Pagina documente » Stiinte Economice » Elaborarea mixului de marketing (S.C. XYZ S.A., Sinaia)

Despre lucrare

lucrare-licenta-elaborarea-mixului-de-marketing-s.c.-xyz-s.a.-sinaia-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-elaborarea-mixului-de-marketing-s.c.-xyz-s.a.-sinaia-


Cuprins

CUPRINS
CUPRINS 2
CUVANT INAINTE 4
CAPITOLUL 1 : TURISMUL IN ECONOMIA NATIONALA 5
1.1 LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN ECONOMIE 5
1.2 FACTORII CARE INFLUENTEAZA EVOLUTIA TURISMULUI 8
1.3 STUDIUL MOTIVATIEI TURISTICE 10
1.4 PIATA INTREPRINDERII TURISTICE SI DINAMICA EI 12
1.4.1 CEREREA TURISTICA 15
1.4.2 OFERTA TURISTICA 19
1.5 ACTIVITATEA TURISTICA SI SEZONALITATEA 23
CAPITOLUL 2: PARTICULARITATI ALE MIXULUI DE MARKETING IN TURISM 26
2.1 COORDONATE ALE ACTIVITATII DE MARKETING IN TURISM 26
2.2 ELEMENTE SPECIFICE PRODUSULUI TURISTIC 31
2.3 POLITICA DE PRETURI SI TARIFE IN TURISM 45
2.4 POLITICA DE DISTRIBUTIE A PRODUSULUI TURISTIC 51
2.5 PROMOVAREA TURISTICA 55
CAPITOLUL 3: SOCIETATEA COMERCIALA PALACE SA SINAIA. ISTORIC SI EVOLUTIE 60
3.1 PREZENTARE GENERALA. SCURT ISTORIC 60
3.2 PROFIL DE ACTIVITATE 61
3.3 MEDIUL INTERN AL SOCIETATII PALACE SINAIA 61
3.3.1 RESURSE MATERIALE 61
3.3.2 RESURSE UMANE 63
3.3.3 RESURSE FINANCIARE 68
3.4 MEDIUL EXTERN. LOCUL SOCIETATII PALACE S.A. IN OFERTA STATIUNII SINAIA 77
3.4.1 CONCURENTA 78
3.4.2 PIATA DE DESFACERE. CLIENTII 82
CAPITOLUL 4: MIXUL DE MARKETING LA SOCIETATEA COMERCIALA PALACE SA SINAIA 84
4.1 PRODUSUL TURISTIC SI OFERTA SOCIETATII 84
4.2 TARIFELE PRACTICATE DE SC PALACE SA SI DISTRIBUTIA PRODUSULUI TURISTIC 97
4.3. PROMOVAREA SI PUBLICITATEA 107
CONCLUZII 109

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CUVANT INAINTE

Dezvoltarea fara precedent a industriei turistice a impus perfectionarea activitatii manageriale a intreprinderilor de turism in vederea realizarii de produse turistice care sa satisfaca in cat mai mare masura necesitatile si dorintele turistilor. Insa progresul inregistrat de industria turismului nu poate fi sustinut pe termen lung fara implementarea conceptiei manageriale moderne bazate pe stiinta marketingului.

Observand evolutia economica actuala si de perspectiva, se constata ca in industria turistica au loc schimbari rapide, atat la nivelul cereri, cat si la nivelul ofertei. In consecinta, pentru o intreprindere de turism, "cheia de succes" e reprezentata de posibilitatea de adaptare la schimbari, adaptare ce presupune stabilirea variabilelor prin care intreprinderea poate sa-si realizeze obiectivele propuse, si anume: produsul, pretul, distributia si promovarea.

Lucrarea de fata se concentreaza asupra laturii aplicative a marketingului turistic, evidentiind concepte cu care opereaza acesta: motivatia turistica, cererea si oferta turistica, particularitati ale consumului, sezonalitatea activitatii turistice si strategii de marketing sezoniere.

Ea incearca sa surprinda particularitatile marketingului turistic, particularitati ce pornesc de la mecanismele formarii nevoii pentru prestatia turistica, se continua in formele de manifestare a cererii pe piata turistica, si se materializeaza in pachetul de bunuri si servicii ce formeaza produsul turistic.

Ca studiu de caz concret, lucrarea urmareste aplicarea Mixului de Marketing de catre societatea comerciala PALACE SA Sinaia ca o componenta strategica in vederea atingerii obiectivelor fixate.

