Pagina documente » Stiinte Economice » Control financiar prin trezorerie asupra incasarii veniturilor bugetare (Trezoreria XYZ)

Despre lucrare

lucrare-licenta-control-financiar-prin-trezorerie-asupra-incasarii-veniturilor-bugetare-trezoreria-xyz-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-control-financiar-prin-trezorerie-asupra-incasarii-veniturilor-bugetare-trezoreria-xyz-


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL 1 4
ORGANIZAREA SI METODOLOGIA EXERCITiRII CONTROLULUI FINANCIAR PRIN TREZORERIA FINANTELOR PUBLICE 4
1.1. FUNCTIILE SI ROLUL TREZORERIEI FINANTELOR PUBLICE 4
1.2. NOTIUNEA DE CONTROL FINANCIAR 9
1.3. ORGANIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR iN TREZORERIA FINANTELOR PUBLICE 10
1.4. METODOLOGIA DE EXERCITARE A CONTROLULUI FINANCIAR PRIN TREZORERIA FINANTELOR PUBLICE 11
CAPITOLUL 2 14
CONTROLUL FINANCIAR ASUPRA iNCASARII VENITURILOR BUGETULUI DE STAT 14
2.1. CONTROLUL iNCASARII VENITURILOR BUGETARE PRIN VIRAMENT 15
2.2. CONTROLUL iNCASARII VENITURILOR BUGETARE iN NUMERAR 21
2.3. CONTROLUL AMiNARII, ESALONARII SI RESTITUIRII VENITURILOR BUGETULUI DE STAT 26
2.4. ANALIZA, DINAMICA SI CONTROLUL iNCASARILOR VENITURILOR BUGETULUI DE STAT PE EXEMPLUL TREZORERIEI MUNICIPIULUI RADAUTI 27
2.4.1. Impozitul pe profit 28
2.4.2. Impozitul pe salarii 29
2.4.3. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) 30
2.4.4. Accizele 34
CAPITOLUL 3 43
CONTROLUL iNCASARII VENITURILOR BUGETELOR LOCALE 43
3.1. OBIECTIVELE CONTROLULUI FINANCIAR PRIVIND iNCASAREA VENITURILOR BUGETELOR LOCALE 44
3.2. ANALIZA, DINAMICA SI CONTROLUL iNCASARILOR VENITURILOR BUGETELOR LOCALE PE EXEMPLUL TREZORERIEI MUNICIPIULUI RADAUTI 47
3.2.1. Controlul asupra impozitului pe cladiri 48
3.2.2. Controlul asupra impozitului pe teren 50
3.2.3. Controlul privind taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat in alte scopuri decit pentru agricultura si sivicultura 51
3.2.4. Controlul exercitat asupra taxei asupra mijloacelor de transport 53
CAPITOLUL 4 60
4.1. OBIECTIVELE CONTROLULUI ASUPRA INCASARII VENITURILOR BUGETULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT SI A VENITURILOR DIN MIJLOACE EXTRABUGETARE SI DIN FONDURI SPECIALE 62
4.2. CONSTATARILE CONTROLULUI PRIVIND INCASAREA VENITURILOR BUGETULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT, VENITURILOR MIJLOACELOR EXTRABUGETARE SI FONDURILOR SPECIALE PE EXEMPLUL TREZORERIEI MUNICIPIULUI RADAUTI 64
4.2.1. Contributia pentru asigurarile sociale de stat 64
4.2.2. Fondul national unic de asigurari de sanatate 67
CAPITOLUL 5 71
CONCLUZII SI PROPUNERI 71
BIBLIOGRAFIE 77

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Control financiar prin Trezorerie asupra incasarii veniturilor bugetare?

CAPITOLUL 1

ORGANIZAREA SI METODOLOGIA EXERCITĂRII CONTROLULUI FINANCIAR PRIN TREZORERIA FINANTELOR PUBLICE

1.1. Functiile si rolul Trezoreriei Finantelor Publice

Termenul de „trezorerie” a aparut in cadrul unei evolutii istorice, care a condus la identificarea notiunii de „bani publici”, iar mai apoi la crearea si centralizarea unei institutii sub o autoritate unica desemnata sa asigure respectarea ansamblului de reguli specifice caseriei si contabilitatii publice [1 Iulian Vacarel (coord.)- „Finante publice”, EDP, Bucuresti, 2003].

