Pagina documente » Stiinte Economice » Dezvoltarea fabricii de medicamente si prezentarea ei (S.C. XYZ S.A.)

Despre lucrare

lucrare-licenta-dezvoltarea-fabricii-de-medicamente-si-prezentarea-ei-s.c.-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-dezvoltarea-fabricii-de-medicamente-si-prezentarea-ei-s.c.-xyz-s.a.-


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I. INTRODUCERE
1.1.Obiectivele lucririi
Pag.4
1.2.Poluarea mediului
Pag.4
1.3.Dezvoltarea durabili
Pag.6
1.4.Economia si ecologia-doui fete ale aceleiasi monede
Pag.8
CAPITOLUL II. PREZENTAREA FABRICII DE
MEDICAMENTE SC TERAPIA SA
2.1.Scurt istoric
Pag.10
2.2.Sortimentul de produse fabricate si beneficiarii lor
Pag.11
2.3.Particularititile organizirii si a managementului societitii
Pag.13
2.4.Structura de organizare la S.C.TERAPIAS.A.
Pag.14
2.5.Potentialul uman managerial al societitii
Pag.15
CAPITOLUL III. PROBLEME DE POLUARE A
MEDIULUI LA SC TERAPIA SA
3.1.Principalele probleme de mediu ale judetului Cluj
Pag.17
3.2.Strategia de protectie a mediului la SC Terapia SA
Pag.18
3.3.Cheltuieli pentru protectia mediului la SC Terapia SA
Pag.23
CAPITOLUL IV. CONCLUZII
CONCLUZII
Pag.26
BIBLIOGRAFIE
Pag.28
ANEXE
Pag.29

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

1.1. Obiectivele lucrarii

Lucrarea isi propune prezentarea fabricii de medicamente SC Terapia SA si a strategiilor adoptate aici pentru diminuarea poluarii mediului, in contextul dezvoltarii durabile a societatii umane. Fabrica de medicamente Terapia produce prin sinteza chimica medicamente, prin tehnologii care produc poluare. Am dorit sa aflu concret modul in care aceasta intreprindere este preocupata de diminuarea efectelor negative asupra mediului, prin masuri de ordin economic.

1.2. Poluarea mediului

Poluarea reprezinta contaminarea cu substante toxice a mediului natural, ce afecteaza sanatatea vietuitoarelor si naturii, precum si ecosistemele (organismele vii si imprejurimile). Desi unele cauze ale poluarii sunt naturale, majoritatea sunt cauzate de om.

Deteriorarea mediului inconjurator este consecinta unor activitati economice create si desfasurate de om, in lupta acestuia pentru prosperitate si confort. În esenta, preocuparile pentru protectia mediului sunt o forma de negociere in care trebuie sa aflam ce poate face Omul naturii pentru ca El sa supravietuiasca si ce nu trebuie sa-i faca pentru ca Ea sa supravietuiasca.

Factorul uman poate cauza perturbari ale ecosistemului, adeseori cu implicatii mai complexe decat cele provocate de factorii naturali.

Cele mai grave consecinte ale poluarii naturii de catre activitatile economice desfasurate de om sunt urmatoarele (Pratt, 1995):

I Poluarea chimica a apei, aerului si solul

II Disparitia unor specii de plante si animale

III Dezechilibrele ecologice

I. Poluarea chimica este produsa de catre activitatile industriale si cele din agricultura.

Aceasta este accelerata de eroziuni si fisuri ale solului, care favorizeaza patrunderea agentilor poluatori in apa freatica si in apele de suprafata, alterand astfel abundenta si diversitatea speciilor.

Otravirea nu se opreste la distrugerea florei si faunei raurilor, ea continua si avanseaza prin agricultura care se face pe solul contaminat.

O consecinta grava a poluarii chimice este perturbarea ecosistemului terestru prin micsorarea stratului de ozon, efectul de sera datorat in special cresterii stratului de bioxid de carbon si ploile acide.

Stratul de ozon este important din punct de vedere ecologic pentru ca el protejeaza biosfera de o supraexpunere la radiatiile UV. Dintre activitatile umane care au ca si consecinta scaderea stratului de ozon sunt: arderea combustibililor, degajarea de clor din activitatile industriale, agentii frigorifici, solventi, etc.

Masuratorile din ultimii ani la nivel global, evidentiaza o tendinta generala de micsorare a grosimii stratului de ozon, ceea ce a condus la necesitatea conformarii la nivel mondial a prevederilor Protocolului de la Montreal privind reducerea emisiilor ce distrug stratul de ozon.

