Pagina documente » Recente » Contabilitatea stocurilor si operatiilor cu marfuri in comert cu amanuntul

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. NOTIUNI TEORETICE PRIVIND STOCURILE 3
1.1. Defini?ia, caracteristicile ?i principalele structuri ale stocurilor 3
1.2. Evaluarea stocurilor 6
1.2.1.Evaluarea stocurilor la intrare 7
1.2.2.Evaluarea stocurilor la ie?ire 9
1.2.3.Evaluarea stocurilor la inventar 14
CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA STOCURILOR SI OPERATIILOR CU MARFURI IN COMERTUL CU AMANUNTUL 16
2.1.Sistemul de conturi folosit ?n contabilitatea m?rfurilor ?i ambalajelor ?n cadrul unei unit??i cu am?nuntul 16
2.3.Contabilitatea m?rfurilor ?i ambalajelor ?n cadrul unei unit??i cu am?nuntul 19
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA STOCURILOR SI OPERATIILOR CU MARFURI IN COMERT CU AMANUNTUL.STUDIU DE CAZ LA SC DIAMANT GROUP SRL 24
3.1. Prezenarea S.c. Diamant Group Srl 24
3.2. Analiza economico- financiara a SC DIAMANT GROUP SRL 26
3.3.Analiza principalilor indicatori economico-financiari privind stocurile de marfuri 29
3.4.Organizarea CONTABILIT??II stocurilor de M?RFURI la societatea COMERCIAL? S.C. DIAMANT GROUP SRL 30
3.5.OPERA?II cu stocuri la societatea COMERCIAL? S.C. DIAMANT GROUP SRL 31
3.6. Prezentarea OPERA?IILOR la unitatatea STUDIAT? 32
CONCLUZII ?I PROPUNERI 44
Bibliografie 46

EXTRAS DIN DOCUMENT

INTRODUCERE

Lucrarea de fata urmareste reflectarea importantei si a rolului stocurilor, si a operatiilor cu marfuri in comert cu amanuntul , intr-o unitate patrimoniala de productie.

Desfasurarea procesului de productie intr-o intreprindere impune organizarea activitatii de aprovizionare cu mijloace materiale ca materii prime, materiale, combustibili, energie, apa, utilaje, etc.

Desi la prima vedere, rolul aprovizionarii cu materie prima si materiale pare banal, acesta e foarte important deoarece aprovizio- narea trebuie sa contribuie la:

? Asigurarea completa, complexa si la timp a unitatii economice;

? Asigurarea conditiilor optime de depozitare a resurselor materiale;

? Alimentarea rationala a locurilor de munca cu resursele materiale necesare;

? Utilizarea rationala a resurselor materiale, astfel incat sa se respecte normele de consum stabilite.

Avand in vedere aceste lucruri, lucrarea de fata si-a propus sa analizeze particularitatile unei unitati de productie, cu privire la materiile prime si materiale.

Orice sector de activitate constituie o filiera de transformari care incepe cu materia prima si se incheie cu produsul final achizitionat de consumatori. Furnizorii si clientii exercita presiuni variabile asupra intreprinderilor dintr-un sector.

Activitatea tuturor intreprinderilor poarta amprenta contextului economic, social, politic specific societatii la un moment dat. Astfel, rezultatele intreprinderii sunt influentate de activitatea partenerilor directi (salariati, actionari, furnizori, cumparatori, stat). Comportamentul acestora este, la randul lor, influentat de mediul imediat specific, in care actioneaza : cel al salariatilor – de sindicate, cel al administratiei fiscale – de politica de stat.

Evaluarea potentialului propriu se face pe baza intregului sistem de informatii interne, insa pentru aprecierea fortei concurentilor si a sectorului de activitate se apeleaza la informatii externe : anuare statistice, presa de specialitate, bilanturile si conturile de profit si pierdere ale firmelor concurente, studiile de piata elaborate de organismele de specialitate, informatiile oferite de diferite organe centrale.

Performantele unei intreprinderi, forta si capacitatea acesteia de a raspunde la cerintele si reactiile pietei sunt dependente de gradul de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare, precum si de eficacitatea folosirii lor.

În cadrul intreprinderilor ciclul de exploatare este constituit dintr-o succesiune de operatiuni, desfasurate in mod regulat intre momentul cumpararii de factori de productie si vanzarea de bunuri si servicii pe piata.

