Pagina documente » Turism, Sport » Conditionari fizico-geografice ale organizarii spatiului in culoarul XYZ

Despre lucrare

lucrare-licenta-conditionari-fizico-geografice-ale-organizarii-spatiului-in-culoarul-xyz
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-conditionari-fizico-geografice-ale-organizarii-spatiului-in-culoarul-xyz


Cuprins

CUPRINS
Introducere / 3
1. Localizarea si incadrarea geografica a teritoriului studiat / 4
2. Factorii fizico-geograflci ai organizari spatiului in (teritoriu studiat) / 7
2.1.Releiful/7
2.2. Caracteristicile climatice / 20
2.3.Apele/25
2.3. l. Sursele de alimentare ale riului Tirnava Mica / 26
2.3.2. Caracteristicile calitative ale apelor riului Tirnava Mica / 28
2.4.Elementele biopedogeografice / 37
2.4.1 Vegetatia si fauna / 37
2.4.2 invelisul de sol / 38
3. Tipurile specifice ale organizarii spatiului / 41
3.1. Asezarile din culoar / 41
3.1.1 Aspecte generale / 41
3.1.2 Clasificarea asezarilor / 43
3.1.3 Studiu de caz organizarea spatiului in localitatea Sona / 43
3.2. Organizarea spatiului la nivelul caile de comunicatie / 53
3.2. l. Reteaua rutiera / 53
3.2.2. Caile ferate 756
3.2.3. Transporturi speciale / 58
4. Directii de urmat in organizarea spatiului / 61
Concluzii / 66

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Introducere

În cadrul studiilor care vizeaza problematica organizarii spatiului de la nivelul Depresiunii Transilvaniei, si nu numai, o atentie deosebita se impune a fi acordata aspectelor referitoare la interventia antropica. Acest demers este deplin justificat daca se are in vedere particularitatile spatiului geografic din aceasta unitate (Culoarul Tamavei Mici) atat la macroscara cat si microscara cum ar fi de pilda la nivelul unei vetre de asezari. De asemenea trebuie considerate si efectele ulterioare a fiecarui tip de interventie asupra celorlalte componente cat si asupra componentei antropice.

Astfel studiul conditionarilor fizico-geografice in organizarea spatiului prezinta un real interes atat practic cat si teoretic.

In acest context, prin lucrarea de fata, intitulata Conditionari fizico-geografice ale organizarii spatiului in Culoarul Tamavei Mici (sectorul Tarnaveni - Blaj) se aduce in discutie sectorul Tamavei Mici cuprins intre Tarnaveni si Blaj prin prisma conditionarilor fizico-geografice in organizarea spatiului, pentru ca apoi pe baza acestora si a observatiilor executate in teren sa se poata stabilii efectele si masurile care trebuie luate.

Se impune de asemenea o trecere in revista a principalelor aspecte care vor fi abordate pe parcursul acestei lucrari si anume:

- localizare si incadrare geografica;

- factorii fizico-geografici ai organizarii spatiului;

- tipuri specifice ale organizarii spatiului;

- demersuri ale imbunatatirii organizarii spatiului;

Dupa parcurgerea acestor subpuncte s-au desprins cu usurinta problemele existente in teritoriu, atat datorita diversitatii cat, uneori, si datorita amplorii interventiei antropice pe fondul conditionarilor impuse de factorii fizico-geografici. Ca urmare se impune luarea unor masuri de reabilitare si depasire a unor constrangeri impuse de diversi factori in organizarea teritoriului in Culoarul Tamavei Mici pe sectorul Tarnaveni - Blaj.

In elaborarea acestei lucrari, am primit sprijin si indrumare din partea coordonatorului stiintific, sef de lucrari Raularian Rus, caruia ii multumesc pe aceasta cale si nu in ultimul rand Drd. Gheorghe Rosian pentru sprijinul informational oferit in cazul lucrarii de fata.

1. LOCALIZAREA SI ÎNCADRAREA GEOGRAFIC? A TERITORIULUI STUDIAT

Lucrarea de fata are in studiu Culoarul Tarnavei Mici, cuprins intre localitatile Tarnaveni - Biaj. Teritoriul studiat, se incadreaza regional Dealurilor Tarnavei Mici (Josan, 1979) care reprezinta o subunitate a Podisului Tarnavelor, aceasta din urma fiind la randul ei subordonata unitatii din interiorul arcului carpatic, cunoscuta sub denumirea de Depresiunea Colinara a Transilvaniei (Fig.l).

Fig. l. Încadrarea geografica a teritoriului studiat.

În cadrul teritoriului studiat, sectorul de culoar are o lungime de 36 km, aceasta constituind o unitate de delimitare a subunitatilor din Dealurile Tarnavei Mici.

Pe partea dreapta a Culoarului din amonte spre aval, incepand de pe teritoriul localitatii Tarnaveni se remarca Podisul Tarnaveni, care in amonte se invecineaza cu Dealurile Mirajului, iar in aval se continua pana la Valea Panadei. Contactul acestei unitati cu, Culoarul Tarnavei Mici se face prin intermediul unor subunitati deluroase dintre care se remarca Dealurile Craiestiului, Dealul Veseus (453,28 m), Gruiul Fagilor, Dealurile Sanmiclausului, Dealul Straja - pe teritoriul localitatii Biia. in aval de confluenta cu Valea Panadei se remarca unitatea cunoscuta sub denumirea de Dealurile Lopadei, care in aval depaseste teritoriul studiat, fiind delimitata de Valea Tarnavei si Valea Muresului. Contactul cu culoarul este dat de Dealurile Valezarului care in Varful Chirci are 467,8 m, Dealul Spinilor, dealul Parva cu o altitudine de 471,3 m.

