Pagina documente » Stiinte Economice » Elemente de logistica merceologica in activitatea comerciala (S.C. XYZ S.A.)

Despre lucrare

lucrare-licenta-elemente-de-logistica-merceologica-in-activitatea-comerciala-s.c.-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-elemente-de-logistica-merceologica-in-activitatea-comerciala-s.c.-xyz-s.a.-


Cuprins

CUPRINS
Introducere
5
Capitolul 1 CONTINUTUL SI COMPONENTELE LOGISTICII..

6
1.1 Conceptul de logistica - istoric si evolutie..............
6
1.2 Logistica integrata si lantul de aprovizionare-livrare.............
12
1.3 Relatiile dintre logistica si produs.............
18
1.4 Strategia de servire logistica a clientilor si orientarea spre utilizator....
22
Capitolul 2 ORGANIZAREA ACTIVITATILOR LOGISTICE......
26
2.1 Structurile organizarii logistice..
26
2.2 Principalele stadii ale evolutiei organizarii logistice..............
42
2.3 Restructurare si reengineering - obiective de crestere a eficientei si profitabilitatii.....

46
2.4 Implementarea strategiei schimbarii in vederea imbunatatirii calitatii..
49
Capitolul 3 MIXUL ACTIVITATILOR LOGISTICE......
52
3.1 Activitati de baza si activitati de sustinere
52
3.2 Planificarea logistica........
57
3.2.1 Obiectivele si strategia de organizare logistica.....
58
3.2.2 Procedura operationala pentru logistica-aprovizionare.....
65
3.3 Relatiile dintre logistica si distributie.......
72
3.4 Nivelul serviciilor oferite clientilor-rezultat al activitatilor logistice..
76
Capitolul 4 TRANSPORTUL MARFURILOR.....
81
4.1 Elemente de economia transporturilor.....
84
4.2 Decizii strategice si operationale referitoare la transporturi...
88
4.3 Programarea transporturilor.......
93
4.4 Documentatia calitatii in transporturi.......
95
Capitolul 5 ANALIZA CALITATII PRODUSELOR DE PANIFICATIE SI A LANTULUI LOGISTIC DIN CADRUL VEL PITAR S.A. .........

108
5.1 Prezentarea situatiei tehnico-economice a domeniului in contextul dezvoltarii economiei nationale..........

108
5.2 Caracterizarea merceologica generala a produselor de panificatie...
108
5.2.1 Clasificarea produselor de panificatie (piinea din faina de griu).....
110
5.2.2 Calitatea materiei prime si a procesului tehnologic de obtinere a produselor de panificatie......

112
5.2.3 Caracteristicile produselor de panificatie............
114
5.3 Tinerea sub control a calitatii pe lantul logistic al produsului..........
119
5.4 Aprecierea calitatii produselor de panificatie.....
122
5.5 Calitate si logistica la VEL PITAR S.A. ............
125
Concluzii...
133
Bibliografie..............
135
Anexe........
138
ANEXA 1 - Acoperirea cu standarde.............
139
ANEXA 2 - Analiza statistica a valorilor caracteristicilor de calitate si stabilirea limitelor pentru nivelele calitatii produselor (histograme)...........

146

EXTRAS DIN DOCUMENT

?{p}

?

INTRODUCERE

Componenta importanta a activitatii economice, distributia marfurilor sau logistica a dobandit relativ recent statutul de functie majora a organizatiei. Tot mai multi practicieni si mentori in domeniul conceptual afirma ca logistica este o sursa reala de avantaj competitiv, o competenta cheie a organizatiei. Prin reconsiderarea strategiei de servicii logistice pentru clienti, organizatia poate satisface intr-un grad mai inalt asteptarile partenerilor de afaceri sau exigentele segmentelor de piata vizate, in conditiile diferentierii de oferta concurentilor.

Principiile logistice pot fi aplicate chiar si actiunilor guvernamentale si organizatiilor non-profit.

Analiza atenta a operatiunilor desfasurate de organizatii a dovedit ca logistica ofera rezerve inca insuficient valorificate de crestere a eficientei organizatiei.

Necesitatea unor sisteme logistice integrate este recunoscuta de tot mai multe organizatii.

Se constata o crestere a profesionalismului in domeniul logisticii, concretizat in planificarea pe termen lung si in preocuparea de identificare si aplicare a unor masuri de reducere a costurilor.

Misiunea logisticianului consta in aducerea bunurilor si serviciilor la locul potrivit, la timpul potrivit, in conditiile cerute, precum si in asigurarea celei mai mari contributii la profitul firmei.

