Pagina documente » Recente » Consiliul monetar studiu de caz pe estonia

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?CUPRINS
CAPITOLUL 1: CONSILIUL MONETAR. AVANTAJE SI DEZAVANTALE FATA DE BANCA CENTRALA 1
1.1. Scurt istoric. Definitii 1
1.2. Comparatie intre consiliul valutar si banca centrala 4
1.3. Caracteristici ale consiliilor monetare 9
1.4. Avantaje si dezavantaje ale consiliului valutar 12
CAPITOLUL 2: CONSILIUL MONETAR IN ESTONIA 17
2.1. Justificarea alegerii introducerii Consiliului Monetar in Estonia 23
2.2. Evolutia economiei estoniene dupa introducerea Consiliului Monetar 25
2.3. Efectele introducerii Consiliului Monetar in Estonia 27
2.3.1. Incurajarea disciplinei fiscale 27
2.3.2. Cresterea reala a economiei 28
2.3.3. Nevoia de stabilizare 28
2.4. Viabilitatea Consiliului Monetar din Estonia 29
CAPITOLUL 3: PERFORMANTA ECONOMICA A ESTONIEI 32
3.1. Situatia economica a Estoniei 32
3.2. Aderarea Estoniei la Uniunea Europeana 33
3.2.1. Principiile de adoptare a monedei euro 38
3.2.2. Trecerea la moneda euro 39
3.2.3. Scopurile Estoniei de aderare la UE 39
3.2.4. Experienta Estoniei in aplicarea IFRS 40
3.3. Sistemul bancar estonian 42
3.4. Banca centrala a Estoniei. Eesti Pank 45
3.4.1. Istoricul si organizarea bancii centrale estoniene 45
3.4.2. Importanta si misiunea Eesti Pank 47
3.4.3. Indicele combinat 51
3.4.4. Planul Strategic de Dezvoltare a Eesti Pank pentru perioada 2011-2013 52
3.5. Băncile comerciale din Estonia 53
3.5.1. AS Eesti Krediidipank 53
3.5.2. BIGBANK AS 58
CONCLUZII 61
BIBLIOGRAFIE 62

EXTRAS DIN DOCUMENT

3.5. Bancile comerciale din Estonia {p}

3.5.1. AS Eesti Krediidipank {p}

3.5.2. BIGBANK AS {p}

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

CAPITOLUL 1: CONSILIUL MONETAR. AVANTAJE SI DEZAVANTALE FATA DE BANCA CENTRALA

1.1. Scurt istoric. Definitii

Consiliul Monetar a fost provizoriu adoptat pentru a creea o legatura intre sistemul monetar al tarii de origine si coloniile indepartate ale acesteia. În secolul al XIX-lea, consiliile monetare erau intalnite in coloniile britanice, primul sistem de acest gen fiind instaurat in Mauritius in anul 1849. Un mare numar de tari independente au introdus si ele consilii valutare inainte de cel de-al doilea razboi mondial.De exemplu, Argentina a introdus primul sau consiliu valutar intre 1902 si 1914.La sfarsitul razboiului, multe colonii au devenit independente si, in cele mai multe cazuri, noile autoritati au considerat ca acest sistem nu este cel mai favorabil aranjament al ratei de schimb.În conditiile in care un consiliu valutar nu permite ca rata de schimb si rata dobanzii sa fie utilizate ca instrumente de politica macroeconomica s-a dorit adoptarea unui aranjament mai flexibil. [1 Nicolae Dardac si Teodora Barbu - Moneda, banci si politici monetara – Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 2005]

În 1991, in urma unei hiperinflatii accentuate, Argentina a introdus un nou consiliu valutar, fapt ce adus la obtinerea unor rezultate reale in reducerea inflatiei.În decursul anilor ‘90 o serie de tari aflate in tranzitie au decis introducerea unui consiliu valutar. Prima din sirul acestor tari a fost Estonia(1992), urmata de Lituania(1994) si Bulgaria(1997). Toate statele enumerate au apelat la consilii valutare in urma unor dezechilibre macroeconomice grave. Ideea introduceri consiliului monetar a fost incurajata si de aparitia unei nemultumiri lagate de deficientele sistemului bancii centrale in legatura cu relatia politica cu guvernul si modul de luare a deciziilor de politica monetara.

“Consiliul monetar este un aranjament care se bazeaza pe o regula speciala-legarea bazei monetare de variatiile in balanta de plati- si reprezinta, atat in teorie cat si in practica, o alternativa la solutiile privind independenta Bancii Centrale si regulile monetare din sistemul Bancii Centrale.”[Lucian Croitoru, Daniel Daianu, “Ar putea fi Consiliul Monetar o solutie pentru Romania?”

Schuler[1992, “Currency Boards” precizeaza: “Consiliul valutar este autoritatea monetara care emite bancnote si monede convertibile intr-o moneda straina-moneda ancora-la o rata de schimb fixa.Un consiliu valutar ortodox nu accepta depozite, cu exceptia unor cazuri in care depozitele sunt acoperite in proportie de 100% de reyerve straine.Un consiliu valutar poate opera in locul unei Banci Centrale sau emitand moneda alaturi de aceasta.”

