Pagina documente » Recente » Criza din Sua 1929-1933 vs criza din Romania 2007

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: CAUZELE SI DELIMITAREA IN TIMP SI SPATIU A CRIZELOR DIN ROMANIA SI SUA 2
1.1. Criza din SUA 2
1.1.1. Ipotezele Marii Depresiuni 2
1.1.2. Marele Boom (1921-1928) 5
1.1.3. Declansarea crizei 7
2.1. Criza din Romania 8
2.1.1. Aspecte generale ale crizei economice in Romania 8
2.1.2. Cauzele crizei economice 10
CAPITOLUL 2: IMPACTUL SI EFECTUL CELOR DOUA CRIZE 12
2.1. Efectele Marii Crize din 1929-1933 12
2.2. Impactul ?i efectul crizei mondiale asupra Rom?niei 17
2.2.1. Caracteristicile crizei economice in Romania 17
2.2.2. Evolu?ia crizei ?n Rom?nia 18
2.2.3. Efectele crizei financiare ?n Rom?nia 26
2.2.4. Criza financiar? ?i economia Rom?niei 27
CAPITOLUL 3: ASEMANARI SI DEOSEBIRI DINTRE CRIZA DIN SUA (1929) SI CRIZA DIN ROMANIA (2007) 34
3.1. Comparatie intre cele doua crize 34
3.2. Domeniile afectate de criza economica 37
3.2.1. Industria auto 37
3.2.2. Bursa si Asigurarile 38
3.2.3. Industria textila 40
3.2.4. Pia?a imobiliara 40
3.2.5. Piata de construc?ii 42
3.2.6. Industria siderurgic? 42
3.2.7. Transporturile 43
3.2.8. Agricultura 43
3.2.9.Turismul 43
3.2.10. Domeniu bancar 45
3.3. Restructurarea financiar? 45
CONCLUZII 47
BIBLIOGRAFIE 49

EXTRAS DIN DOCUMENT

3.2.8. Agricultura {p}

3.2.9.Turismul {p}

3.2.10. Domeniu bancar {p}

3.3. Restructurarea financiara {p}

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Orice cunoastere dupa natura sa este istorica, iar activitatea oamenilor se bazeaza pe experienta generatiilor precedente. Principiul istorizmului e deosebit de necesar atunci cind este vorba de viata sociala sau legileei, inclusiv activitatea in domeniul economiei.

În orice fenomen sau proces economic aflam nu numai calitati noi, dar si elemente „genetice”, „mostenite” din trecut. Acestei legitati i se supune si procesul istoric al aparitiei, dezvoltarii si schimbarii conceptiilor economice.

Abaterea problematicii crizei economice cu care ese confruntata in prezent economia republicii presupune o analiza concreta si solutiilor penru redresarea si dezvoltarea economiei.

Criza economica poate fi definita ca o manifestare a unor perturbari si dereglari de amplasare in desfasurarea activitatii economice si inversarea de la faza ascedenta la cea descedenta a ciclului, exprimata prin cresterea stocurilor de produse nevindute si reducerea productiei, prin scaderea preturilor (pina la cel de-al doilea razboi mondial), prin somaj si caderea cotatiilor bursiere.

Lucrarea de fata este structurata pe 3 capitole si anume:

Primul capitol, “Cauzele si delimitarea in timp si spatiu a crizelor din Romania si SUA”evidentiaza aspectele generale ale celor doua crize.

Cel de-al doilea capitol, “Impactul si efectul celor doua crize”trateaza consecintele crizelor din SUA si Romania.

Ultimul capitol, Asemanari si deosebiri dintre criza din SUA (1929) si criza din Romania (2007) reprezinta o comparatie intre cele doua mari crize economice.

In final sunt prezentate concluziile si bibliografia aferenta lucrarii.

