Pagina documente » Stiinte Economice » Contractele de leasing - sursa de contabilitate creativa

Cuprins

lucrare-licenta-contractele-de-leasing-sursa-de-contabilitate-creativa
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-contractele-de-leasing-sursa-de-contabilitate-creativa


Extras din document

CUPRINS
Capitolul 1 LEASINGUL. CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC
Capitolul 1.1. Scurt istoric
Capitolul 1.2. Continutul economic al operatiunilor de leasing
Capitolul 1.2.1. Analiza conceptului de leasing din punct de vedere economic
Capitolul 1.2.2. Formele contractelor de leasing
Capitolul 1.2.3. Participantii si etapele derularii operatiunilor de leasing
Capitolul 1.2.4. Clasificarea operatiunilor de leasing
Capitolul 1.2.5. Trasaturile contractului de leasing din punct de vedere economic
Capitolul 1.2.6 Criterii utilizate in luarea deciziei de finantare prin leasing
Capitolul 1.3. Natura juridica a operatiunilor de leasing
Capitolul 1.3.1 Analiza conceptului de leasing din punct de vedere juridic
Capitolul 1.3.2 Trasaturile contractului de leasing din punct de vedere juridic
Capitolul 2 CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA
Capitolul 2.1. Sfera de aplicare si delimitarea contractelor de leasing
Capitolul 2.2. Definirea principalelor concepte utilizate de norma IAS 17
Capitolul 2.3. Conceptia economica si conceptia juridica in tratarea contractelor de leasing financiar
Capitolul 2.4. Contabilizarea contractelor de leasing financiar
Capitolul 2.5. Contabilizarea contractelor de leasing operational
Capitolul 2.6. Studiu de caz privind leasingul financiar
Capitolul 2.7. Studiu de caz privind leasingul operational
Capitolul 3 CONTRACTELE DE LEASING IN CATEVA SISTEME REPREZENTATIVE
Capitolul 3.1. Contractele de leasing in Statele Unite ale Americii
Capitolul 3.2. Contractele de leasing in Anglia
Capitolul 3.3. Contractele de leasing in Franta
Capitolul 3.4. Contractele de leasing in Germania
Capitolul 3.5. Contractele de leasing in Spania
Capitolul 3.6. Analiza comparativa a contractelor de leasing in tarile studiate
Capitolul 4 CONTRACTELE DE LEASING - SURSA DE CONTABILITATE CREATIVA
Capitolul 4.1. Definirea conceptului de contabilitate creativa, identificarea imprejurarilor care permit dezvoltarea tehnicilor de contabilitate creativa, a efectelor si a motivelor aparitiei sale
Capitolul 4.2. Contabilitatea creativa in domeniul leasingului
Capitolul 4.3. Sugestii in scopul limitarii utilizarii contabilitatii creative

Alte date

?Capitolul 1

LEASINGUL.

CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC

Cap. 1.1. Scurt istoric

Leasingul este din toate punctele de vedere un produs al economiei de piata mondiale. Acesta isi are punctul de plecare inca din anii ’70 ai secolului al XIX-lea cand in Statele Unite ale Americii operatiunile de inchiriere si de arendare din sfera bunurilor de consum si a celor imobiliare s-au extins si asupra bunurilor de investitii industriale. Aceasta extindere a metodelor de investitii si finantare a fost consecinta fireasca a gradului de dezvoltare a tehnicii si tehnologiei industriale si implicit a concurentei pentru desfacera rapida a produselor industriale.

In acest context, mari firme internationale din Statele Unite ale Americii au fost preocupate de folosirea unor metode noi de finantare, fata de cele asa-zise clasice, care sa asigure o evolutie ascendenta in ceea ce priveste desfacerea produselor fabricate si reducerea stocurilor de produse finite existente in stoc.

Printre primele astfel de societati cu tendinte de dinamizare a leasingului prin folosirea unor metode de inchiriere in locul vanzarilor directe a bunurior de investitii industriale se numara Ball Telephone Company care a folosit metoda de finantare prin inchiriere a aparaturii si instalatiilor telefonice catre comerciantii din sfera comertului cu ridicata precum si United Shoe Machinery Corporation care a extins metodele de desfacere a masinilor pentru fabricarea pantofilor prin inchiriere. Aceste firme, in conditiile dezvoltarii sistemului lor de productie, nu ar fi putut desface toate produsele finite realizate daca nu ar fi utilizat metoda de desfacere prin inchiriere in locul desfaceriii prin plata directa.

In general, sistemul de desfacere a produselor a fost extins si asupra posibilitatior de preluare a obiectelor prin contract de inchiriere pe o perioada determinata. Fara aceste posibilitati de inchiriere si punere in functiune a obiectelor, pentru utilizatorii bunurilor ale caror fonduri proprii erau insuficiente ar fi fost imposibila procurarea acestora din cauza lipsei altor surse de finantare.