Termenul de „trezorerie” este folosit in doua sensuri, si anume: desemnarea caseriilor propriu-zise ale statului atunci cand se vorbeste de „situatia trezoreriei” sau de „deficitul trezoreriei”, iar al doilea sens se refera la desemnarea unei administratii publice, ca institutie.

Cele doua sensuri prezentate mai sus, sunt legate intre ele si vizeaza functiile pe care le indeplineste trezoreria. Trezoreria, ca administratie, este serviciul public insarcinat cu gestiunea fondului public, in sensul caseriei, dar mai ales cu asigurarea echilibrului permanent intre incasarile generatoare de lichiditati si platile exigibile, dintre veniturile si cheltuielile publice, finantarea deficitului bugetar, gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea concurand la asigurarea echilibrului monetar si a echilibrului general al economiei.

Asadar, functia originara a trezoreriei este cea de caserie, unde sunt depuse si gestionate fondurile statului, iar cealalta functie considera trezoreria o banca, cu activitate de credit pe termen scurt, insarcinata sa echilibreze in orice moment intrarile si iesirile de fonduri.

În finantele moderne, la functiile de casa si de banca ale trezoreriei se adauga si cea a controlului asupra ansamblului de activitati ale statului.

În Romania, incepand cu anul 1992 Ministerul Economiei si Finantelor va organiza trezoreria centrala a finantelor publice, precum si trezoreriile din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice, administratiilor financiare, circumscriptiilor fiscale orasenesti si perceptiilor rurale.

Reglementarile legale pe baza carora s-a infiintat Trezoreria Finantelor Publice sunt:

? Legea contabilitatii nr.82 din 24 decembrie 1991;

? Hotararea Guvernamentala nr.78 din 15 februarie 1992.

Prin Trezoreria Finantelor Publice se asigura (rolul):

? Executia bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului local, prin incasarea veniturilor bugetare pe baza unei evidente stricte pe fiecare platitor, din care sa rezulte obligatiile de plata, sumele incasate si debitele ramase de incasat, asigurarea finantarii cheltuielilor in limitele creditelor bugetare deschise si a destinatiilor stabilite, incadrarea in echilibrul prevazut de lege;

? Gestionarea mijloacelor extrabugetare si a fondurilor speciale prin conturi distincte, pe institutii si categorii de resurse;

? Gestionarea datoriei publice interne si externe prin urmarirea primirii imprumuturilor guvernamentale interne si externe, folosirea lor potrivit cu destinatiile prevazute in contract, ramsursarea ratelor la scadenta si a dobanzilor aferente;

? Constituirea de depozite la vedere si la termen ale persoanelor fizice si juridice;

? Efectuarea altor operatiuni in conturile organelor administrative centrale de stat.

Functia de casier al statului indeplinita de trezorerie, implica doua aspecte:

1. Executia de casa a incasarilor si platilor

Obiectul acestor operatiuni il reprezinta executia operatiunilor statului si ale institutiilor publice, respectiv ale corespondentilor sai. Trezoreria efectueaza, in calitate de casier al statului, un numar mare de incasari si plati, care reprezinta operatiuni prevazute de legea bugetara, adica de venituri si cheltuieli bugetare propriu-zise, precum si operatiuni ale conturilor speciale al trezoreriei. În calitate de casier al statului, trezoreria mai are ca sarcina emisiunea titlurilor de imprumut public si gestionarea datoriei publice. Pentru imprumutul pe termen scurt, trezoreria joaca un rol important in emisiunea bonurilor de tezaur astfel incat sa se asigure lichiditatile necesare pentru efectuarea platilor in termenele stabilite, conform angajamentelor asumate.

