Pagina documente » Drept » Drept comparat privind societatile bancare

Despre lucrare

lucrare-licenta-drept-comparat-privind-societatile-bancare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-drept-comparat-privind-societatile-bancare


Cuprins

Cuprins
TITLUL I. PREZENTARE A EVOLUTIEI ACTIVITATII BANCARE
CAP. I. ANTICHITATEA SI EVUL MEDIU
CAP. II. SCURT ISTORIC AL PRACTICII BANCARE PE TERITORIUL ROMiNESC
CAP. III. BANCILE DE EMISIUNE
CAP. IV. PERIOADA MODERNA.
EVOLUTIA INSTITUTIILOR BANCARE iN SECOLUL XIX
TITLUL II DREPT COMPARAT PRIVIND SOCIETATILE BANCARE
CAP. I SISTEMUL BANCAR iN MAREA BRITANIE
CAP. II SISTEMUL BANCAR AL STATELOR UNITE ALE AMERICII
CAP. III SISTEMUL BANCAR iN FRANTA
CAP. IV SISTEMUL BANCAR iN GERMANIA
CAP. V SISTEMUL BANCAR iN ELVETIA
CAP. VI SISTEMUL BANCAR iN JAPONIA
CAP. VII PIATA BANCARA UNICA EUROPEANA
TITLUL III SOCIETATI BANCARE
CAP. I AUTORIZAREA
Sectiunea 1 Procedura
Sectiunea a II-a Conditiile
Sectiunea a III-a Retragerea autorizatiei
CAP. II CONSTITUIREA
Sectiunea I Forma de organizare
Sectiunea a II-a Capitalul social
CAP. III OPERATIUNILE DESFASURATE DE SOCIETATILE BANCARE
Sectiunea I: Operatiunile permise
Sectiunea a II-ay: Operatiunile interzise
CAP. IV REGLEMENTARI SPECIFICE PRIVIND ACTIVITATEA BANCILOR STRAINE PE TERITORIUL ROMiNIEI
Sectiunea I Filiala
Sectiunea a II-a Sucursala
Sectiunea a III-a Reprezentanta
CAP. V RASPUNDEREA PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTARILOR BANCARE
Sectiunea I Masuri de remediere si sanctiuni
Sectiunea a II-a Masuri de instituire a supravegherii speciale si de administrare speciala a bancilor.
CAP. VI SISTEMUL BANCAR ROMiNESC
Sectiunea I: infiintarea BNR
Sectiunea a II-a: Bancile comerciale

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Titlul I.

prezentare a evolutiei activitatii bancare

Cap. I. Antichitatea si Evul Mediu

Originea practicilor bancare se pierde in negura timpurilor, dar cel mai vechi edificiu bancar cunoscut sunt tablele de contabilitate descoperite de arheologi in Mesopotamia sub ruinele templului Uruc (acest templu rosu dateaza din perioada anilor 3400-3200 i.H.). Legatura cu templul este foarte interesanta pentru ca in antichitate templele erau nu numai lacase de cult, ci totodata si locuri de adapostire a bogatiilor. Împrumutand aceste bogatii preotii realizau un dublu scop

1. obtineau recunostinta

2. obtineau un mic profit

În Orientul antic sunt doua prevederi care arata interesul autoritatilor de a controla imprumuturile cu dobanda

Codul Hammurabi prevedea ca toate contractele de imprumut trebuie vizate de functionari regali

Iar Biblia, in cartea „Exodul” edicta porunca potrivit careia: „Daca vei imprumuta cuiva din poporul meu, saracului de langa tine, nu te vei purta cu el ca un creditor si nu ii vei cere dobanda”.

În Grecia antica catre sec VI i.H. fiecare oras comercial si fiecare sanctuar incep sa emite moneda proprie. În Atena legile lui Solon legalizau dobanda, iar preotii din Delos si din alte temple faceau operatiuni de banca cu numerar sau cu bunuri. Pe de alta parte, mai multe cetati grecesti, in scopul de a combate camata si pentru a se sustrage influentei exercitate de Atena si Delos, au decis ca incepand din secolul IV i.H. sa constituie banci publice administrate sau controlate de functionari. Pe langa rolul propriu-zis bancar, aceste banci mai aveau sarcina strangerii impozitelor si dreptul de a bate moneda.

În Roma antica, fiindca romanii erau un popor mai degraba de agricultori decat de comercianti, ei nu s-au lasat atrasi deodata cu grecii de activitati bancare. Dupa cuceririle romane care au stabilit contacte intre Roma si popoarele mediteranene au aparut dupa modelul grecesc bancheri privati si banci publice. Bancherii privati, cei mai multi venind din Grecia si din sudul Italiei, s-au instalat in Forum, in mici birouri (tabernae), inchiriate de stat. De aici ei s-au raspandit in intreaga lume latina, raspandirea fiind favorizata de faptul ca dobanda limitata la Roma era in schimb liberalizata in provincie. Bancile publice (mensae) imprastiate in provincie aveau un birou central la Roma, colaboratorii lor fiind denumiti mensarii sau collectarii.