In scurt timp, producatorii de bunuri si-au dat sema ca pentru ei este mai avantajos ca in loc de inchiriere sau arendare sa foloseasca instrumentul de finantare “leasing”, intrucat prin ratele de leasing achitarea contravalorii produsului, considerat obiect de leasing, si a dobanzilor aferente se poate realiza la un nivel mai ridicat decat prin incasarea sumei totale.

Cand in anii ’60 ai secolului al XX-lea s-a importat din Statele Unite ale Americii leasingul ca instrument de finantare si au aparut primele societati de leasing in tarile dezvoltate din punct de vedere economic din Europa oamenii de afaceri nu au crezut serios in posibilitatile reale de dezvoltare ale acestui gen de prestari de servicii financiare, considerate atunci inovatoare. Motivul principal pentru aceasta imagine defavorabila si chiar rezistenta intampinata din partea pietei economice si financiare europene l-a constituit existenta unor neclaritati in privinta tratarii leasingului din punct de vedere al principiilor de drept civil, comercial si fiscal. Practica economica insa a impus organelor legislative din unele state europene sa procedeze la reglementari legislative si guvernamentale referitoare la leasing.

In jurul anilor ’70, dupa ce conditiile de cadru juridic si fiscal din statele vest-europene au fost create in mod corespunzator pentru exercitarea afacerilor in sistem de leasing, acesta a devenit un instrument de finantare unanim acceptat. Datorita avantajelor deosebite pentru totii participantii si pe baza experimentelor pozitive leasingul s-a internationalizat rapid extinzandu-se in Europa si pe alte continente.

Istoria leasingului in tara noastra este de data relativ scurta, primele societati de leasing luand fiinta in anul 1993.

Literatura de specialitate mondiala considera ca din punct de vedere cronologic leasingul cunoaste trei generatii istorice care pot fi redate astfel:

Prima generatie a sistemului mondial de leasing se refera la perioada cuprinsa de la aparitia afacerilor de inchirieri de bunuri de investitii industriale din anii’70 ai secolului al XIX-lea si pana la dezvoltarea acestora la nivelul unor finantari cu caracter incipient de leasing de la inceputul secolului al XX-lea.

Leasingul din prima generatie de deosebeste deja de continutul tipului legal de contract de inchiriere sau de arendare prin regula suportarii riscului de catre utilizator de si prin regula garantiei favorabile locatorului. Acest tip de leasing se considera insa un instrument primar al politicii de desfacere ceea ce inseamna o politica orientata in sensul desfacerii produselor de catre producator. In cazul acestei generatii nu domina inca relatia triunghiulara tipica de leasing ci este vorba de o relatie simpla dualista intre producator/furnizor si utilizatorul.

A doua generatie a sistemului mondial de leasing incepand cu anii’50 ai secolului al XX-lea si concentrata in jurul afacerilor de leasing din Statele Unite ale Americii se caracterizeaza prin tendintele de infiintare de societati de leasing autonome si constituirea relatiilor caracteristice triunghiului producator/furnizor – locator – utilizator. Dintr-un instrument al politicii de desfacere apartinand producatorului, leasingul a devenit, prin conectarea societatii de leasing intermediare, o afacere intreprinzatorila independenta a locatorului iar pentru utilizator a devenit un instrument de finantare.

In jurul anilor ’50-‘55 ai secolului al XX-lea au luat fiinta primele societati de leasing in Statele Unite ale Americii ca institutii speciale de inchiriere a bunurilor de investitii. Acestea in mod succesiv au preluat de la producatori sarcina de inchiriere si finantare prin leasing a bunurilor.

Prima societate de leasing, in calitate de locator, a fost infiintata in Statele Unite ale Americii in anul 1952 sub denumirea de United States Leasing Corporation.

In statele europene, incepand deja de la mijlocul secolului al XX-lea s-a practicat ca profesie inchirierea bunurilor de consum si putin mai tarziu a bunurilor de investitii dar in acceptiunea acestor operatiuni era necunoscuta terminologia de leasing. In jurul anilor ’60 se raspandeste si in Republica Federala Germania conceptul de leasing in viata economica. Apar primele afaceri de leasing apartinand prin forma de organzare si prin reglementarile economice si juridice celei de-a doua generatii a istoriei leasingului. Astfel in anul 1962 s-a infiintat la Dusseldorf prima societate de leasing europeana denumita Deutsche Leasing GmbH care este predecesoarea actualei societati de leasing Deutsche Leasing A.G.. Dar dezvoltarea leasingului din generatia a doua a inregistrat unele stagnari si a gasit cu greu teren de raspandire datorita nesigurantei reglementarilor fiscale si juridice din perioada raspectiva.

Generatia a treia a sistemului mondial de leasing se contureaza in jurul anilor ’70 ai secolului al XX-lea cand momentul stagnarii a fost depasit iar in Statele Unite ale Americii si in statele europene, prin reglementarile economice, fiscale si juridice ale operatiunilor de leasing, s-au creat noi perspective de dezvoltare si perfectionare ale acestui instrument special de finantare. Spre exemplu in Republica Federala Germania unele hotarari ale instantei supreme judecatoresti si unele ordine ale Ministerului de Finante au creat noi contururi economice si juridice pentru cresterea atractivitatii leasingului.