In incheiere vreau sa multumesc din suflet domnului profesor universitar doctor Virgil Balaure, pentru sprijinul acordat in realizarea lucrarii, caruia ii raman profund indatorata.

CAPITOLUL 1 :

TURISMUL IN ECONOMIA NATIONALA

1.1 LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN ECONOMIE

In noianul de transformari produse in viata social-economica dupa al II-lea razboi mondial – introducerea automatizarii, folosirea ciberneticii si tehnicii de calcul in diverse sectoare de activitate, industrializarea agriculturii, conturarea stiintei ca ramura de productie, modernizarea mijloacelor de transport, – societatea omeneasca, indiferent de forma relatiilor de productie, de sistemul social-politic existent, s-a industrializat la scara planetara. Societatile industrializate, mai mult sau mai putin dezvoltate, au ca trasatura definitorie o importanta concentrare a populatiei in centre urbane, in cadrul carora, pe suprafete restranse, se inregistreaza aglomerari ale locuitorilor de scolarizare si de munca, ale cailor si mijloacelor de transport, ale familiilor in blocuri de locuinte. Societatea industrializata ofera, prin organizarea stiintifica a productiei si a muncii, prin tehnologia moderna si concentrarea intreprinderilor producatoare, posibilitati nelimitate de crestere a productivitatii muncii, cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societatii, intre care : cresterea veniturilor si a puterii de cumparare, sporirea duratei timpului liber, prin reducerea zilei si a saptamanii de lucru, prin marirea concediilor, cresterea sperantei de viata, dezvoltarea si modernizarea mijloacelor de informare.

Insa, in acelasi timp, societatea industrializata are si efecte negative asupra membrilor ei, acestea manifestandu-se sub forma agresivitatilor biologice (poluare, lipsa de miscare), precum si a celor de ordin nervos (stresul psihic, constrangerile din viata sociala si profesionala).

De aici, si nu numai, dorinta si tendinta oamenilor societatii contemporane de a-si petrece timpul liber calatorind, cautand sau visand la colturi linistite din natura, vizitand orase si sate pentru a cunoaste oameni si locuri, sau pentru a-si ingrijii sanatatea. Si cum numarul populatiei a crescut considerabil in majoritatea tarilor, iar influenta factorilor distanta-timp a fost diminuata simtitor prin modernizarea mijloacelor de transport, turismul – ca modalitate de petrecere placuta si utila a timpului liber – a cunoscut o "explozie" fara precedent, constituind una din cele mai remarcabile trasaturi ale epocii contemporane.

Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii, si ca atare, influentat de evolutia ei. Prin caracterul sau de masa si continutul complet, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu implicvatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor internationale.

Turismul prezinta trasaturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se, asa cum apreciaza unii autori [* Gheorghe Barbu (coordonator) – "Turismul in economia nationala", Ed. Sport-Turism, Bucuresti 1998] , intr-o ramura a economiei nationale, ramura care, prin specificul sau, se integreaza in sectorul tertiar.

Referitor la rolul turismului in cadrul economiei nationale, literatura de specialitate evidentiaza faptul ca el are "un impact considerabil asupra economiilor, societatilor si culturilor diferitelor tari de referinta". [** Pierre Py – "Le tourisme. Un phénomène économique", La documentation française, Paris, 1986]*

Turismul joaca un rol important in viata economica si sociala, actioneaza ca un element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, ca o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultura si civilizatie al oamenilor. Turismul prezinta o complexitate in continua crestere, in plan economic sintetizeaza rezultatele unui mare numar de activitati, in plan psiho-social, se constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber.

Importanta sociala a turismului poate fi evidentiata sub urmatoarele aspecte:

* Turismul contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al omului contemporan, pentru care turismul ofera solutii la constrangerile de tot felul la care acesta este supus.

* Turismul apare ca un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultura, de instruire si civilizatie al oamenilor in calitate de turisti, dar si a populatiei locale aflata in zonele receptoare de turisti.

* Turismul contribuie la mentinerea sanatatii omului contemporan prin faptul ca-i ofera acesuia destinderea, refacerea fortei de munca prin odihna, miscare, tratamente balneo-medical.

* Turismul influenteaza calitatea vietii ata in mod direct (determina cresterea calitatii vietii) cat si in mod indirect (determina cresterea altor ramuri economice care pot influenta pozitiv nivelul calitatii vietii).

