Pagina documente » Recente » Cultura in programele de televiziune

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

Cuprins
ARGUMENT 2
Capitolul I: CULTURA DE MAS? ?I INDUSTRIILE CULTURALE 4
1.1. Mass media ?i comportamentul de imita?ie 4
1.2. Mass media ieri si mass media azi 5
1.2.1. Presa scrisa 5
1.2.2. Radioul 6
1.2.3. Televiziunea 8
1.2.4. Internetul 11
1.3. Cultura si viziunea asupra ei 11
1.3.1. Mass media. Societate. Cultura 11
1.3.2. Variatii in efectul de cultivare 20
Capitolul II: TELEVIZIUNEA, NOUL SIMBOL AL STATUTULUI SOCIAL 26
2.1 Hegemonia televiziunii 26
2.2. A tr?i ?ntr-o epoc? a televiziunii 37
2.3.1. Televizorul si cultura mediatica 38
2.3.2. Televiziunea culturala 41
Capitolul III : CULTURA IN PROGRAMELE GENERALISTE 44
3.1. Cultura la posturile comerciale generaliste 44
3.2. Cultura in posturile publice generaliste 46
3.3. Postul de televiziune TVR Cultural 49
Capitolul IV: STUDIU DE CAZ PE EMISIUNEA GARANTAT 100% 56
4.1. Ipoteze 56
4.2. Metode de analiza 56
4.3. Formatul, tema si monologul emisiunii 57
4.4. Analiza de continut 58
CONCLUZII 61

EXTRAS DIN DOCUMENT

ARGUMENT

Pe tot parcursul acestei lucrari, am incercat sa analizez modul in care cultura isi gaseste locul in programele televiziunii, indiferent daca este vorba de un post public sau comercial. De asemenea am incercat sa schitez cateva trasaturi ale telespectatorilor care urmaresc emisiuni culturale, tinand cont de faptul ca intre peroana culta si consumatorul de cultura nu exista raport de egalitate. In contextul mediatic romanesc, nu exista foarte multe emisiuni culturale de succes sau care sa se poate lauda cu o audienta constanta.

Potrivit legii, Societatea Romana de Televiziune, ca institutie publica de presa si cultura, are obligatia de a promova valorile limbii romane, ale creatiei culturale nationale si universale. Pe postul public TVR1, iubitorii de cultura se pot imbogati spiritual, urmarind emisiuni de publicistica si cultura. Aici, produsul cultural si-a gasit foarte bine locul sau, fiind foarte bine integrat si spun acest lucru, dupa ce am facut o analiza(studiu de caz) strict pe una din aceste emisiuni:”Garantat 100%”

Atat timp cat spectatorul, divertismentul si comercialul domina productiile de televiziune ce si-au rezervat prime-time-ul, emisiunile culturale nu vor fi tranzmise la o ora de maxima audienta. E foarte greu de crezut ca o emisiune precum „Garantat 100%” va fi difuzata la ora 20.00 asa cum se intampla in cazul emisiunilor de divertisment care sunt uneori indezirabile. E trist... Iar lumea, pe care soarta ne-a obligat sa o impartasim in aceste vremuri e scapata de sub control, parand parca revoltata pe cultura si inconjurata de mediocritate. Bunul simt si criteriul valoric sunt acum izolate si pe cale de disparitie. Sunt destu de putini cei care prefera sa se cultive in fata televizorului, iar numarul celor care prefera acele show-uri cu un continut fals, trivial si un limbaj argotic este foarte mare. Televizorul vine intr-un fel, in sprijinul culturii traditionale, insa tot el este cel care prezinta ridicolul. Audio-vizualul este supus dictaturii ratingului si audientei, care sunt facute de emisiunile de diverisment si intr-o mica masura de cele de cultura. Acestea sunt desigur alte preocupari ale acestei lucrari.

Cultura la televizor este destul de controversata. Gestul cultural ar trebui sa fie fascinatie, sa urmareasca ideea de cultura, implicit inovatie, iar aceste forme sunt cititul, muzica, teatrul, filmul etc.

Una dintre ipotezele centrale ale cercetarii mele, se refera la faptul, ca pentru a face cultura la televizor nu este, neaparat nevoie de un program specializat. Aceasta se poate face, poate chiar mai bine, in cadrul unui program generalist si in cele mai multe cazuri este mult mai bine receptata. Marturie pentru cele spuse, sunt emisiunile culturale de la TVR1(precum ... „Garantat 100%”), care au stiut sa isi castige si sa isi pastreze publicul, prin subiectele abordate, prin invitati de seama ai culturii, artei si prin realizarea emisiunii intr-un mod original.

Am incercat sa acord aceeasi atentie si posturilor private, dar spre dezamagirea mea, emisiunea culturala ocupa aici, un spatiu insignificant.

