Pagina documente » Stiinte Economice » Consideratii cu privire la rolul conceptului de inteligenta emotionala in managementul organizatiilor

Despre lucrare

lucrare-licenta-consideratii-cu-privire-la-rolul-conceptului-de-inteligenta-emotionala-in-managementul-organizatiilor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-consideratii-cu-privire-la-rolul-conceptului-de-inteligenta-emotionala-in-managementul-organizatiilor


Cuprins

Cuprins
Prefata..........
2


Cap 1. Introducere asupra conceptelor de inteligenta si inteligenta emotionala.........
3
1.1 Definitii ale inteligentei
3
1.2 Tipologii ale inteligentei..............
6
1.3 Scurt istoric al inteligentei emotionale.............
8
1.4 Conceptul de inteligenta emotionala
10
1.5 IE versus IQ............
17

Cap 2. Metode de masurare a inteligentei emotionale.............
19
2.1 Tipuri de metode........
19
2.1.1 Metoda auto-evaluarii............
19
2.1.2 Teste de abilitate....
19
2.1.3 Alte tipuri de teste....
21
2.2. SCARA MULTIFACTORIALA de masurare a INTELIGENTEI EMOTIONALE (SMIETM)..
21
2.3 Cercetari de referinta asupra inteligentei emotionale............
26
2.3.1 Competentele emotionale si perfectiunea leadership-ului la Johnson&Johnson......
26
2.3.2 Inteligenta emotionala in dezvoltarea carierei..............
28


Cap 3. Utilizarea in practica a inteligentei emotionale........
31
3.1 Inteligenta emotionala la locul de munca..........
31
3.2 Aplicatii specifice ale inteligentei emotionale la locul de munca ............
33
3.2.1 Consideratii privind conceptul de inteligenta in functiunile intreprinderii.
33
3.2.2 Inteligenta emotionala si functiile organizatiei.
35
3.2.3 indrumari pentru asigurarea si mentinerea eforturilor de sustinere a inteligentei emotionale intr-o organizatie.......
40
3.2.4 Pasii unei promovari profesioniste a inteligentei emotionale in organizatii..............
42
3.2.5 Indicii ale unui nivel inalt sau scazut de inteligenta emotionala..
46


Cap 4. Concluzii...........
49
4.1 Cum sa inveti sa te comporti inteligent emotional..............
49
4.2 Inteligenta emotionala in mediul de afaceri rominesc.........
52
4.3. Concluzii si recomandari............
55
BIBLIOGRAFIE...........
57

Cuprins
CAPITOLUL 1. Introducere asupra conceptelor de inteligenta si inteligenta emotionala
1.1 Definitii ale inteligentei
1.2 Tipologii ale inteligentei
1.3 Scurt istoric al inteligentei emotionale
1.4 Conceptul de inteligenta emotionala
1.5 IE versus IQ
CAPITOLUL 2. Metode de masurare a inteligentei emotionale
2.1 Tipuri de metode
2.1.1 Metoda auto-evaluarii
2.1.2 Teste de abilitate
2.1.3 Alte tipuri de teste
2.2. SCARA MULTIFACTORIALA de masurare a INTELIGENTEI EMOTIONALE (SMIETM)
2.3 Cercetari de referinta asupra inteligentei emotionale
2.3.1 Competentele emotionale si perfectiunea leadership-ului la Johnson&Johnson
2.3.2 Inteligenta emotionala in dezvoltarea carierei
CAPITOLUL 3. Utilizarea in practica a inteligentei emotionale
3.1 Inteligenta emotionala la locul de munca
3.2 Aplicatii specifice ale inteligentei emotionale la locul de munca
3.2.1 Consideratii privind conceptul de inteligenta in functiunile intreprinderii
3.2.2 Inteligenta emotionala si functiile organizatiei
3.2.3 indrumari pentru asigurarea si mentinerea eforturilor de sustinere a inteligentei emotionale intr-o organizatie
3.2.4 Pasii unei promovari profesioniste a inteligentei emotionale in organizatii
3.2.5 Indicii ale unui nivel inalt sau scazut de inteligenta emotionala
CAPITOLUL 4. Concluzii
4.1 Cum sa inveti sa te comporti inteligent emotional
4.2 Inteligenta emotionala in mediul de afaceri rominesc
4.3. Concluzii si recomandari
BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Consideratii cu privire la rolul conceptului de inteligenta emotionala

in managementul organizatiilor

Capitolul 1. INTRODUCERE ASUPRA CONCEPTELOR DE INTELIGENT? SI INTELIGENT? EMOTIONAL?

