale de viata ne atentioneaza asupra necesitatii luarii acestora in studiu, atunci cand analizam personalitatea unui individ cu comportament deviant si atunci cand cautam sa descifram cauzele inadaptarii sociale.

CAPITOLUL I

MECANISME DE REGLARE SOCIAL?

Socializare si devianta sociala

1. Raporturile procesului de socializare cu alte procese sociale

Socializarea, integrarea sociala si controlul social reprezinta principalele concepte utilizate in studiul de psihologie sociala, sociologie si antropologie culturala cu ajutorul carora sunt definite “procesele fundamentale, mecanismele si institutiile prin care orice societate se reproduce in fizionomia personalitatii umane care ii este specifica, in structuri de comportament care sa raspunda statusurilor si rolurilor predominante in societatea data, asteptarilor si prescriptiilor inscrise in modelul ei sociologic si etic”. [1 Ion Dragan, Socializarea, controlul social si prevenirea delicventei juvenile]

Asemenea procese, mecanisme si institutii, prin care societatea isi asigura, prin conduite adecvate ale membrilor sai, consistenta si coeziunea interna, continuitatea si stabilitatea, au ca finalitate realizarea unor transformari fundamentale ale comportamentului indivizilor si grupurilor sociale. Aceste transformari sunt menite sa asigure, in principal, conformitatea membrilor societatii fata de modelul normativ si cultural al acesteia, dar si prevenirea "devierii" fata de acest model, prin "transmiterea, invatarea si interiorizarea de catre indivizi a valorilor si normelor sociale, ca mecanisme de socializare". [2 Gheorghe Basiliade, Socializare, integrare sociala si comportament deviant, in vol. Integrarea socio-profesionala a tineretului, Sesiune stiintifica, 7-8 iunie 1975, Bucuresti p. 227.]

Ele se realizeaza, de regula, prin intermediul relatiilor sociale in care orice individ sau grup social intra in cursul existentei sale si a unor institutii si organizatii sociale (familie, scoala, grup de prieteni, grup de munca, organizatii obstesti, comunitati urbane sau rurale etc.) cu rol de socializare, integrare si control social.

Socializarea reprezinta acel proces complex care are drept finalitate realizarea integrarii sociale a indivizilor si grupurilor sociale, sau altfel spus, integrarea sociala se realizeaza prin actiunea factorilor de socializare institutionalizati si neinstitutionalizati; atat socializarea cat si integrarea sociala neputand dobandi o conotatie valorica pozitiva decat prin intermediul mecanismelor formale si neformale ale controlului social.

Aparitia si proliferarea unor forme de devianta sociala si delicventa la anumiti indivizi sau grupuri sociale pot fi asociate, intr-un anumit context, cu deficite si esecuri ale socializarii sau cu aspecte ale neintegrarii sociale si, implicit, cu nerealizarea functiei de control social a diferitelor institutii si organizatii sociale.

Analiza nuantata a socializarii, integrarii si controlului social ofera elemente teoretice si metodologice utile pentru intelegerea si explicarea deviantei si infractionalitatii, atat ca fenomene sociale, prin conditiile lor de existenta si producere in societate, cat si ca fenomene antisociale, prin consecintele lor negative asupra securitatii indivizilor si grupurilor sociale; aceasta analiza deschide calea pentru intelegerea mai profunda a diferitelor aspecte ale preventiei sociale, ale educatiei si integrarii sociale in general, fara a eluda prin aceasta rolul factorilor individuali, psihologici si chiar biologici in etiologia comportamentului delicvent.

2. Conceptul de socializare

Utilizat in mod frecvent in studiile de sociologia deviantei, conceptul de socializare a cunoscut o definire extrem de diversa ce se inscrie pe o linie care merge de la conceptia sa strict culturologica sau psihosociologica (in sensul de proces stadial si de durata, care se realizeaza in tot cursul vietii unui individ in cadrul grupurilor formale si neformale cu care el intra in contact sau din care face parte) pana la o abordare extrem de cuprinzatoare, in care dobandeste sensul de “influienta formativ-educativa pe care diferitele grupuri sociale si societatea in ansamblul sau o exercita asupra individului uman si personalitatii sale” [3 Ibidem, p. 216.]

Comportamentul social poate fi evaluat mai mult prin conformitatea sa la norme, decat prin capacitatile sale intrinsece. [4 James W. Vander Zanden, Sociology. A Sistematic Approach, second edition, New York, The Ronald Press Company, 1970, p. 104.]

Conformitatea sau obedienta la normele sociale se datoreaza contributiei a cel putin trei factori:

a) procesul de internalizare a normelor;

b) faptul ca, adeseori, individul nu este "constient" de posibilitatea alegerii unor moduri alternative de comportament;

c) constiinta faptului ca incalcarea normelor atrage dupa sine sanctiuni punitive, in timp ce conformitatea constituie un comportament socialmente normal.

Dependenta de procesul de socializare, internalizarea normelor si valorilor unui grup social presupune treptat transformarea controlului social in autocontrol si modificarea comportamentului de la o forma normativa (reglata din exterior) la o forma normala (motivata intern); la aceasta contribuie atat presiunea grupului, cat si necesitatea, motivata social, ca actiunile individului sa concorde cu scopurile si cerintele grupului din care face parte.

În acest sens functionarea adecvata a societatii este dependenta de consensul care se stabileste intre membrii sai, in legatura cu scopurile sociale care trebuie atinse si cu mijloacele legitime de realizare a acestor scopuri. Socializarea favorizeaza acest consens si permite indivizilor de a reproduce, prin conduite invatate, modelul cultural si normativ al societatii din care face parte.

Realizarea interiorizarii sistemului valorico-normativ al societatii in constiinta si conduita fiecarui individ este sarcina normala a procesului de socializare.

3. Mecanisme si instante de socializare