Pagina documente » Recente » Etica jurnalismului politic

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?CUPR?NS
?NTRODUCERE 2
CAP?TOLUL 1. CONS?DERA??? ?NTRODUCT?VE 4
1.1.Def?n?rea statulu? de jurnal?st 4
1.2.Et?ca jurnal?st?ca 7
1.3. Act?v?tatea jurnal?stulu? pol?t?c 12
CAP?TOLUL 2. JURNAL?SMUL POL?T?C ÎN CAMPAN??LE ELECTORALE 15
2.1.Jurnal?smul pol?t?c s? telev?z?unea 19
2.2. Construct?a telev?zuala a even?mentelor pol?t?ce 20
2.3. Dezbater?le electorale 23
CAP?TOLUL 3. STUD?U DE CAZ . ANAL?ZA JURNAL?SMULU? POL?T?C ?N CADRUL EM?S?UN?LOR TV 28
3.1.Ob?ect?vele cercetar?? 30
3.2. Top 10 pol?t?c?en? 43
CONCLUZ?? ?? PROPUNER?………………………………………………………………49
B?BL?OGRAF?E 53

EXTRAS DIN DOCUMENT

Pentru ?nd?v?d, dreptul la ?nformat?e reprez?nta nu numa? pos?b?l?tatea, dreptul de a recepta ?nformat?a, dar s? apt?tud?nea jur?d?ca de a pret?nde o ?nformat?e de cal?tate, conforma cu cr?ter??le adevarulu? s? onest?tat??.

CAP?TOLUL 1. CONS?DERAT?? ?NTRODUCT?VE

1.1.Def?n?rea statulu? de jurnal?st

Adevarur?le ?stor?ce comun?ca faptul ca statutul jurnal?stulu? a const?tu?t o preocupare in teoret?c s? pract?c, cu ma? mult de un secol in urma. Pr?mele un?un? nat?onale ale jurnal?st?lor au luat nastere in 1880 s? pr?mul Congres ?nternat?onal al oamen?lor de presa s-a t?nut in 1894. La m?jlocul an?lor ‘20-‘30 a? secolulu? trecut, B?roul ?nternat?onal al Munc?? s? Soc?etatea Nat?un?lor au pus bazele pr?me? organ?zat?? ?nternat?onale a jurnal?st?lor, care is? propunea sa se ocupe de documentele spec?ale pentru jurnal?st? s? de inf??ntarea une? ?nst?tut?? denum?te Curtea ?nternat?onala de Onoare. Aceste efortur? au fost paral?zate de razbo?ul care se aprop?a, dar un nou avant pr?ntre jurnal?st? a avut loc dupa ce de-al do?lea razbo? mond?al, ducand la inf??ntarea Organ?zat?e? ?nternat?onale a Jurnal?st?lor (O?J) in 1946.

Per?oada ?med?at urmatoare poate f? caracter?zata ca f??nd al do?lea moment de varf cu un consens larg raspand?t pr?ntre profes?on?st?? de la est la vest. T?p?c aceste? s?tuat?? a fost cel ma? inalt statut pos?b?l, multum?ta O?J, care a sponsor?zat Confer?nta Nat?un?lor Un?te a L?bertat?? de ?nformat?e de la Geneva, in pr?mavara anulu? 1948.

„Razbo?ul rece” a dus la pot?cn?r?, in c?uda unor af?rmat?? s? rezolut?? cred?b?le, prom?tatoare. D?n pacate, m?scarea ?nternat?onala a jurnal?st?lor s-a impart?t in ma? multe fract?un?.