2. Asigurarea disponibilitatilor banesti

Sarcina fundamentala a trezoreriei este de a veghea ca in fiecare moment sa existe fonduri disponibile intr-un cuantum suficient pentru a face fata cheltuielilor statului si ale corespondentilor sai. Procurarea de bani pentru caseria publica este prima operatiune a trezoreriei, operatiune ce este legata de miscarea fondurilor in timp, determinata de termenele la care devin exigibile platile si incasarile.

Factorul temporar confera trezoreriei un caracter dinamic astfel incat, incasarile si platile sunt obiectul fluctuatiilor monetare in cursul anului. La cheltuieli exista o anumita regularitate in ceea ce priveste nivelul lor lunar, cu exceptia lunii decembrie, in care se executa partial cheltuielile, serviciile publice utilizand cea mai mare parte a creditelor lor inca neconsumate inaintea exercitiului, care risca sa fie anulate in virtutea legii anualitatii. La venituri, regularitatea este mai putin realizabila, deoarece aceasta depinde de ritmicitatea activitatii economice, mai ales in cazul impozitelor directe.

Pentru echilibrarea trezoreriei se poate apela la trei categorii de resurse, si anume:

? Utilizarea fondurilor corespondentilor.

Fondurile cele mai mari provin din depozitele corespondentilor (colectivitati locale, institutii publice, intreprinderi publice si altele).

În ciuda centralizarii fondurilor, disponibilitatile astfel procurate de trezorerie pot fi insuficiente pentru asigurarea lichiditatilor necesare, datorita unui deficit bugetar, creandu-se astfel un gol in caseria trezoreriei. De asemenea, aceasta insuficienta poate sa tina de deciziile corespondentilor privind retragerea unor fonduri din conturile proprii. În acest caz, trezoreria trebuie sa procedeze la alimentarea caseriei sale din alte mijloace, cum ar fi: emisiunea bonurilor de tezaur si avansurile acordate de Banca Centrala.

? Politica de emisiune a bonurilor de tezaur (inscrisuri ale imprumuturilor pe termen mediu si lung) se refera la alternativele operatiunilor trezoreriei posibile de folosit pentru a influenta masa monetara. Aceste operatiuni sau mecanisme sunt:

- Mecanismul plafonului, care consta in proportia stabilita de autoritatea monetara, ca procentaj din disponibilitatile bancilor, care poate sa fie plasata in bonuri de tezaur.

- Mecanismul coeficientului de trezorerie, stabilit ca raport intre activele lichide ale bancilor, inclusiv bonurile de tezaur, si ansamblul resurselor.

- Mecanismul „rezervelor obligatorii” prin care bancile sunt constranse sa conserve, intr-un cont creditor neremunerat, de la Banca Centrala, active reprezentand o anumita fractiune a depozitelor, astfel incat partea respectiva din creditele potentiale sa fie considerata ca economie.

- Mecanismul emisiunii de bonuri de tezaur in raport cu nivelul resurselor bugetare, presupune stabilirea unui anumit procentaj al valorii bonurilor emise in raport cu nivelul resurselor bugetare.

? Avansuri acordate de Banca de Emisiune.

Cel mai important ajutor pe care Banca il acorda statului rezulta din avansurile pe care i le transmite. Avansurile se acorda pe baza unei conventii intre Ministerul Finantelor si Banca Nationala, prin care Banca consimte voluntar un avans si ii fixeaza conditiile. Un bon de tezaur, reprezentand un avans este remis la Banca in contrapartida. Conventia se aproba prin lege.

Functia de bancher al statului este indeplinita de trezorerie prin doua forme. În primul rand, trezoreria actioneaza ca o banca de depozit, ca o banca de afaceri, care furnizeaza capitalul unor intreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea. În al doilea rand, trezoreria actioneaza ca o banca de emisiune si, in acest fel, intervine in domeniul circulatiei monetare.