CAPITOLUL 1: CAUZELE SI DELIMITAREA IN TIMP SI SPATIU A CRIZELOR DIN ROMANIA SI SUA

1.1. Criza din SUA

Marea Depresiune din ’29-’33 este un subiect, in general, abordat si studiat de cei mai multi dintre economisti. Desi cauzele ei reprezinta o problema mistica chiar si pentru unii dintre cel mai bine pregatiti analisti economici, aproape toata lumea a admis ca a fost vorba de o criza de supraproductie. Felul in care este abordata problema marii depresiuni, lasa impresia ca a fost un eveniment izolat in istoria economica a omenirii. Se pare ca numai atunci, in ’29-’33 a fost o criza economica in adevaratul sens al cuvantului.

24 octombrie 1929. Este ziua in care a debutat, efectiv, cel mai cumplit cataclism economic de pe Terra. Se implinesc, deci, aproape 8 decenii de la dramatica „Joia neagra”, cum i-a ramas numele acelei zile in istoria economica a lumii. In nu putine cazuri, explicatiile date tristei joi, celebrei crize economice dintre 1929-1933 ce i-a urmat, au fost simplificate, ingropate, amputate, amendate ideologic.

Marea Depresiune este invocata ca argument decisiv impotriva liberalismului clasic si impotriva functionarii satisfacatoare a pietei libere in general.

Locul argumentelor bazate pe invocarea ei in sustinerea interventionismului modern nu poate fi supraestimat. Întrega macroeconomie mainstream s-a nascut din interpretarea etatista a acestui eveniment. El este „mitul fondator” al keynesismului, al macroeconomiei, al interventionismului.

1.1.1. Ipotezele Marii Depresiuni

Dezbaterea teoretica asupra cauzelor si interpretarilor celei mai mari crize a capitalismului modern inca nu s-a incheiat. Cel mai adesea, criza a fost explicata prin dislocarea comertului mondial si a economiilor nationale in timpul primei conflagratii mondiale.

Alti specialisti au explicat criza printr-un accident de parcurs al liberalismului sau prin excesul de rationalizare economica, indeosebi in S.U.A si Germania, unde maximumul de organizare a productiei si a muncii a fost insotit de maximumul de somaj. Pierre Milza si Serge Berstein considera ca trei factori destabilizatori au fost in principal vinovati de aparitia crizei: un consum infranat de permanenta comportamentului de austeritate si economisire, mosteniri ale unei civilizatii rurale ce privea cu suspiciune si chiar revoltator facilitatile de satisfactii materiale oferite de productia industriala de masa; efortul de investitii din anii ‘20 a fost insotit de riscuri si dezechilibre ca si derapaje financiare.

Dincolo de ele, intr-o interesanta lucrare, profesorul Michel Beaud, de la Universitatea Paris VllI, releva geneza crizei economice, privita in general ca un argument cu o mare putere de sinteza, din care pornesc - sau pot porni - in modul cel mai logic, numeroase ramificatii. [1 Saizu I., Tacu Al., ?uropa ?conomica int?rb?lica . Institutul ?urop?an, Iasi,1997]

In spiritul celei mai nobile traditii fiziocrate, Michel Beaud arata: „Capitalismul nu este o persoana si nici o institutie. El nu vrea si nu alege. Capitalismul este o logica ce traverseaza modul de productie. O logica oarba, obstinata, de acumulare. Logica ce se sprijina pe productia bunurilor - valoarea lor de intrebuintare, utilitatea lor demonstrata de piata reprezentand suportul profitului care trebuie sa revina capitalului. Este, deci, necesar ca valoarea sa fie realizata, ca marfa sa fie vanduta. In caz contrar, acumularea se blocheaza si apare criza”.

In 1918, in Statele Unite, republicanii cuceresc majoritatea in Camera Reprezentantilor, iar in 1920, W.G. Harding, tot republican, este ales presedinte al Americii. Idealurilor „mondializatoare” care il animasera pe fostul presedinte Wilson, presedintele Harding le opune convingerea sa: „Am in America noastra o incredere care face inutila reuniunea unui consiliu de puteri straine care sa ne indice indatoririle ce ne revin. Numiti aceasta, daca doriti, egoism nationalist, dar eu consider ca este o inspiratie de fervoare patriotica. Sa salvam America, mai intai! Sa exaltam America, in primul rand!”. Evolutia economica a S.U.A. era, in acel timp, din ce in ce mai buna.