Independent de bancherii privati si de bancile publice actionau manuitorii de bani, numiti negociatores care insoteau armatele romane in cautare de afaceri, practicand imprumuturi pe termen scurt si operatiuni de schimb.

Evul Mediu Crestin se caracterizeaza prin aceea ca adeptii noii religii crestine se ridicau impotriva ideii de dobanda. În anul 325 Conciliul din Niceea a interzis clerului sa acorde imprumuturi cu dobanda. Aceasta nu a impiedicat ca bancile sa cunoasca o prosperitate continua in Bizant, unde in secolul al VI-lea Justinian codifica ururile romane in domeniul bancar. Dimpotriva, mai receptiv la poruncile bisericii, Occidentul adopta masuri drastice.

În secolele XII-XIV, in Europa Occidentala incepe renasterea comertului bancar. Impulsul vine din nordul Italiei (Genova, Florenta). În aceasta perioada se cristalizeaza si terminologia

Banca, Bancher, Bancruta

Bancherii renasterii – Secolele XIV-XVI au fost marcate de importante evenimente istorice. Toate acestea au influentat si activitatea bancara, dar cel mai semnificativ fenomen in acest domeniu este reaparitia bancilor publice in Spania (Taula de Cambi din Barcelona) si Italia (Casa de San Giorgio din Genova). În paralel bancile private se mentin si se raspandesc in Europa, un loc de frunte fiind ocupat de italieni prin familiile de Medici, Strozzi, Chigi, francezi – familia Coeur, englezi – familia Gresham, germani – familia Fugger.

Dezvoltarea afacerilor impunea crearea unor centre permanente si in acest scop se constituie prima bursa la Anvers si apoi o a doua la Londra. Se afirma astfel, distinctia intre pietele financiare si banci

Cap. II. Scurt istoric al practicii bancare pe teritoriul romanesc

Se poate spune ca cel mai vechi document care atesta prezenta unei banci pe teritoriul romanesc este cea de-a XIII-a tablita cerata (reprodusa la pagina 951, in volumul III al lucrarii lui Th.Mamsen, Corpus Inscriptionum Latinorum) care contine contractul pentru constituirea unei societati bancare (Societas Danistariae) redactat la 28 Martie 167 la Deusara, localitate situata in apropiere de Alburnus Maior Sintagma Societas Danistariae este o combinatie latino-greaca. Cuvantul grec danistes este echivalentul termenului latin Argentarius. Asadar, Socrates Kei Danistariae este o societate de bancheri care practica imprumuturi cu dobanda. Însa perioada moderna a activitatii bancare in Romania este separata de Alexandru Pintea si Gheorghe Ruscanu in sapte perioade dupa cum urmeaza:

? Perioada I – Problemele activitatii inainte de unire in perioada 1774-1859

Un moment important pentru Tarile Romanesti a fost infrangerea turcilor de catre Rusia in razboiul din 1768-1774, urmata de pacea de la Kuciuk Kainargi (1774), care a imbunatatit situatia economica a Tarilor Romanesti.

În aceasta perioada camatarii au inceput sa faca cat mai multe operatiuni comercial bancare. Între 1830-1860 casele mai importante din Principate care se ocupau erau 10 la Braila, 21 la Galati,20 la Bucuresti, 1 la Buzau, 1 la Craiova, 1 la Iasi.

Aproape toti proprietarii acestor case erau straini si supusi jurisdictiei consulare (din 63 de proprietari de case doar 14 erau romani) ca sa le poate fi aparate mai bine interesele.

? Perioada a II-a – Consolidarea sistemului bancar dupa Unire 1859-1918

Principalele momente ale acestei perioade sunt: patrunderea capitalului strain pentru crearea unei banci in principate, infiintarea Casei de Depuneri si Consemnatiuni a Bancii Romaniei, a Casei de Economii si a unui sistem monetar.