Cresterea cantitatii de radiatii UV care ating suprafata planetei datorita micsorarii stratului de ozon are consecinte foarte grave (Nadisan, 2000):

- scaderea cu 1% a stratului de ozon creste cu 2% cantitatea de raze UV care ajung pe suprafata pamantului. Acest fapt duce la cresterea cu 5-7 % a incidentelor cancerului de piele, cresterea incidentelor de cataracta si scaderea generala a sistemului imunitar al organismului.

- o cantitate mare de raze UV perturba fotosinteza din ecosistemul acvatic si terestru, fapt care are un impact negativ asupra lantului de alimentatie.

Efectul de sera are ca si consecinta incalzirea globala a atmosferei. Stratul de CO2 retine caldura degajata de pamant si nu-i permite sa se transmita in spatiu. Deoarece incalzirea pamantului nu are loc uniform, se constata o accentuare a diferentelor de temperatura intre diferite regiuni ale globului, fenomen care conduce la cresterea curentilor de aer, a vantului, a inundatiilor si, in general, la agravarea catastrofelor naturale.

În judetul Cluj principalele surse generatoare de gaze cu efecte de sera sunt: activitatile de producere a energiei electrice si termice, activitatile industriale, traficul rutier, depozitarea deseurilor.

Valorile estimate a emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din arderea combustibililor in sursele stationare in anul 2001, au fost de 1537 mii tone din care cea mai mare parte a fost poluare cu CO2.

Ploile acide se formeaza din gazele degajate de motoarele cu ardere interna si de unii fertilizatori chimici utilizati in agricultura. În natura, formarea acidului carbonic are loc natural, din apa si bioxid de carbon. În consecinta, in mod natural apa de ploaie are pH-ul acid, 5,6. Exista insa precipitatii cu caracter mai acid datorate bioxidului de sulf si oxizilor de azot degajati in atmosfera, care, in prezenta apei, se transforma in acizi, crescand aciditatea precipitatiilor. Avansarea toxinelor in lantul trofic are loc prin solubilizarea in apa acidulata a unor saruri toxice din sol.

Ploile acide afecteaza ecosistemul acvatic si terestru, avand numeroase efecte negative, dintre care amintim:

- atacarea suprafetei plantelor micsoreaza rezistenta acestora la boli si daunatori

- micsorarea ratei reproducerii animalelor si diminuarea dezvoltarii lor

- dizolvarea unor metale (aluminiul, plumbul, mercurul) si a altor substante toxice din rezidurile miniere sau solurile contaminate, produc otravirea apelor.

II. Disparitia unor specii de plante si animale se datoreaza unor practici ale agriculturii moderne: monoculturile, utilizarea metodelor chimice pentru eradicarea unor daunatori, distrugerea locurilor de perpetuare a pradatorilor si parazitilor, etc.

III. Dezechilibrele ecologice se produc, in special, la taierea nerationala a padurilor care are ca si consecinte agravarea eroziunii solului, cresterea stratului de CO2 si disparitia unor specii pe care aceasta le contine.

1.3. Dezvoltarea durabila

Cu toate ca oamenii de stiinta au avertizat din timp despre agravarea consecintelor pe care le produce poluarea asupra planetei, hotararile care sa impiedice acest lucru au fost amanate sau luate cu timiditate.

Azi oamenii au inceput sa vada cat de complex este conceptul de dezvoltarea durabila. Aceasta nu este numai o problema de mediu, ci este in acelasi timp o problema de tehnologie, economie, comert international, drepturile omului, sanatate, etc.

Protocolul de la Kyoto din 1987, al Conventiei cadru a Natiunilor Unite, privind schimbarile climatice, a solicitat statelor membre sa reglementeze emisiile unui grup de sase gaze cu efect de sera: bioxid de carbon, metan, perfluorocarburi, hidrofluorocarburi, peroxid de azot si hexafluorsulf. Dintre aceste gaze, CO2 este considerat ca fiind raspunzator de poducerea a cca. 30% din acest efect. Un succes remarcabile a fost reducerea la jumatate a gaurii din stratul de ozon, prin interzicerea efectiva a utilizarii clorofluorurii de carbon in industrie in tarile dezvoltate si in alte regiuni. Daca in anul 2000 masuratorile au aratat ca aceasta are suprafata de 27.2 milioane km2, in anul 2002 aceasta era de 15 milioane km2 (Spencer, 2002).