* Turismul impune noi relatii interumane, faciliteaza schimbul de idei si consultarea de opinii ceea ce conduce la desavarsirea formarii intelectuale, la largirea orizontului cultural, iar pe de alta parte, la mai buna intelegere intre popoare, la apararea pacii in lume.

* Turismul international se afirma cat mai mult ca factor de intensificare a legaturii dintre natiuni, contribuie la promovarea unei mai bune intelegeri intre popoare.

Rolul turismului nu trebuie privit numai prin consecintele de ordin social, ci si economic, putand fi subliniate cu urmatoarele:

? Turismul indeplineste o functie economica importanata intrucat contribuie la creearea si utilizarea venitului national.

? Turismul contribuie la ridicarea social-economica a unor zone, asigurand eliminarea decalajelor interregionale.

? Activitatea turistica face posibila preluarea unei parti a consumului intern casnic si antrenarea circulatiei banesti, determinand atenuarea fenomenului inflationist.

? Turismul valorifica zonele bogate in resurse turistice naturale si antropice neepuizand "materia prima", valorifica acele elemente care n-ar fi putut fi puse in valoare in cadrul altei activitati.

? Turismul prezinta si vocatie ecologica intrucat, in strategia dezvoltarii turistice, se impun masuri de protejare mediului, a valorilor fundamentale a existentei umane, a peisajului, a apei, a aerului, florei, faunei.

? Turismul se constituie intr-o importanta sursa de valuta fara a necesita eforturi deosebite pe plan extern, o sursa de valorificare in conditii mai avantajoase a resurselor interne cheltuite pentru producerea unor mijloace destinate exportului; turismul se manifesta ca un important capitol al exporturilor denumit export intern [* R. Minciu, P. Baron, N. Neacsu – "Economia turismului", Ed. Ec., Buc. 1991] , oferind piata de desfacere unei game variate de produse si servicii care, in alte conditii nu se pot exporta sau se exporta in cantitati mai mici, cu eforturi si riscuri mai mari. Aceasta forma de export, caracterizata prin consum la locul de productie si eterogenitatea produselor si serviciilor solicitate este si foarte eficienta: ea presupune costuri mai reduse prin eliminarea cheltuielilor de transport, promovare, a taxelor vamale, comosioanelor. Turismul international influenteaza balanta de plati prin intermediul balantei valutare a turismului care, in functie de natura sa, poate compensa, reduce sau agrava o balanta de plati deficitare.

Pe langa efectele economice si sociale directe, turismul determina obtinerea unor efecte indirecte, prin impulsionarea celorlalte ramuri si sectoare ale economiei (industriei, agricultura, transporturi, etc.), in asa numitul efect mutiplicator.

1.2 FACTORII CARE INFLUENTEAZA EVOLUTIA TURISMULUI

Cresterea spectaculoasa a circulatiei turistice, diversitatea implicatiilor sale, evidentiaza evolutia turismului sub incidenta unui complex de factori. Cunoasterea acestor factori care determina si favorizeaza turismul este tot mai necesara in conditiile economiei concurentiale, in planificarea dezvoltarii turistice zonale sau nationale, in promovarea produselor turistice, in cercetarea de marketing. Acesti factori sunt diferiti si participa in proportii diferite la determinarea fenomenului turistic, si de aceea este dificila stabilirea si cuantificarea influentei fiecaruia.

In teoria turistica exista numeroase criterii de clasificare a acestor factori, si anume:

a) Dupa natura social-economica; avem factori:

* Economici: nivel de dezvoltare economica, veniturile populatiei, preturile si tarifele, oferta turistica.

* Tehnici: infrastructura generala si turistica.

* Sociali: timpul liber, urbanizarea, somajul.

* Demografici: populatia in dinamica, structura si durata de viata.

* Psihologici: nivelul de instruire, dorinta de cunoastere, motivatia.

* Organizatorici si politici: formalitatile vamale, facilitati in turismul organizat, regimul vizelor, diversitatea aranjamentelor, acorduri intre state cu privire la libera trecere a turistilor.

b) Dupa durata actiunii lor in timp, factorii pot fi:

* Permanenti: cresterea timpului liber, cresterea veniturilor, diversificarea ofertei turistice, perfectionarea sistemului de protectie sociala, imbunatatirea raportului calitate-pret, modernizarea infrastructurii si a bazei tehnico-materiale.