Capitolul I: CULTURA DE MAS? SI INDUSTRIILE CULTURALE

Motto: “Inainte sa scrii, invata sa gandesti” – Boileau

1.1. Mass media si comportamentul de imitatie

Pentru a putea intelege care sunt trasaturile definitorii ale mass media trebuie sa discutam putin despre procesele de comunicare. Asa cum reiese clar din traducerea romaneasca, mass media inseamna mijloace de comunicare de masa. Acestea nu sunt nimic altceva decit simple suporturi/canale prin care se realizeaza comunicarea intre oameni. O comunicare de tip special, pentru ca avem de-a face, pe de o parte, nu cu o comunicare umana directa, ci cu una mediata de aceste suporturi/canale, iar pe de alta parte pentru ca este vorba de o comunicare de masa.

Comunicarea de masa este un tip de comunicare mediata (de un suport tehnic si/sau de un produs cultural), care se adreseaza unor mase mari de oameni, se realizeaza la distanta, are un sens unidirectional si un caracter impersonal.

Conceptul sociologic de “masa” desemneaza un anumit mod de agregare a indivizilor, diferit de alte moduri de relationare specifice grupului, publicului, multimii etc. Cariera acestui concept a debutat in sec. al XIX-lea, cind prin termenul de “masa” erau in general desemnate paturile sociale inferioare, conglomeratele sociale amorfe, violente si periculoase. Ulterior, ginditori precum G.Tarde si G.Le Bon au introdus anumite distinctii intre termenii de multime, public si masa.

Multime: se refera la o grupare de oameni localizata (concentrata intr-o anumita zona, de exemplu), dominata de impulsuri afective, irationale, si care se manifesta prin actiuni punctuale si imprevizibile.

Public: reprezinta un ansamblu de indivizi, limitat din punct de vedere numeric, care au constiinta apartenentei la o comunitate de interese si care se manifesta relativ coerent.

Masa: reprezinta un congomerat mare de indivizi atomizati care nu se afla in proximitate spatiala, nu se cunosc si nu comunica intre ei, nu au valori sau scopuri comune. Atunci cind se vorbeste, de pilda, de consum de masa sau comunicare de masa, singurul lucru pe care il au in comun acesti indivizi este achizitionarea anumitor bunuri de consum sau a unor produse culturale (informatie, divertisment etc.).

Comunicarea de masa a fost considerata una dintre expresiile procesului de democratizare a societatilor moderne (in special democratizarea accesului la informatie), reflectind caracterul non-elitist al acestui tip de societati. În acest sens s-a vorbit de “societate de masa”, “cultura de masa”, “comunicare de masa”.

1.2. Mass media ieri si mass media azi

1.2.1. Presa scrisa

Zinic, milioane de oameni cauta in reviste, ziare si in alte surse mass-media informatii si divertisment. Însa, acestea au fost deseori controlate de diversi magnati - care au fost acuzati de manipularea surselor de informare si a opiniei publice – in vederea propriilor interese.

Ziarele au fost intaiul mijloc de informare de mare audienta. Ele si-au facut aparitia in secolul al XVII-lea, iar in secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum „The Times” in Marea Britanie, deja exercitau o mare influenta asupra clasei mijlocii educate, care forma “opinia publica”.

Momentul tiparirii primei publicatii romanesti a stirnit, printre istorici, o serie de controverse. Prima aparitie o reprezinta calendarele, in 1731, apoi revistele, prima din ele, fiind tiparita la Cernauti, in Bucovina, in anul 1820 sub titlul de « Cherstomaticul romanesc », iar un an mai tarziu, la Buda, aparand « Biblioteca romaneasca ». Procesul de profesionalizare a jurnalismului romanesc, este initiat de I.Heliade-Radulescu (« Curierul romanesc »,1829, « Tara Romaneasca »), Gheorghe Asachi (« Albina romaneasca »,1829,Moldova) si George Baritiu (« Gazeta de Transilvania »,1838).

Inceputul astfel facut, numarul gazetelor si al revistelor a sporit continuu, acestea reprezentand cele mai eficiente vehicule de promovare a ideilor si idealurilor socio-politice ale romanilor, din tara sau din afara hotarelor, contribuind in aceasta masura, la ,,consolidarea bazelor democratice ale unui stat modern, la impunerea valorilor clasice ale literaturii romane’’.

Dupa actul de la data de 1 decembrie 1918, in contextul unui stat suveran, independent si democratic, presa a reusit sa ajunga a patra putere in stat, mentinindu-si statutul pana la impunerea comunismului, dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Jurnalistii au devenit propagandisti, iar presa isi desfasura rolul “ca o masina de mobilizare a maselor ».

Tranzitia de la jurnalismul de obedienta la cel de opozitie, a avut de infruntat impedimente dintre cele mai multe, de la cele de natura tehnologica, pana la cele mai greu de eradicat, legate de mentalitatea cliseistica.

Sistemul mass-media post-comunist, prin pluralitatea formelor de manifestare si prin coexistenta dintre proprietatea de stat si cea privata, asigura cadrul necesar libertatii de expresie si ajuta la configurarea statutului societatii civile.

Explozia numarului de ziare nu se rezuma doar la spatiul romanesc, majoritatea tarilor est-europene cunoscand evolutii similare.

Periodicitate/an

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

Total titluri

495

1444

1336

1205

1087

967

1180