De altfel, nimic nu lasa sa se intrevada necazuri in America ultraprospera a anilor ’20 - nota Ronald Craig, un cercetator al domeniului. Tara cea mai bogata din lume cunostea un boom bursier neintrerupt. In anul 1928, presedintele Hoover anunta sfarsitul saraciei in aceasta tara „parca de utopie”, care devenise Statele Unite: „Scopul nu este inca atins - sublinia presedintele -, dar daca vom putea mentine politica urmata de opt ani incoace… in curand, vom vedea zorii zilei cand saracia va fi surghiunita de aceasta natiune”. Este sigur ca America avea o economie in plina expansiune. Tara care a inventat productia de masa s-a lasat subjugata de bunurile de consum. Mentalitatea a avea mai mult decat vecinul era la zenit. Moda, publicitatea, presiunea in crestere a vanzarilor intretineau o atmosfera de fast.

Si mai era fenomenul tipic american, nu numai cultul reusitei, ci si idolatria noului imbogatit. In ianuarie 1929, publicatia-magazin Time a ales ca omul anului pe Walter P. Chrysler, magnat al automobilului, care cumparase societatea fratilor Dodge, pentru 160 milioane de dolari, si hotarase sa construiasca „cel mai mare zgarie nori din lume”, o cladire gigantica de 68 de etaje. Cei care gandeau si simteau ca el nu incetau sa repete: business-ul este cea mai mare intreprindere a Americii. Oamenii isi mobilizau economiile, isi vindeau casele si se indatorau tot mai mult, pentru a cumpara actiuni.

Se considera ca totul este posibil. Un alt simbol al Americii devenise deja multimiliardarul de mai tarziu, Howard Hughes. Cel care, dupa multe tribulatii, evenimente misterioase si angoase vecine cu nebunia, va sfarsi, in 1976, in varsta de 71 de ani, intr-un avion taxi. In 1929, Howard Hughes era insa in plin urcus spre piscurile gloriei. El spunea: „Vreau sa fiu cel mai mare aviator al lumii, cel mai mare producator de cinema, omul cel mai bogat din lume”. Toti il admirau, nu putini erau cei care il credeau si care incepusera, la randul lor, sa se creada si ei niste Howard Hughes. Progres, optimism, robustete. Mass-media avea culoarea roz.

Dar, la 23 octombrie 1929, piata a inceput sa inghete: s-a inregistrat o scadere sensibila pentru „New York Stock Exchange”. In toata tara, speculatorii au incercat sa se convinga ca piata isi va relua suflul. In ziua urmatoare insa, la 24 octombrie, cursul actiunilor a oscilat si pe urma s-a prabusit.

Actiunile U.S. Steel, care costasera 261,75 dolari, la nivelul lor cel mai bun, s-au deschis cu 205,50 dolari, ca sa scada in curand la 193,50 dolari.

Actiunile General Electric, care se schimbau cu peste 400 dolari, cateva saptamani mai inainte, s-au deschis cu 315 dolari si au cazut la 283 dolari. Volumul vanzarilor a devenit curand fenomenal. Teleimprimatoarele bateau constant in intarziere fata de scaderea cursurilor. Deja, inainte de pranz, se inregistrau vanzari uluitoare la preturi mici. In toata America, in salile consiliilor de administratie, teleimprimatoarele anuntau o inspaimantatoare degringolada. „Laissez-faire, laissez-passer, le monde va de lui même” - spuneau fiziocratii. „Il mondo va da se” - spunea si Adam Smith. Din pacate, lumea economica nu se indrepta in sensul asteptat, ci in directia unei prapastii pe care, pe masura ce te apropiai, o vedeai tot mai adanca, mai inspaimantatoare.

1.1.2. Marele Boom (1921-1928)

Desi erorile ciclice si non-ciclice generate de interventie au fost lichidate prin depresiunea-reajustarea din 1921, institutiile care au produs-o au ramas neatinse si si-au reluat marsul triumfal dupa 1921.

Tabel nr. 1