În cursul activitatii de productie, utilajele si echipamentele industriale, stocurile de materii prime si materiale sunt consumate sub actiunea factorului munca.

Stocurile, analizate in cadrul acestei lucrari, sunt structuri patrimoniale cu un grad ridicat de mobilitate, antrenate in activitatea de exploatare.

Gestiunea stocurilor necesita stabilirea de legaturi directe si de durata cu furnizorii, alegerea acestora dupa criterii bine stabilite, stabilirea si urmarirea unor grafice de aprovizionare, dimensionarea stocurilor, asigurarea unor conditii de pastrare corespunzatoare, reducerea pierderilor in timpul transportului si depozitarii.

Stocurile se formeaza urmare a intrarilor provenite din interiorul intreprinderii sau din afara acesteia. În cazul intrarii stocurilor din interiorul intreprinderii, ritmicitatea lor depinde de deciziile luate de compartimentul de productie, iar in cazul intrarii stocurilor din afara intreprinderii, ritmicitatea depinde de compartimentul de aprovizionare. În general, intrarea stocurilor prin cumparare se realizeaza discontinuu datorita gruparii achizitiilor in scopul evitarii unor cheltuieli suplimentare de aprovizionare. Intervalul dintre doua aprovizionari poate fi fix sau aleatoriu. În ceea ce priveste iesirile de stocuri, acestea pot avea un caracter continuu sau discontinuu, in functie de comenzile consumatorilor externi sau ale sectiilor din intreprindere.

Politica de urmat in gestiunea stocurilor trebuie aleasa pe baza unei analize pertinente privind capacitatea stocajului si costurile de stocaj.

Dimensionarea stocurilor trebuie sa se realizeze in urmatoarele conditii de optimizare matematica :

? reintregirea stocurilor la intervale pe cat posibil mai mari, solutie ce conduce la scaderea cheltuielilor de transport – aprovizionare, dar la cresterea cheltuielilor de depozitare si pastrare a stocurilor;

? reinnoirea stocurilor la intervale pe cat posibil mai mici, solutie ce conduce la cresterea cheltuielilor de transport – aprovizionare, dar la reducerea cheltuielilor de depozitare si pastrare a stocurilor.

Deci, putem spune ca o analiza atenta a stocurilor asigura o buna gestiune a intreprinderii.

CAPITOLUL 1. NOTIUNI TEORETICE PRIVIND STOCURILE

1.1. Definitia, caracteristicile si principalele structuri ale stocurilor

Notiunea de „stock”, de origine germana, a traversat Marea Nordului de la est la vest si a venit din Anglia cu sensul sau actual „cantitate de marfuri si produse disponibile in magazin; depozit in general” . [1 M.Ristea, Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed.Universitara, Bucuresti, 2005, pag.201]

Definitia dinamica si functionala a stocului apartine lui M. Rouegez:

Un stoc este, in esenta, o cantitate variabila dintr-un produs, marita prin intrari si diminuata prin iesiri. Intrarile pot fi cumparari sau fabricatiuni. Iesirile pot fi vanzari sau livrari catre atelier.

Stoc normal, cel format din articole a caror utilizare este continua si constanta sau este considerata ca sigura. Se imparte in:

? stoc activ, cel care se intoarce

? stoc de protectie, reprezentat de rezerva destinata sa ascunda accelerarile neprevazute ale iesirilor, intrarile sau erorile de prevedere.

Stocul de siguranta cel format din articole de utilizare exceptionala sau intamplatoare care trebuie –totusi– detinute, intrucat:

? absenta lor ar putea antrena oprirea activitatii (o piesa de baza a unei masini) sau o paguba grava (stingatoarele de incendiu)

? dobandirea lor pe piata ar putea fi dificila sau indelungata.

Stocurile comporta: marfurile, materiile prime, materialele pentru ambalat, piesele de schimb, semintele si materialele de plantat, furaje, produsele (semifabricatele, produsele finite, produsele reziduale), animalele si pasarile, ambalajele, obiectele de inventar, baracamentele si amenajarile provizorii (depozite, birouri etc. de pe santierele de constructii).

Stocurile sunt active circulante detinute pentru a fi vandute, in curs de productie in vederea vanzarii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii. [2 Nicolae Baltes, Alina Teodora Ciuhureanu – Contabilitate financiara - curs, Editura Academiei