Pagina documente » Recente » Criza economica

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: GENERALIT??I PRIVIND CRIZA 3
1.1. Definirea conceptului de criz? si a factorilor care o influen?eaz? 3
1.2. Scurt istoric al celor mai importanete crize 5
1.3. Istoricul crizei actuale 7
CAPITOLUL 2: CRIZA ACTUALA DIN UNIUNEA EUROPEANA 17
2.1. Factorii care au declansat acuala criza 17
2.2. Pozitia Uniunii Europene in ceea ce priveste criza 18
2.3. Impactul pe care l-a avut criza economica asupra statelor membre ale Uniunii europene 22
2.4. M?surile luate de UE in ajutorul statelor membre 24
2.5. Facilitatea Europeana pentru stabilitate financiara (EFES) 27
2.6. Noua modalitate de supraveghere financiara 28
CAPITOLUL 3: C?ILE DE DEPêIRE A CRIZEI ECONOMICE 32
3.1. Strategii ale restructur?rii economice 32
3.2. Imprumuturile acordate de UE 36
3.2.1. Strategia opera?ional? 36
3.2.2. Activitatea Grupului BEI ?n 2012 38
3.3. Strategii ale imbun?t??irii comportamentului sistemului economic 48
3.3.1. Comportamentul de criz? al guvernului 48
3.3.2. Comportamentul de criz? al firmei non-financiare 52
3.3.3. Comportamentul de criz? al b?ncii comerciale 53
3.4. Pactul de stabilitate si crestere 54
3.4.1. Conceptul de Pact de Stabilitate ?i Crestere 54
3.4.2. Obiectivele ?i evolu?ia Pactului de Stabilitate ?i Cre?tere 56
3.4.3. Condi?ii care au determinat apari?ia Pactului de Stabilitate ?i Cre?tere 58
3.4.4. Reforma Pactului de Stabilitate ?i Cre?tere 59
3.5. Strategia Europa 2020 60
CAPITOLUL 4: STUDIU DE CAZ-OPINII PRIVIND CRIZA ECONOMICA A PERSONALITATILOR POLITICE EUROPENE 64
CONCLUZII 73
BIBLIOGRAFIE 75

EXTRAS DIN DOCUMENT

3.5. Strategia Europa 2020 {p}

CAPITOLUL 4: STUDIU DE CAZ-OPINII PRIVIND CRIZA ECONOMICA A PERSONALITATILOR POLITICE EUROPENE {p}

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Aproape in orice domeniu al activitatii umane exista preocupari privind disfunctionalitatile care pot sa apara in interiorul lui si, de aceea, se studiaza cauzele, modul de aparitie si manifestari a acestora, consecintele lor. Crizele sunt astfel de disfunctionalitati. Ele au implicatii majore in viata si activitatea oamenilor, cu consecinte si urmari aproape intotdeauna nedorite. Poate, de aceea, majoritatea domeniilor stiintifice si-au elaborat propria lor conceptie despre crize. [1 C?rna S., Donath, L., S?ul?an, V., Barglazan, D., si Bold?a, B., ?conomi? Mon?tar? si Financiar? Int?rnational?, ?ditura Univ?rsitatii d? V?st, Timisoara. 2005

]

Politologii vizeaza aspectele negative ale implicarii politicului atribuind cauzele crizelor unor fenomene legate de esecul conducerii politice, de aspectele neguvernabilitatii, de inconsistenta si incoerenta sistemului politic, de inabilitatea partidelor politice de a rezolva conflictele sociale. Sociologii identifica originea crizelor in inechitatile sociale, in scaderea motivatiei si a initiativei, in revolta impotriva autoritatilor, in defectiunile manifestate la nivelul mecanismelor de control social, in declinul mostenirii familiale, comunitare, civice si religioase. Istoricii evalueaza situatiile de criza la nivel global, punindu-le pe seama dezechilibrelor ce apar intre elementele componente ale societatilor datorita unor fenomene de dinamica sociala: cresterea puterii militare a unor state, accentuarea tehnologizarii etc. Psihologii considera criza drept o destructurare a identitatii indivizilor, a simtului lor de evaluare si semnificare datorate impulsurilor instinctuale, o influenta a fortelor inconstientului colectiv, un efect al experientelor traumatice datorate nasterii, bolii, accidentelor, declinului empatiei si indrumarii parentale, experientelor sociale care i-au facut pe indivizi sa se simta ca niste obiecte, implicatiile impuse de teama si negarea mortii etc. Economistii analizeaza criza dupa criterii specifice, atribuindu-i caracteristicile unor fenomene cu urmari nefaste pentru organizatii, institutii si grupuri sociale afectate: inflatia, somajul, stagnarea, recesiunea etc.