Literatura de specialitate considera ca afacerile de leasing, prin ofertele lor de finantari prin inchirieri de durata medie si lunga, au acoperit un gol insemnat care s-a creat in acea perioada din cauza diferentei dintre tendintele de dezvoltare industriala si posibilitatile reale de finantare din capitalul propriu pus la dispozitie.

Pe plan mondial cota de leasing (proportia afacerilor de leasing fata de volumul total al investitiilor de echipare a economiei) a crescut in ultimii 30 de ani intr-un ritm considerabil. In perioada actuala aceasta cota atinge in Statele Unite ale Americii circa 20% iar in tarile vest-europene aproximativ 10%. In mod practic acesta insemna, de exemplu, ca in Germania fiecare al zecelea bun, care reprezinta o utilitate economica, este procurat prin procedeul de leasing. In plus, numarul si cifra de afaceri a societatilor de leasing este in permanenta crestere iar obiectele de leasing cu ponderea cea mai mare sunt reprezentate de bunuri mobile cum ar fi masini de birou, aparatura electronica de prelucrare a datelor, masini industriale, utilaje de transport, instalatii de depozitare dar si de bunuri imobile cum ar fi cladirile pentru birouri, constructii pentru magazine, hale de depozitare, hale de montaj.

In afara de cresterea cantitativa a afacerilor de leasing s-a creat o pluralitate de forme de leasing practicate in prezent in aproape toate statele acestui mapamond. Se constata ca forma de finantare prin leasing creaza o alternativa insemnata fata de inchirierea bunurilor mobile si imobile.

In privinta compexitatii formelor leasingului un rol important il constituie aparitia serviciilor complementare. Este vorba despre faptul ca in afara de competentele initiale de baza, bransa de leasing si-a marit sfera de activitate cu pachete importante de servicii de leasing. Din aceasta categorie de servicii sunt considerate principale urmatoarele: lucrarile de intretinere, lucrarile de reparatii, serviciile de asigurare, serviciile de consultanta, serviciile de contabilitate.

In privinta prestarilor de servicii s-a creat o notiune complexa si moderna denumita “servicii totale” (in limba engleza “full service”). Contractele de leasing cu servicii totale largesc sfera de cuprindere, reprezentand o conceptie noua in istoria afacerilor de leasing. Acest tip de contracte se regasesc in special in proiectele din domeniul leasingului de automobile dar si in domeniul leasingului de bunuri imobile, unde se deschid tot mai multe campuri de afaceri care sunt dependente, de exemplu, constructii de obiecte de leasing.

Pentru atingerea unui nivel calitativ ridicat in ceea ce priveste efectuarea serviciilor complementare societatile de leasing coopereaza cu intreprinderi specializate in domeniul respectiv sau isi organizeaza sectii corespunzatoare pentru aceste activitati. Prin organizarea si realizarea acestor servicii pun clientul in situatia de a-si concentra activitatea spre serviciile sale principale de baza.

Semnificatia economica si sociala a fiecareia dintre aceste noi activitati este extrem de valoroasa si contribuie in mod substantial la evolutia calitativa a economiei mondiale.

1.2. Continutul economic al operatiunilor de leasing

1.2.1. Analiza conceptului de leasing din punct de vedere economic

Nu exista o definitie unanim acceptata in literatura si practica economica pentru notiunea de leasing. Incercarile realizate in acest sens au esuat, in principal, datorita complexitatii formelor de afaceri care se deruleaza sub aceasta denumire. Totusi, in scopul intelegerii acestei notiuni din ce in ce mai utilizate in viata sociala contemporana, este necesara studierea aspectelor economice si juridice specifice.

Termenul de leasing provine din cuvantul englezesc “lease”, care intr-o traducere mai simplista inseamna “inchiriere, arendare”. Dar, in economia actuala, lesingul este mai mult decat o inchiriere, situandu-se undeva la granita dintre operatiunea de inchiriere si operatiunea de cumparare.

In tara noastra leasingul este definit de Ordonanta nr. 51/28.08.1997 ca fiind “operatiunea prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract.”

Obiectul operatiunilor de leasing pot fi bunurile imobile, bunurile mobile de folosinta indelungata aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor.

Bunurile imobile se pot defini in relatie cu caracteristicile acestora si anume: legatura directa de un amplasament, stabilitatea, durabilitatea, spatiu inchis contra influentelor atmosferice, conditii de protectie pentru persoanele care se afla in spatiile lor. Exemple de astfel de bunuri sunt cladirile de birou si administrative, constructiile pentru magazine, halele de montaj, halele pentru depozitare.

Bunurile mobile de folosinta indelungata aflate in circuitul civil sunt considerate acele bunuri care din punct de vedere al incadrarii juridice sunt imobiliare si din punct de vedere fiscal sunt supuse prevederilor specifice leasingului de bunuri mobile. Exemple de astfel de bunuri sunt masinile si instalatiile de la centralele electrice, masinile si instalatiile de la statiile de epurare.

1.2.2. Formele contractelor de leasing