Pe la m?jocul an?lor ’50, au ex?stat incercar? semn?f?cat?ve de a promova ?nteresele profes?onale pe baze ?nternat?onale larg?, pr?n intaln?r? ale jurnal?st?lor d?n intreaga lume: Hels?nky-1956, Baden-1960, Med?teraneene-1961. Dupa modelul acestora, organ?zat?? reg?onale ale jurnal?st?lor au luat f??nta in Afr?ca, in lumea araba s? in Amer?ca Lat?na. Acest? pas? au avut semn?f?cat?? in anum?te cond?t?? pol?t?ce, dar nu au contr?bu?t realmente la imbunatat?r? majore la n?vel global in ceea ce pr?veste statutul jurnal?st?lor sau intelegerea dreptur?lor s? responsab?l?tat?lor. Este de notat ca „razbo?ul rece” a paral?zat o parte d?n act?v?tat?le ONU s? UNESCO. Pr?ma s? ult?ma ?n?t?at?va majora pe care a avut-o UNESCO de-a lungul aceste? per?oade a fost incercarea d?n 1948-1949 de a inf??nta un ?nst?tut ?nternat?onal al Prese? s? ?nformat?e?. [1 Coman, M., ?ntroduc?r? in s?st?mul mass-m?d?a. ?d?t?a a ??-a., ?as?, ?d?tura Pol?rom, 2004, p. 54.]

De ab?a la inceputul an?lor ’70 axa jurnal?st?ca Est-Vest s? consol?darea „M?scar?? Neal?n?ate” au anuntat un al tre?lea moment de varf pentru o colaborare ?nternat?onala reala in ?nteresul profes?e?. [2 Runcan, M., A patra putere – leg?slat?e s? et?ca pentru jurnal?st?, Cluj-Napoca, Ed?tura Dac?a, 2002, p. 123] Un?un?le franceza s? ?tal?ana ale jurnal?st?lor au sponsor?zat intaln?r? de rasunet inche?ate pr?n adoptarea unor documente cum a fost Declarat?a de la Munchen d?n 1971.

Atunc? UNESCO a inceput sa a?ba un rol act?v. Acesta poate f? pr?v?t ca al tre?lea sezon inalt cu puncte de reper cum ar f? codur?le de et?ca ale organ?zat??lor reg?onale d?n Arab?a, Amer?ca Lat?na s? reg?un?le ASEAN precum s? Declarat??le comune facute de Un?unea Austr?aca a Jurnal?st?lor, Federat?a ?nternat?onala a Jurnal?st?lor s? Organ?zat?a ?nternat?onala a Jurnal?st?lor in contextul Confer?nte? pentru Secur?tate s? Cooperare in Europa.

S-au conceput, propus s? elaborat codur? deontolog?ce pentru Europa s? celelalte cont?nente sub ausp?c??le une? no? ord?n? a ?nformat?e? s? Comun?car?? ?nternat?onale. Sub eg?da UNESCO au avut loc ma? multe intaln?r? ?nternat?onale: Mex?co C?ty (1980), Bagdad (1982), Praga s? Par?s (1983), Geneva (1985), Bruxelles s? Sof?a (1986), Ca?ro s? Tampere (1987) s? Praga (1988). [3 Cercelescu, C., Reg?mul jur?d?c al prese?, Bucurest?, Ed?tura Teora, 2002, p. 119]

În cazul def?n?r?? jurnal?stulu? s-au expr?mat ma? multe puncte de vedere, part?al asemanatoare, part?al neconcludente. Redau cateva d?ntre ele: [4 Rosca, L., Formarea ?dent?tat?? profes?onale a jurnal?st?lor, ?as?, Ed?tura Pol?rom, 2000, p. 79]

a) „Persoana care, in mod regulat s? pe baza une? remunerat??, depune o act?v?tate ce consta in a contr?bu? pr?n cuvant sau ?mag?ne, la una sau ma? multe mass-med?a”.

b) „Or?ce persoana, ?nd?ferent de nat?onal?tate, care are un serv?c?u plat?t s? regulat de ed?tor, reporter, fotograf, cameraman sau tehn?c?an in presa scr?sa, rad?o, telez?une, care is? exerc?ta profes?unea in acord cu pr?nc?p??le et?ce s? cu normele s?l?te de profes?e; act?v?tatea sa profes?onala consta in cautarea, pr?m?rea sau d?str?bu?rea ?nformat??lor, op?n??lor, ?de?lor, stud??lor sau comentar??lor pentru publ?cat??le per?od?ce, agent?? de presa, serv?c?? de rad?o-telez?une sau st?r? f?lmate” [5 K. Nord?nstr?ng, Protocolul Jurnal?st?lor, 1980, p. 109.].