Sarcina oricarei organizatii este de a examina costurile si performantele asociate fiecarei activitati creatoare de valoare, in vederea realizarii imbunatatirilor necesare. Logistica este o componenta a lantului valorii, care are un potential substantial de sporire a competitivitatii firmei pe piata.

Aplicabilitatea conceptului de logistica depaseste domeniul intreprinderilor producatoare, fiind posibila utilizarea sa de firmele angrosiste, detailiste etc. Structura sistemului logistic in distributia cu ridicata si/sau cu amanuntul difera insa in raport cu cea specifica intreprinderilor producatoare. Prin operatiuni logistice specifice, aceste firme creeaza, la randul lor, o valoare semnificativa pentru clienti. De asemenea, relevanta conceptului de logistica nu este afectata de natura marfurilor oferite: bunuri de consum, bunuri de uz industrial sau servicii.

Termenul logistica este azi frecvent folosit in vocabularul mediului universitar si de afaceri. Departament des intalnit in activitatea oricarei organizatii, logistica este impusa de catre practica pentru a fi studiata.

Este dificil de inchipuit flux de bunuri fara logistica si este la fel de ilar faptul ca se doreste inglobarea acestei discipline in altele care nu au un domeniu pragmatic bine statutat.

Finalizarea activitatilor didactice impune si o privire de ansamblu a tot ceea ce s-a studiat, prin prisma utilitatii acestora pentru profesia viitoare. Pregatirea solida a unui absolvent de comert necesita abordarea unor discipline mai pragmatice pe de-o parte si pe de alta eliminarea sau descurajarea actiunilor sau tentativelor de a monopoliza cunostinte in cadrul unor discipline la care sa nu aiba acces studentii.

Capitolul 1

CONTINUTUL SI COMPONENTELE LOGISTICII

1.1 Conceptul de logistica – istoric si evolutie

Mutatiile care au avut loc in privinta abordarii teoretice si practice a fluxului fizic al materiilor prime, materialelor, produselor semifinite si finite au condus la aparitia unor noi termeni, printre care: distributia fizica, logistica, managementul materialelor, managementul logistic si managementul lantului de aprovizionare-livrare. Deseori, acesti termeni sunt considerati sinonimi, fiind utilizati pentru a descrie aproximativ acelasi domeniu - logistica.

Numerosi autori considera ca acesti termeni sunt interschimbabili. Alti specialisti in domeniu acorda o semnificatie diferita fiecarui concept mentionat si sunt de parere ca nu exista o definitie unica, perfecta, ce poate fi aplicata oricarui produs, fiecarei companii. Terminologia inceteaza sa fie o problema numai daca se presupune ca exista o acceptiune comuna [1 C. John Langley Jr., The Evolution of the Logistics Concept, in "Journal of Business Logistics", September 1986], conform careia fiecare termen se refera, in general, la un set cuprinzator de activitati legate de miscarea si stocarea produselor si a informatiei. Aceste activitati sunt desfasurate pentru a indeplini doua obiective majore - oferirea unui nivel adecvat de servire a clientilor si crearea unui sistem logistic care sa asigure conformitatea globala cu cerintele clientului.

Termenul "logistica" a fost utilizat pentru prima data in domeniul militar si de aceea logistica militara este considerata precursoarea logisticii marfurilor. La inceputul secolului XX, logistica era considerata acea ramura a artei razboiului, care se ocupa de miscarea si aprovizionarea armatelor.

În timpul celui de-al doilea razboi mondial, armatele participante au elaborat si utilizat diferite modele de sisteme logistice, pentru ca materialele sa ajunga la locul potrivit, atunci cand era necesar. Si in prezent termenul logistica este utilizat pentru a defini activitatea de asigurare materiala, tehnica si medicala a trupelor, inclusiv transportul si cazarea acestora.

Totodata, in mediul militar, se utilizeaza si conceptul de sistem logistic, pentru a desemna ansamblul organelor, formatiunilor, mijloacelor si activitatilor implicate de aceasta componenta a artei militare.

În perioada care a urmat celui de-al doilea razboi mondial, conceptele si metodele logistice au fost ignorate temporar, pe plan mondial, pe fondul unei tendinte de dezvoltare a activitatii economice. Firmele producatoare aveau ca principal obiectiv satisfacerea cererii sporite de marfuri din anii postbelici. Reusita in afaceri depindea aparent numai de capacitatea de a onora cererea pietei, in special din punct de vedere cantitativ. Recesiunea economica din a doua jumatate a anilor '50 si reducerea profiturilor firmelor i-au constrans pe oamenii de afaceri sa identifice sisteme de control al costurilor, apte sa mentina sau sa sporeasca eficienta activitatii proprii. Astfel, numerosi operatori economici au inceput sa ia in considerare potentialul nevalorificat din domeniul distributiei fizice, respectiv al fluxurilor fizice orientate spre firmele cliente din aval.