Una din primele definitii ale consiliului valutar a fost data de Williamson [1995, “What Role for Currency Board”si stabileste faptul ca un consiliu valutar este “un aranjament in cadrul caruia o moneda are o rata de schimb valutar fixa si mentine o acoperire a monedei sale nationale in proportie de 100%.” Autorul mai precizeaza ca un consiliu valutar este folosit in mod normal pentru a mentine o rata de schimb valutar fixa fata de o anumita moneda internationala importanta, denumita moneda de rezerva.

Anna – Marie Gulde [1999, “IMF Policy Discussion Paper 99/3” a formulat cea mai buna definitie din punct de vedere tehnic, afirmand ca un consiliu monetar “ combina trei elemente : o rata de schimb valutar fixa intre moneda unei tari si o moneda ancora, convertibilitate automata si o loialitate pe termen lung acestui sistem.Principalul motival tarilor in adoptarea consiliilor valutare este de a demonstra ca ele recurg la o politica anti-inflationista.

In analiza efectelor pe care pe care le genereaza implementarea unui consiliu valutar trebuie luate in calcul si regulile ce stau la baza acestui sistem .Exista pareri pro si contra adoptarii consiliului monetar: unii analisti sustin ca el este benefic pentru sistemul bancar, altii demonstreaza contrariul.Regulile ce stau la baza consiliului monetar sunt doua :

1) regula paritatii fixe : moneda este fixata in raport cu o moneda de rezerva

2) regula de acoperire : consiliul monetar care acumuleaza rezerve trebuie sa permita cantitatii de bani sa creasca;daca au loc iesiri de rezerve, atunci cantitatea de bani din economie trebuie sa scada(se asigura o legatura intre bani si evolutiile din balanta de plati)

Daca cea de-a doua regula este respectata intocmai, atunci ratele dobanzii(interna si externa) se egalizeaza si se poate vorbi de o a treia regula :

3) regula convertibilitatii : moneda este convertibila fara restrictie atat pentru contul curent cat si pentru cel de capital . Fluxurile de capital nu sunt restrictionate nici la intrare nici la iesire .

Cu alte cuvinte consiliul monetar este institutia care emite baza monetara numai in schimbul activelor nete externe, si anume activele nete de rezerva. Caracteristica principala a consiliului rezulta din regula de acoperire si din faptul ca acesta se bazeaza pe un mecanism automat de ajustare a balantei de plati. Cunoscand faptul ca oferta de moneda nationala este strans legata de cantitatea de rezerve, putem concluziona ca ratele dobanzii (cu rol foarte important in corectiile balantei de plati)se ajusteaza in mod automat in sistemul consiliul valutar. Oferta de moneda nationala scade atunci cand se doreste a se investi in strainatate, iar moneda nationala se schimba pe cea de rezerva. Operatiile de crestere a stocului de bani in detrimentul scaderiirezervelor nu sunt permise .(Exista totusi si exceptii : anumite tari au adoptat reguli ce permit desfasurarea unor operatiuni monetare pentru manipularea ratelor dobanzii astfel incat consiliul valutar seamana cu o Banca Centrala ).

Mecanismul de ajustare al balantei de plati pare sa functioneze foarte bine. Activele lichide de rezerva nu pot fi consumate inainte ca mecanismul de reglare sa actioneze si sa echilibreze balanta de plati. Daca rata rezervelor este mai mica de 100% (nivelul optim) si se situeaza, sa spunem, la nivelul de 50%(in Venezuela rata este de 66%) exista pericolul ca consiliul valutar sa nu functioneze in mod eficient.

Acoperirea monedei emise de consiliul valutar intr-o proportie de 100% are un rol semnificativ, in principal,, datorita factorilor psihologici, conferind acestuia o credibilitate maxima. Obiectivul principal al consiliului valutar il reprezinta asigurarea pe termen lung a stabilitatii monedei nationale.

Tarile ce au implementat acest sistem fie s-au confruntat cu perioade de hiperinflatie, fapt ce a avut drept consecinta devalorizarea monedei nationale (Argentina, Bulgaria, Estonia , Hong-Kong, Lituania), fie au fost afectate de puternice crize financiare sau, in mod izolat, au adoptat acest mod de functionare a sistemului monetar fara a se incadra in nici una din categoriile de mai sus. Trebuie adaugat insa si faptul ca un consiliu monetar reprezinta doar o parte din sistemul monetar al tarii in care functioneaza;pe langa el isi mai desfasoara activitatea si o serie de banci comerciale si alte institutii financiare ce intervin in functionarea eficienta a economiei tarii in criza.

În tabelul de mai jos prezentam situatia tarilor care au implementat de-a lungul timpului un Consiliu Valutar:

Tabelul nr.1: Consiliile Valutare operationale

Tara/regiunea

Ani de functionare

Moneda ancora

Caracteristici

Antigua si Barbuda

Argentina

Bosnia-Hertegovina

Brunei, Darussalem

Bulgaria

Dijbouti