Pe partea stanga a aceluiasi culoar se remarca Podisul Dumbravenilor, care in amonte are ca limita Vaiea Domaldului, (care il desparte de Dealurile Nadesului), iar in aval este delimitat de Valea Baltei. Contactul acestei unitati la nivel cu culoarul, este dat de mai multe terminatii ale unor dealuri, printre care se remarca Culmea Ciriului, Dealul Chicion (441,6 m). Urmeaza apoi unitatea cunoscuta sub denumirea de Podisurile sau Dealurile Blajului, care in amonte sunt limitate de Valea Balta, iar in aval de unghiul de confluenta al celor doua Tamave. Contactul cu Culoarul Tarnavei Mici este dat de Dealul Sipotului, Dealul Miiistei, Dealul Ghieren, Dosul Rotunzii pe teritoriu localitatii Sona, iar in aval este dat de suita teraselor Tarnavei Mici, din proximitatea confluentei cu Tarnava Mare.

Dupa stabilirea acestor limite se impune trecerea in revista a unor aspecte legate de evolutia teritoriului studiat, pornind de la evolutia intregului bazin al, Transilvaniei care incepe sa se contureze la retragerea apelor lacului din interiorul arcului carpatic.

Cercetarile intreprinse la nivelul Culoarului Tarnavei Mici ca subunitate a Dealurilor Tarnavei Mici ne-au condus la constatarea ca raul Tarnava Mica, rau din prima generatie si-a pastrat pana astazi directia initiala. Unele abateri aparute ulterior se datoreaza unor cauze locale, care insa nu au reusit sa se impuna decat prin unele mici modificari ale directiei initiale.

Un rol deosebit in pozitionarea retelei hidrografice pe anumite traiecte, 1-au avut sistemul de fracturi din Podisul Transilvaniei si miscarile neotectonice. intregirea sa sub forma actuala s-a produs sub nivelul terasei a IV-a (Mac, 1972), cand raul a patruns regresiv, captand la Sarateni cursul superior al Mirajului. Anterior captarii, Tarnava Mica avea un debit suficiente de mare pentru a sculpta seria teraselor superioare, cam reduse, dar care se pastreaza in cateva sectoare.

Afluentii Tarnavei Mici pe sectorul mentionat apartin unor generatii mai noi, iar orientarea lor s-a facut sub impulsul acelorasi miscari neotectonice, aceste rauri, putine la numar, au suferit adaptari la structura geologica - exemplu elocvent oferit de reteaua hidrografica din cadrul domurilor de la Cetatea de Balta, Nades.

Astfel in cazul domului Cetatea de Balta, raurile Tarnava Mica, Adamus si Balta au un caracter inelar si curg la baza domului pe care il circumscriu.

Dupa enumerarea acestor aspecte se poate sublinia ca teritoriul avut in studiu prezinta o evolutie si o morfologie aparte, care se rasfrange asupra manierei de interventie asupra componentei antropice, aspecte care vor fi tratate in cazul lucrarii de fata.

2. FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI AI ORGANIZ?RII SPATIULUI

2.1. Relieful

Între factorii fizico-geografici, sub aspectul influentei pe care o exercita asupra organizarii spatiului, de la nivelul sectorului de culoar abordat, un loc principal il ocupa relieful (Foto. 1), cu deosebire daca il privim sub aspectul rolului sau de „fundament" si al parametriior sai. Relieful prezinta o insemnatate multipla si complexa, iar rolul sau in actiunile de organizare a spatiului este unul de prim ordin, cu deosebire daca ne gandim ca diferentierea sa spatiala in suprafata si pe verticala atrage dupa sine o distributie specifica a resurselor oferite de celelalte componente geografice. Analiza reliefului unui teritoriu sub aspectul parametrilor morfologici si morfometrici asigura baza de plecare in organizarea spatiului, in bonitarea terenului pentru agricultura, constructii si asezari omenesti, in conservarea fondului funciar etc. in momentul de fata procesul de valorificare a terenurilor pentru diverse destinatii, se intemeiaza pe cunoasterea potentialului reliefului (prin prisma parametrilor sai) si pe evaluarea corecta si complexa a fenomenelor morfodinamice.

Foto. 1. Relieful Culoarului Tarnavei Mici la Cetatea de Balta.

2.1.1. Relieful Culoarului Tarnavei Mici pe sectorul Tarnaveni – Blaj

Valea Tarnavei Mici are aspectul unei depresiuni asimetrice, bine dezvoltata cu fundul lat si uniform , ea se aseamana cu Valea Muresului fiind aproape o copie a acesteia.

Caracteristica principala a vaii Tarnavei Mici este accentuata sa asimetrie cauzata de miscarile neotectonice, care au determinat permanenta deplasare spre nord a raului si dezvoltare mai energica a afluentilor de pe partea stanga care au contribui si ei intr-o oarecare masura la impingerea raului principal. Local, la acest proces a contribuit si structura geologica, Tarnava Mica curgand pe flancurile de nord ale domurilor Filitelnic, Deleni , Cetatea de Balta.

Urmarind Culoarul Tarnavei Mici se constata o neconcordanta intre aspectul sau la nivelul teraselor inferioare si mai ales al luncii si cel de Ia nivelul teraselor medii superioare.