Cresterea progresiva a importantei logisticii a fost generata de diverse tendinte manifestate la nivel operational si conceptual, fiind determinata, in principal, de urmatorii factori:

a. sporirea in ritm rapid a cheltuielilor de transport. Eficienta activitatilor de distributie a fost puternic marcata de evolutia ascendenta a costurilor de transport, ca urmare a aplicarii metodelor traditionale de distributie tot mai costisitoare, precum si a socurilor petroliere din anii '70 ai secolului XX.

b. posibilitatile limitate de crestere a eficientei productiei. Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie si preocuparile de reducere relativa a costurilor de productie, pe fondul economiilor de scara, au contribuit la cresterea eficientei activitatilor de productie. Rezervele de sporire a profiturilor prin imbunatatiri aduse procesului de fabricatie au devenit tot mai limitate. Posibilitatea obtinerii unor economii suplimentare de cheltuieli in domeniul productiei s-a diminuat in mod semnificativ.

c. mutatiile inregistrate in gestiunea stocurilor. În practica distributiei, s-a manifestat tendinta de modificare a ponderii stocurilor aflate in diferitele verigi ale circuitului marfurilor. Datorita influentei activitatii de stocare asupra cheltuielilor si rezultatelor distributiei, specialistii au elaborat treptat, noi metode de gestiune a stocurilor. Totodata, ei au incercat sa explice corelatiile existente intre deciziile adoptate in privinta lansarii comenzilor si a stocurilor, la diferitele niveluri ale canalelor de marketing, de la producator, pana la utilizatorul final [2 Jay W. Forrester, Industrial Dynamics, The M.I.T. Press, Cambridge, Mass, 1961].

d. innoirea si diversificarea fara precedent a productiei de marfuri. Ultimele decenii ale secolului XX au fost puternic marcate de proliferarea accelerata a gamei de bunuri industriale si de consum. Aceasta situatie este rezultatul direct al urmatoarelor cauze:

? perfectionarea tehnologiilor de fabricatie existente si descoperirea unor noi procedee;

? utilizarea unor noi surse de materii prime si folosirea unor materiale performante, aparute ca urmare a activitatilor de cercetare si dezvoltare;

? cresterea exigentelor utilizatorilor in privinta caracteristicilor ofertei de marfuri si solicitarea unor produse care sa raspunda intr-o masura tot mai mare necesitatilor proprii;

? accentuarea competitiei intre ofertanti, ca urmare a sporirii numarului de producatori si comercianti, pe fondul unei tendinte de globalizare a activitatii unui mare numar de firme preocupate nu numai de piata interna, ci si de potentialul pietelor externe;

? penetrarea tot mai larga, in lumea afacerilor, a conceptului in virtutea caruia scopul activitatilor intreprinse de firme trebuie sa fie satisfacerea necesitatilor consumatorilor/ utilizatorilor si maximizarea eficientei (profitului), ceea ce a sporit interesul manifestat fata de nevoile si asteptarile clientilor;

? scurtarea ciclului de viata al produselor si intensificarea preocuparilor de innoire si diversificare, pentru atragerea unui numar tot mai mare de clienti;

? exigentele sporite ale comerciantilor in privinta noutatii si diversitatii sortimentului oferit clientilor, pentru a indeplini cerintele diferitelor segmente de consumatori/ utilizatori, fapt reflectat de comenzile pe care le inainteaza producatorilor.

e. necesitatea organizarii si coordonarii adecvate a fluxurilor informationale. Pe masura amplificarii activitatilor de distributie, conducerea firmelor a inceput sa se confrunte cu un volum sporit de date si informatii legate de fluxul fizic al marfurilor. Îndeplinirea obiectivelor distributiei impunea disponibilitatea unor informatii deosebit de necesare, referitoare la aspecte cum sunt:

? localizarea spatiala a fiecarui client;

? dimensiunea si structura comenzilor primite de la fiecare client;

? amplasamentul unitatilor de productie, depozitelor si centrelor de distributie;

? costurile de transport aferente livrarii marfurilor de la fiecare depozit sau de la fabrica la clienti;

? firmele transportatoare la care intreprinderea poate apela in vederea aprovizionarii sau livrarii, nivelul serviciilor oferite si tarifele practicate;