Crizele au caracterizat pietele financiare, atit in perioadele de integrare economica, cit si in cele de dezintegrare economica. Exista studii conform carora in ultimii 120 de ani frecventa, durata si bilantul crizelor nu s-a modificat substantial (Bordo si altii, 2001). În plus factorii interni joaca un rol demn de luat in seama. Printre acestea se numara cresterea inceata sau explozia creditului intern. Desi atit investitori nationali, cit si cei straini pot fi la originea crizelor, nu se poate afirma ca investitorii straini constituie principalul grup destabilizator. Anumiti autori considera ca investitorii nationali sunt cei care fug primii atunci cind apar probleme, ca si cum ar detine informatii. Investitorii straini au tendinta de a-i urma pe cei nationali.

O criza financiara veritabila are drept caracteristica faptul ca un accident bine localizat are capacitatea de a se propaga la nivelul intregului sistem financiar, date fiind externalitatile, inerente in cazul prezentei riscului de sistem. În decursul ultimului secol globalizarea financiara a antrenat accidente disparate si recurente.

Pe la inceputul toamnei lui 2007 intreaga lume a fost zguduita de vestea care anunta ca o renumita banca de investitii din America, Lehman Brothers, a dat faliment. La ceva timp, bursa din America se loveste de o scadere drastica a actiunilor. Acesta a fost inceputul… Banci si burse din America de Sud, Belgia, Tokio, Frankfurt, Londra, Paris, Luxemburg, Dublin trec printr-o perioada dificila. Omenirea a mai cunoscut o perioada asemanatoare in 1929 cand intregul Glob trecea printr-un declin economic si financiar de proportii.

CAPITOLUL 1: GENERALIT?TI PRIVIND CRIZA

Criza financiara si economica actuala reprezinta fara indoiala, una dintre cele mai drastice din ultima jumatate de secol. Recesiunea economica s-a extins in SUA, Europa si Japonia, si se contureaza a fi mult mai dramatica decat scaderea economica din 1981-1982.

Actuala criza este determinata de accentuarea lipsei de incredere a populatiei atat in sectorul public, cat si in cel privat, ceea ce se reflecta in diminuarea cheltuielilor populatiei si scaderea evidenta a nivelului de trai. Guvernul Statelor Unite ale Americii si unele guverne din Europa, incercand sa refaca stabilitatea, au nationalizat parti ale sectoarelor lor financiare intr-o masura ce contravine fundamentelor capitalismului modern. Datorita acestei crize economice si financiare rolul statului a crescut semnificativ, diminuandu-se astfel importanta si rolul sectorului privat. Majoritatea lumii asociaza criza financiara cu globalizarea financiara, care a pregatit scena declinului economic global din anul 2008 prin retragerea celor mai multe surse de capital si credit din mediul national si reglementat si plasarea lor in mediul international dereglementat. [2 ?miliam M. Dobr?scu, Cart?a criz?lor ,O privir? optimista,?ditura Copyright, 2010, p. 51-52.]

Îndepartarea sectorului privat de la economia unei tari reprezinta cea mai drastica, consecinta a crizei economice, deoarece ani de-a randul s-a incercat reducerea sau chiar eliminarea interventiei statului in economie, fiind considerat un impediment in calea dezvoltarii unei tari.