Interesanta in aceasta este dezvoltarea unei adevarate retea de banci romanesti in Transilvania. Aceasta retea a luat nastere in ultimele doua decenii ale secolului al XIX –lea dupa modelul bancii „Albina” si cu concursul acesteia. Asa ca in anul 1899, in Transilvania existau 72 de banci romanesti cu un capital global de peste 50.000.000 forinti. Ca forta financiara ele reprezentau 15-20% din capitalul social al provinciei. Cele mai numeroase si mai puternice erau bancile burgheziei maghiare (peste 50% din capital), apoi cele germane (25-30% din capital). Dar in anul 1900 bancile romanesti au ajuns la 75, iar la inceputul primului razboi mondial au fost 152 banci si institute de credite si economie. Dupa infiintarea BNR (1880) si pana la primul razboi mondial s-aui creat in Romania 195 de institutii bancare care au constituit la acea data sistemul bancar romanesc. Dintre acestea, noua (opt cu sediul in Bucuresti, erau considerate bancile mari) considerate de profesorul Slavescu „Marea finanta romaneasca – patru cu capital romanesc (Banca Agricola, Banca Comertului din Craiova, Banca de Scont a Romaniei, Banca Romaneasca), patru cu capital strain (Banca Generala Romana, Banca de Credit Roman, banca Comerciala Romana, The Bank of Romania Limited) si una cu capital mixt (Banca Marmoroch Blank&Co).

? Perioada a III-a – Activitatea bancara dupa primul razboi mondial pana la criza economica mondiala

În aceasta perioada BNR a fost prezenta in efortul general de refacere si insanatosire a economiei prin activitatea de creditare si de mentinere a stabilitatii monetare. În acelasi timp, Casa de Depuneri si Consemnatiuni a fost importanta sursa de imprumuturi. În aceasta perioada, in afara de bancile vechi s-au mai creat: banci noi sau transformate, banci cu caracter special si alte sucursale ale bancilor straine.

? Perioada a IV-a – Activitatea bancara in perioada crizei 1929-1933

Criza Economica Mondiala din 1929-1933, ale carei simptome au aparut inca din 1928, a avut o deosebita amploare si intensitate in Romania datorita agriculturii inapoiate, cresterii datoriei externe, a acapararii unor importante intreprinderi de catre capitalul strain, scaderi catastrofale ale preturilor la produsele destinate exportului si mentinerii la nivel ridicat a preturilor la produsele importante. Între 1929-1933 numarul bancilor a scazut cu 229 (20,4%), dar, desi capitalul bancar s-a mentinut la acelasi cuantum, unele banci au intrat in concordat, iar altele in lichidare.

? Perioada a V-a – Revirimentul activitatii bancare dupa criza pana la terminarea celui de-al doilea razboi mondial

În perioada de dupa criza BNR a avut un rol deosebit de important in economia romaneasca. Prin monopolul si controlul comertului cu devizi, Banca a actionat hotarator in schimburile cu strainatatea si in intreaga economie. În aceasta perioada si-au extins activitatea institutiile bancare pentru finantarea agriculturii si institutiile infiintate cu sprijinul statului pentru finantarea industriei, indeosebi prin credite cu termen lung. În toata perioada pregatirii si desfasurarii razboiului alaturi de Wehrmacht, bancile in frunte cu Banca Nationala au finantat atat necesitatile economiei, dar mai ales necesitatile provocate de operatiunile militare, ceea ce s-a soldat cu inflatia si devalorizarea leului

? Perioada a VI-a – Activitatea bancara in perioada 1944-1989

Evenimentele de dupa 23 August 1944 au transformat treptat statul intr-un instrument al unui singur partid, iar bancile si-au pierdut independenta operatiunilor reducandu-se la un numar minim ca organe ale statului de centralizare maxima a resurselor si de plasare a acestora in obiective, care au agravat problemele economice sociale si nationale ale Romaniei. Pentru lichidarea starii grave in care se afla economia s-a considerat ca BNR nu mai poate sa ramana in proprietatea unui grup de actionari privati si s-a dispus ca aceasta sa fie inclusa in politica economica si financiara a statului, in vederea mobilizarii resurselor din economie si dirijarea lor spre actiunile prioritare ale statului, hotarandu-se astfel Etatizarea Bancii Nationale. În 11 iunie 1948 au fost nationalizate numai Societatea Nationala de Credit Industrial, Casa Nationala de Economii Cecuri Postale si Casa de Depuneri si Consemnatiuni. În august 1948 bancile si institutiile de credit capitaliste au fost dizolvate si puse in stare de lichidare, cu exceptia BNR si bancile nationalizate.

Principalele institutii bancare pana in 1989 au fost:

- Banca Romana de Comert Exterior – infiintata la 1 iulie 1968

- Banca pentru Agricultura si Industrie alimentara – 1968

- Banca de Credit pentru Investitii – 1 septembrie 1948

- Casa de Economii si Consemnatiuni – 1 septembrie 1948

? Perioada a VII-a – Activitatea bancara in perioada de tranzitie la economia de piata

Imediat dupa ’89 s-au produs urmatoarele schimbari esentiale:

1. BNR a fost reorganizata si a intrat in sarcinile sale firesti de Banca Centrala

2. Fostele banci de stat au fost transformate in banci comerciale

3. Au fost infiintate banci cu capital privat autohton si strain, precum si sucursale ale unor banci straine

Cap. III. Bancile de emisiune