1.1 DEFINITII ALE INTELIGENTEI

Termenul de INTELIGENT? provine de la latinescul INTELLIGERE, care inseamna a relationa, a organiza sau de la INTERLEGERE, care presupune stabilirea de relatii intre oameni.

Chiar terminologia sugereaza faptul ca inteligenta depaseste gandirea care se limiteaza la stabilirea relatiilor dintre insusirile esentiale ale obiectivelor si fenomenelor si nu a relatiilor intre oameni. Cat de complexa este aceasta latura a personalitatii reiese din modul ei de abordare in istoria filozofiei si psihologiei. Parerile fata de inteligenta au oscilat de la acceptarea si sublinierea rolului ei in cunoastere, pana la diminuarea semnificatiei ei sau chiar pana la eliminarea ei din existenta umana.

Socrate si Platon considerau ca inteligenta ii permite omului sa inteleaga ordinea lumii si de a se conduce pe sine insusi, iar Boudha milita pentru eliberarea omului de inteligenta pentru a ajunge la cea mai inalta forma de fericire. Pentru gandirea occidentala, inteligenta aparea a fi atributul esential, fundamental al omului, care face din om ceea ce el este, pentru gandirea orientala, inteligenta era redusa la minimum.

Au fost foarte controversate si functiile inteligentei. Unii autori si-au manifestat increderea aproape nemarginita in puterea inteligentei, iar altii au minimalizat-o. Pentru Hegel, inteligenta era un gardian al intregii vieti psihice (el spune ca "adevarul si rationalitatea inimii si vointei se pot gasi numai in universalitatea inteligentei si nu in singularitatea sentimentului"), pentru Montaigne inteligenta forma imagini eronate despre Dumnezeu, oameni si lume. De aceea ea trebuie sa se centreze pe sine insasi si opiniile cu privire la relatiile dintre inteligenta si alte functii psihice, sunt impartite.

Kant o vede in uniune cu sensibilitatea, numai din aceasta intrepatrundere totala si absoluta izvorand cunoasterea. Leonardo Da Vinci legase inteligenta de sensibil, inaintea lui Kant. Cadillac, senzualistul pentru care toate cunostintele vin prin simturi, adauga ca inteligenta apare ca un distilator, ca un mecanism ce permite rafinarea materialului brut furnizat de simturi. Pascal, considera ca inteligenta este inhibata de afectivitatea debordanta. Si Schopenhauer vede inteligenta ca fiind subordonata vointei, singurul element primar si fundamental.

Toate aceste pareri contradictorii s-au repercutat asupra definirii inteligentei si asupra stabilirii componentelor si functiilor ei.

Descartes, se pare ca a dat definitia cea mai apropiata de intelegerea moderna a inteligentei. Filozoful francez definea inteligenta: "mijlocul de a achizitiona o stiinta perfecta privitoare la o infinitate de lucruri. În aceasta definire, gasim intuirea celor doua pozitii actuale ale notiunii de inteligenta: ca sistem complex de operatii; ca aptitudine generala. Vorbind despre inteligenta ca sistem complex de operatii care conditioneaza modul general de abordare si solutionare a celor mai diverse situatii si sarcini problematice, avem in vedere operatii si abilitati cum ar fi: adaptarea la situatii noi, deductia si generalizarea, corelarea si integrarea intr-un tot unitar a partilor relativ disparate, consecintele si anticiparea deznodamantului, compararea rapida a variantelor actionale si retinerea celei optime, rezolvarea corecta si usoara a unor probleme cu grade crescande de dificultate. Toate aceste abilitati si operatii releva cel putin trei caracteristici fundamentale ale inteligentei:

1. capacitatea de a solutiona situatiile noi;

2. rapiditatea, mobilitatea, supletea, flexibilitatea ei;