Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

?INTRODUCERE

Fiind o activitate “in miscare”, turismul este purtatorul unor schimbari si transformari de bunuri si valori individualae si nu in ultimul rand de modele culturale. Modelarea acestora reprezinta un fenomen dificil, iar pentru a obtine beneficii maxime si a reduce dezavantajele societatea trebuie sa adopte pachete distincte de masuri pe care sa fundamenteze cercetarea stiintifica de profil din perspectiva promovarii unui turism stiintific.

Fiind numit si “industria oamenilor” turismul antreneaza prin amploarea si continutul sau un vast potential natural,material si uman avand implicatii profunde asupra dinamicii economiei si societatii,asupra relatiilor internationale.

Turismul, ca activitate economica poate cauza pagube mari ariilor protejate, in special daca nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce si mari beneficii. Presiunile din partea turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel incat ariile naturale frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata, vizite de o zi si chiar sport. În ultimul timp se incearca o controlare cat mai buna a resurselor turistice , pentru ca acestea sa fie cat mai bine conservate dar pentru acest lucru este necesara o amenajare turistica cat mai potrivita care sa tina cont atat de avantajele materiale ale zonei turistice in cauza cat si de pastrarea in cele mai bune conditii ale resurselor turistice in cauza [1 Pompei Cocean, Gheorghe Vlasceanu, Bebe Negoescu “Geografia generala a turismului’ ed.Meteor Press, 2002 pg.8].

- CAPITOLUL I –

TURISMUL - CONCEPTE SI TERMINOLOGII

Turismul reprezinta, prin continutul si rolul sau, un fenomen caracteristic civilizatiei actuale, una din componentele majore ale vietii economice si sociale ce polarizeaza interesul unui numar tot mai mare de tari. Prin vastul potential uman si material pe care il antreneaza in dezvoltarea sa, ca si prin efectele benefice asupra domeniilor cu care se interfereaza, turismul actioneaza ca un factor stimulator al progresului.

Multiplele sale implicatii pe plan economic, social, cultural, politic, rolul sau activ argumenteaza activitatea preocuparilor pentru cunoasterea in detaliu a acestui fenomen, a sensibilitatilor si influentelor sale.

1.1. Conceptele de “turism” si “turist”

Desi este considerat de cei mai multi specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane, turismul s-a cristalizat la sfarsitul secolului al XIX-lea si, ca atare, primele incercari de definire si caracterizare a lui dateaza din aceasta perioada. În ultimii ani el a cunoscut insa o expansiune deosebita, fapt reflectat si in intensificarea preocuparilor de clarificare teoretica a acestui fenomen.

Prin natura lui, turismul se prezinta ca o activitate economica situata la interferenta altor ramuri, ceea ce determina o serie de dificultati in definirea lui.

Pornind de la premisa ca fiecare ramura economica reprezinta locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate intr-un mod specific, turismul are ca obiect “o productie si un consum de bunuri si servicii eterogene care concura la satisfacerea nevoilor turistilor, a nonrezidentilor”. Rezulta de aici ca definirea turismului se raporteaza subiectului acestei activitati – turistul – si aduce in discutie doua elemente: mobilul si deplasarea. Întrucat aceste elemente pot primi un continut diferit, exista o paleta larga de definitii, cele adoptate avand, de regula, un caracter conventional.

Unul dintre specialistii consacrati in cercetarea fenomenului turistic, a carui definitie a fost imbratisata de numerosi teoreticieni, este profesorul elvetian W. Hunziker. El defineste turismul prin “ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor, in afara locului de resedinta, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa oarecare”. Definitia in discutie a iscat multe controverse; unii autori au considerat-o prea generala, altii dimpotriva, prea limitata, ea excluzand o serie de manifestari cu caracter turistic, tot mai frecvente in ultimul timp, cum sunt congresele si reuniunile sau calatoriile de afaceri.

Totodata, clarificarea conceptului de turism presupune – asa cum se sublinia la inceput – corelarea acestuia cu evolutiile inregistrate in definirea subiectului actiunii, respectiv, a turistului.

Si in privinta notiunii de turist, in literatura de specialitate exista o diversitate de opinii. Prima incercare de unificare a punctelor de vedere a fost realizata in 1937 cand, la recomandarea Comitetului de experti – statisticieni ai Ligii Natiunilor, a fost acceptata urmatoarea definitie pentru turistul strain: “orice persoana care se deplaseaza pe o durata de cel putin 24 ore, intr-o alta tara diferita de cea in care se afla domiciliul sau permanent”.

În 1950, Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism (UIOOT) accepta aceasta definitie cu o singura modificare si anume, includerea in categoria turistilor a elevilor si studentilor care locuiesc temporar in stainatate. Totodata, a fost adoptata definitia excursionistului, ca fiind acea persoana care calatoreste pentru placerea proprie ca si turistul, dar pe o durata mai mica de 24 de ore (deci nu comporta innoptare) si a calatorului in tranzit, considerat a fi orice persoana care traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24 ore, cu conditia ca opririle sa fie de scurta durata si sa aiba alte motive decat cele turistice.

1.2. Locul si rolul turismului in economie

Alte date