1.1. Definirea conceptului de criza si a factorilor care o influenteaza

În primul rand voi incepe prin a defini cuvantul „criza”, etimoligic Michel Serres (filosof si autor francez) ne spune ca provenienta cuvantului „criza” este greceasca „krinö” si reprezinta judecare, evaluare. Consacrarea acestui cuvant este meritul lexicului medical, in acest domeniu criza, apara atunci cand organismul, viata pacientului este pusa in pericol. Acesta este conotatia cu care se utilizeaza acest cuvant astazi. [3 Andr?i Marga, Criza si dupa criza, ?ditia II, Cluj Napoca: ?ditura ?ikon , 2010, pp 31-32.] În dramaturgie crisis reprezinta punctul culminant care este decisiv pentru continuarea actiunii si directioneaza soarta protagonistului inspre tragic sau comic. [4 Miha?la Abrudan, Criza ?conomica si r?fl?xia ?i in Mass- M?dia, Bucur?sti: ?ditura Copyright Titonic, 2010, p31.]În ceea ce priveste domeniul economic cercetatorul Ulrich Krystek defineste crizele ca drept un proces neplanificat si indezirabil, de durata si influenta redusa, cu finale diferite care pot zgudui puternic si pe termen lung sau chiar distruge o organizatie. [5 Ibid?m, loc.cit. p. 33.]

Conceptul de criza poate fi definit drept o situatie caracterizata prin instabilitate pronuntata, fiind insotita de o volatilitate si de o incertitudine in crestere. Perioada de criza se caracterizeaza printr-o permanenta stare de neliniste si de nesiguranta cu privire la viitor, motiv pentru care tindem sa ne comportam uneori irational si sa accentuam si mai mult aceasta stare de instabilitate si incertitudine in actiunile pe piata economica in calitate de consumatori [6 Soros G., Noua paradigma a pi?t?lor financiar?: criza cr?dit?lor din 2008 si implicatiil? ?i, Bucur?sti: ?ditura Lit?ra Int?rnational, p. 51.].

Definirea crizei economice nu este un proces facil, deoarece nu exista un etalon cu privire la cat de mare sa fie inflatia, somajul sau scaderea PIB-ului unei tari pentru a aprecia intrarea ei intr-o criza. O caracteristica importanta a crizei este perioda de recesiune.Potrivit opiniilor oficiale [7 FMI (2008), Financial turbul?nc? clouds growth prosp?cts, in „World ?conomic Outlook”, January, pp. 1-5.] prin recesiune se intelege situatia in care dupa doua trimestre succesive avem de a face cu scaderea PIB-ului unei tari sau regiuni. National Bureau of Economic Research (NBER) a definit recesiunea drept „o scadere semnificativa a activitatii economice pentru cateva luni reflectata in scaderea PIB, scaderea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocuparii, diminuarea productiei industriale si a consumului“ [8 G?org? Haralambi?, ?conomi? t?or?tica si aplicata, Volumul XVIII, No 11(2011), Criza globala si t?oria ciclicitatii, pp. 67-77.

7 Nouri?l Rubini, St?ph?n Mihm, ?conomia Criz?lor, Bucur?sti ?ditura Publica, 2010, p 17.

].

Numerosi specialisti clasifica aceste crize in:

? crize sociale (inflatie in crestere, somaj, saracie);

? crize financiare(volatilitate accentuata pe pietele de capital, caderea burselor si revenirea lor spectaculoasa);

? crize politice (care pot degenera in razboaie);

? crize locale sau internationale;

? crize cauzate de dezastre naturale;

? crize economice generalizate.

Nu se poate aprecia momentul in care o criza financiara se transforma intr-o criza economica sau daca o criza financiara se va transforma in criza economica sau invers. În fapt, criza financiara este o forma de manifestare a crizei economice, reflectandu-se cu precadere in neincrederea in sistemul financiar si descendenta acestuia, caracterizata prin diminuarea majora a tranzactiilor pe piata de capital, la bursa si dereglarea mecanismului pietiei.