Acoperirea golurilor temporare de casa se face prin:

a) Folosirea resurselor disponibile aflate in contul curent al trezoreriei (pana la 20% din deficitul inregistrat);

b) Emisiunea, in primele zece luni ale fiecarui an, de bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice purtatoare de dobanda si cu scadenta pana la sfarsitul fiecarui an financiar. Valoarea totala a acestor inscrisuri aflate in circulatie nu poate depasi un plafon stabilit procentual din volumul total al cheltuielilor statului (8%).

c) Împrumuturile acordate de Banca Nationala (pana la 10% din totalul cheltuielilor bugetare aprobate) pe seama resurselor de creditare ale acesteia. Termenul de rambursare este de maxim 180 de zile, iar dobanda se stabileste la nivelul pietei, pe baza de conventii incheiate cu Ministerul Finantelor Publice. Dobanzile se prevad si se platesc din bugetul trezoreriei.

În acceptiunea moderna, trezoreria indeplineste alte cinci functii principale:

1. Administrator al banilor publici- consta in ajustarea resurselor la sarcinile publice, adica echilibrarea intrarilor cu iesirile de fonduri pe ansamblul circuitului trezoreriei, prin asigurarea securitatii resurselor disponibile pe termen lung, permitand confruntarea cu nevoile imprevizibile. Trezoreria trebuie sa asigure sudura intre secventele fluxurilor bugetare, pe parcursul anului bugetar, solicitand imprumutul in numele statului. În asemenea situatii, functia de administrator se prelungeste cu cea de casier de care se leaga sarcinile contabilitatii si ale controlului banilor publici. Apelul la imprumuturi obliga trezoreria sa duca, in numele statului, o politica activa a indatorarii, prin interventia sa pe piata titlurilor de stat, pentru a obtine profit de pe urma reducerii sau a extinderii costurilor datoriei.

2. Intermediar financiar- pe de o parte, trezoreria se imprumuta pentru a acoperi un deficit, iar pe de alta parte poate acorda imprumuturi pentru a facilita fluxuri de fonduri pentru imprumutati si imprumutatori. În acest fel, functia de intermediar a trezoreriei este similara cu cea a institutiei financiar-bancare, putand contribui in numele statului la finantarea sectoarelor prioritare. Asadar, trezoreria, in tabloul operatiunilor financiare din contabilitatea nationala, este numele sub care figureaza Statul, considerat in activitatile sale monetare si financiare.

3. Mandatar al puterii publice- trezoreria are numeroase misiuni de autoritate publica atat in sectorul financiar cat si in sectorul economic. Trezoreria reprezinta institutiile publice care depind de ea si isi exercita influenta sau actioneaza asupra unora dintre ele. De asemenea, trezoreria vegheaza, impreuna cu Banca Centrala, la buna functionare a institutiilor de credit; este actionar si gestionar al proprietatii publice, folosind mijloacele de actiune de care dispune statul, ca proprietar, fara a limita autonomia de gestiune a managerilor acestor intreprinderi si mai ales in sectoarele concurentiale; poate fi asociata la conducerea institutiilor financiare si economice internationale.

4. Agent al interventiei financiare publice in economie- trezoreria utilizeaza mijloace de interventie foarte diversificate: autorizari eliberate pentru realizarea unor activitati de interes national, facilitand accesul la finantari privilegiate; subventionarea totala sau partiala a unor activitati economice; acordarea de bonificatii la dobanzi, prin preluarea unei parti din diferenta dintre costul resursei pe piata si rata favorabila acceptata de institutia de credit; acordarea de garantii anumitor solicitatori de imprumuturi, in scopul reducerii costului resursei; asigurarea accesului la resursele financiare ale unor intreprinderi sau organisme care apeleaza la imprumuturi si chiar posibilitatea obtinerii acestor resurse cu o rata mai redusa decat in cazul solicitarii imprumutului numai in numele propriu al intreprinderii; acordarea de avansuri rambursabile pentru anumite prioritati din economie; accesul privilegiat al unor organisme sau institutii de refinantare din partea Bancii Centrale, pentru sprijinirea unor sectoare sau domenii de activitate.

5. Supraveghetor al marilor echilibre-trezoreria publica este considerata un serviciu al statului care asigura marile echilibre monetare si financiare ale statului, atat prin operatiile de caserie, bancare si de contabilitate publica, precum si prin activitatea de tutela si de impulsionare in domeniul economic si financiar.

În concluzie, prin operatiunile pe care le efectueaza, trezoreria finantelor publice indeplineste mai multe functii, si anume: