Pagina documente » Drept » Conditiile de validitate ale testamentului. Principalele dispozitii testamentare

Despre lucrare

lucrare-licenta-conditiile-de-validitate-ale-testamentului.-principalele-dispozitii-testamentare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-conditiile-de-validitate-ale-testamentului.-principalele-dispozitii-testamentare


Cuprins

CUPRINS
PLANUL LUCRARII
Capitolul I
TESTAMENTUL - GENERALITATI 2
Sect.I. Introducere 2
Sect.II. Definitia si cuprinsul testamentului 3
Sect.III.Caracterele juridice ale testamentului 5
Capitolul II
CONDITIILE DE VALIDITATE ALE TESTAMENTULUI 7
Sect.I. Conditiile de fond 7
&.1. Precizari prealabile 7
&.2. Capacitate 8
A. Incapacitatea de a dispune prin testament 9
B. Incapacitatea de a primi prin testament 10
&.3. Consimtamintul 12
&.4. Obiectul testamentului 14
&.5. Cauza testamentului 15
Sect.II. Conditiile de forma 16
&.1.Forma scrisa 16
&.2.Prohibitia testamentului conjunctiv 18
Capitolul III
DIFERITELE FELURI DE TESTAMENTE 20
Sect.I. Precizari prealabile 20
Sect.II. Testamentele ordinare 21
&.1. Testamentul olograf 21
A. Scrierea testamentului 22
B. Data testamentului 23
C. Semnatura testamentului 28
&.2. Testamentul autentic 29
&.3. Testamentul mistic 32
Sect.III. Testamentele privilegiate 33
&.1. Testamentul militarilor 33
&.2. Testamentul facut in timp de boala contagioasa 34
&.3. Testamentul maritim 34
Sect.IV. Alte testamente reglementate de lege 36
&.1. Testamentul privind depunerile la C.E.C. 36
&.2. Testamentul facut de romini in strainatate 38
Capitolul IV
PRINCIPALELE DISPOZITII TESTAMENTARE 40
Sect.I. Legatele 40
&.1. Notiune. Desemnarea legatarului 41
&.2. Clasificarea legatelor 42
A. Criteriul modalitatilor 42
B. Criteriul obiectului 43
Sect.II. Ineficacitatea legatelor 45
&.1. Nulitatea legatelor 45
&.2. Revocarea legatelor 45
A. Revocarea voluntara a legatelor 46
B. Revocarea judiciara a legatelor 47
&.3. Caducitatea legatelor 48
&.4. Dreptul de acrescamint 51
&.5. Dezmostenirea sau exheredarea mostenitorilor legali 52
A. Notiune 52
B. Felurile exheredarii 53
&.6. Executia testamentara 54
A. Notiune. Natura juridica 54
B. Puterile si indatoririle executorului testamentar 55
Capitolul V
LIMITELE DREPTULUI DE A DISPUNE DE BUNURILE MOSTENIRII 59
Sect.I. Interzicerea pactelor asupra unei succesiuni viitoare 59
&.1. Reglementare. Notiune 60
&.2. Conditiile cerute pentru existenta unui pact asupra unei
mosteniri viitoare 60
&.3. Sanctiunea aplicata pactelor asupra succesiunilor
viitoare 61
Sect.II. Interzicerea substitutiilor fidecomisare 63
&.1. Notiunea de substitutie fidecomisara 63
&.2. Conditiile cerute pentru existenta unei substitutii
fidecomisare . Existenta substitutiei vulgare 64
&.3. Nulitatea absoluta a substitutiilor fidecomisare 67
A. Fidecomisul fara obligatie 67
B. Legatul ramasitei 68
C. Dublul legat conditional 69
Sect.III. Interdictia actelor juridice cu titlu gratuit care ar incalca
rezerva succsesorala 70
&.1. Precizari prealabile . Notiunea de rezerva succesorala si
cotitatea disponibila 70
&.2. Caracterele juridice ale rezervei succesorale 72
A. Rezerva parte a mostenirii 72
B. Indisponibilitatea rezervei 73
&.3. Mostenitorii rezervatari si intinderea rezervei 74
A. Descendentii 75
B. Ascendentii privilegiati 76
C. Sotul supravietuitor 76
CONCLUZII 78
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 81
CUPRINS 84

EXTRAS DIN DOCUMENT

?TESTAMENTUL- GENERALITĂŢI?Capitolul I

Testamentul - Generalitati

Sectiunea I - INTRODUCERE

Dreptul persoanei de a dispune prin testament de mostenirea sa, in conformitate cu prevederile legale, isi are temeiul in existenta dreptului de proprietate . Acest drept a fost recunoscut inca din antichitate .

În dreptul roman, testamentul avea o mare importanta [1 Gaius in “ Institutiile “, p.148 (nr.101,102) ne spune : “ La inceput au existat doua feluri de

testament : romanii isi faceau testamentele fie cu ocazia convocarii comitiilor (care de doua

ori pe an, erau destinate intocmirii acestora), fie in procintu, adica atunci cand isi incingeau

arma gata pentru batalie. Prin urmare pe unul il faceau in timp de pace si in tihna, pe altul

cand aveau de purtat razboi. S-a adaugat apoi al treilea fel de testament, care se intocmea

prin arama si balanta( per aes et libram) “ ], principiile sale fiind preluate in dreptul modern .

Persoana fizica, in temeiul dreptului de dispozitie, are posibilitatea de a dispune de soarta bunurilor sale nu numai prin acte juridice intre vii, dar si printr-un act de ultima vointa pentru timpul cand nu va mai fi in viata, inlaturand in acest fel, aplicabilitatea normelor juridice care reglementeaza devolutiunea succesorala legala pentru ipoteza in care persoana a incetat din viata fara a fi lasat un testament valabil ( ab intestat ) [2 M.Muresan si J.Kocsis, Drept civil, Succesiunile, Ed. Cordial-Lex, Cluj-Napoca, 1995,

p.33 si urm. ].

În cazul transmisiunii testamentare determinarea persoanelor chemate la mostenire precum si intinderea drepturilor si obligatiilor ce se cuvin acestora din mostenire este opera de ultima vointa a celui ce o lasa, insa in limitele si conditiile prevazute de lege .

Codul civil - art.800, dispune ca : “ Nimeni nu va putea dispune de avutul sau cu titlu gratuit, decat in formele prescrise de lege pentru donatiuni intre vii sau prin testament “. Din acest text de lege rezulta ca forma juridica prin care se dispune pentru cauza de moarte este testamentul .

Sectiunea a - II- a

DEFINITIA SI CUPRINSUL TESTAMENTULUI

Codul civil roman - art.802 - defineste testamentul astfel : “ Testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul incetarii sale din viata, de tot sau o parte din avutul sau”.

Actele prin care defunctul dispune de bunurile sale dupa incetarea sa din viata sunt legatele .

Aceste legate pot fi universale, cu titlu universal sau cu titlu particular . Dar dupa cum cu deplin temei s-a remarcat in literatura de specialitate, notiunea de testament nu trebuie confundata cu notiunea de legat , asa cum pare sa o fi facut legiuitorul [3 M.Eliescu, op.cit., p.198 -199].

Pe langa legate, testamentul mai cuprinde si alte manifestari de ultima vointa ale defunctului : sarcini impuse legatarilor si care absorb in tot sau in parte, emolumentul liberalitatii testamentare ( art.830 si 930 C.Civ. ) ; exheredari, adica indepartari de la mostenire a unor mostenitori legali nerezervatari ( art.802 si 841 C.Civ. ) ; desemnarea unui executor testamentar, adica a unei persoane imputernicite sa aduca la indeplinire ultima vointa a defunctului ( art.910 C.Civ. ) ; revocarea dispozitiilor dintr-un testament anterior ; retractarea revocarii dispozitiilor unui testament anterior ; un partaj de ascendent ( art.795 C.Civ. ) ; recunoasterea unui copil din afara casatoriei ( art.57 C.Fam. ) ; dispozitiile cu privire la ingroparea si funeraliile defunctului .

Este, deci, evident ca testamentul poate cuprinde pe langa legate si alte acte de ultima vointa ale defunctului, insa nu este obligatoriu ca testamentul sa cuprinda legate, fiind posibil sa cuprinda doar alte manifestari de vointa ale defunctului [4 M.Eliescu, op.cit., p.199 si 204 - 205 ].

Concluzia care s-a impus si care este astazi unanim acceptata, este aceea ca testamentul nu este doar un simplu act juridic, ci el este un tipar juridic, o forma, cuprinzand o multitudine de acte juridice de sine statatoare si cu regim juridic aparte [5 D.Chirica, Drept Civil - Succesiuni, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 1996, p.73].

În acest sens dispozitiile art.48 alin.3 si art.57 alin.3 C.Fam. sunt elocvente, prevazand ca recunoasterea paternitatii unui copil din afara casatoriei facuta prin testament este irevocabila, desi testamentul este esentialmente revocabil ; dupa cum s-a subliniat in literatura de specialitate, prevederile legale citate mai sus nu constituie exceptii de la principiul revocabilitatii dispozitiilor testamentare, ci o ilustrare a ideii ca in cadrul testamentului pot coexista mai multe acte juridice de sine statatoare [6 E.Poenaru, Recunoasterea prin testament al copilului din afara casatoriei, in J.N.nr.3/1956,

p.463 si urm. ;

M.Eliescu, op.cit., p.201].

Tot pentru acest motiv, este posibil ca unul sau altul dintre actele juridice cuprinse in testament sa fie nul, fara ca acesta sa atraga in mod necesar nevaliditatea celorlalte acte juridice [7 În acest sens, a se vedea Trib. Suprem, col.civ., dec.nr.1196/1956, in C.D.1956vol.1,

p.350 - 352 ].

Sectiunea a-III-a

CARACTERELE JURIDICE ALE TESTAMENTULUI

Din definitia legala rezulta ca testamentul are urmatoarele caractere juridice :

a) testamentul este un act juridic, deci trebuie sa indeplineasca cerintele esentiale ale oricarui act juridic privind valabilitatea vointei exprimate ( capacitatea, obiectul, cauza ) ca si cele specifice pentru testament ( capacitate, forma etc. ) ;

b) testamentul este un act juridic unilateral . El exprima vointa unei singure persoane, independent de orice manifestare a vointei beneficiarului ;

c) este un act personal, deci nu poate fi incheiat prin reprezentare ;

d) este un act juridic pentru o cauza de moarte, el producand efecte doar dupa moartea testatorului ;

e) este un act solemn, intrucat el trebuie sa imbrace ad validitatem formele anume prevazute de lege ;

f) este un act esentialmente revocabil, testatorul fiind in drept ca pana la moartea sa sa revina asupra dispozitiilor unui testament anterior . Acest drept al testatorului este discretionar si nesucceptibil de abuz [8 St.Carpenaru, op.cit., p.427].

Capitolul II