c) Ca jurnal?st profes?on?st, potr?v?t Codulu? Munc?? d?n s?stemul francez, art. 761, al. 2, acesta este „o persoana a care? pr?nc?pala ocupat?e, efectuata regulat s? remunerat, consta in exerc?t?ul profes?un?? sale pentru un cot?dan sau alta publ?cat?e or? agent?e de presa s? care obt?ne major?tatea ven?tur?lor sale d?n aceasta act?v?tate”.

d) „Persoana a care? ocupat?e pr?nc?pala consta in strangerea, scr?erea s? ed?tarea unor mater?ale care in general, prez?nta s? ?nterpreteaza even?mente curente”.

e) În term?nolog?a trad?t?onala, z?ar?stul este def?n?t ca „o persoana care lucreaza in redact?a unu? z?ar, a une? rev?ste sau care colaboreaza (permanent) la ele”, adaugand ca el ma? este num?t gazetar sau jurnal?st.

În Roman?a, conform Statutulu? jurnal?stulu? adoptat de Convent?a Organzat??lor de Med?a la S?na?a in per?oada 9-15 ?ul?e 2004, profes?unea de jurnal?st este l?bera s? ?ndependenta, in concordanta cu pr?nc?p??le dreptulu? la l?bera expr?mare s? ale dreptulu? la ?nformat?e, enuntate de Declarat?a Un?versala a Dreptur?lor Omulu?, de Convent?a Europeana a Dreptur?lor Omulu?, de Const?tut?a Roman?e?, precum s? de Codul Deontolog?c al Jurnal?stulu?, ce face parte ?ntegranta d?n Statutul ma? sus ment?onat.

Jurnal?st este acea persoana care exerc?ta dreptul ?nv?olab?l la l?bera expr?mare s? a care? pr?nc?pala sursa de ven?tur? este obt?nuta d?n real?zarea de produse jurnal?st?ce – f?e ca angajat, f?e ?ndependent – ?nd?ferent de domen?ul mass-med?a in care lucreaza (presa scr?sa, aud?ov?zual, onl?ne etc.).

Profes?unea de jurnal?st este recunoscuta de organ?zat??le profes?onale, patronale s? s?nd?cale, semnatare ale Statutulu?. Rolul, condu?ta profes?onala, dreptur?le s? obl?gat??le jurnal?stulu? sunt prevazute in Codul Deontolog?c al Jurnal?stulu?.

Preveder?le Codulu? Deontolog?c sunt l?ber cons?mt?te de jurnal?st?? membr? a? organ?zat??lor profes?onale, patronale s? s?nd?cale, semnatare ale Statutulu?. ?mplementarea preveder?lor prezentulu? Statut, precum s? ale Codulu? Deontolog?c cade in sarc?na organulu? spec?al?zat al f?ecare? organ?zat?? semnatare.

Un?tatea de ?mplementare poate med?a or?ce l?t?g?u d?ntre jurnal?st s? angajator. Jurnal?stul are dreptul sa se adreseze un?tat?? de ?mplementare in l?t?g??le d?ntre el s? angajator, refer?toare la exerc?tarea profes?e?. N?c? una d?ntre preveder?le Statutulu?, ale Codulu? Deontolog?c sau ale Contractulu? Colect?v de Munca nu poate f? ?nterpretata contrar pr?nc?p??lor ?nternat?onale pr?v?toare la l?bera expr?mare. Jurnal?st?? ce nu sunt membr?? n?c? une?a d?ntre organ?zat??le semnatare ale acestu? statut vor putea depune o declarat?e de acceptare a preveder?lor acestu?a la secretar?atul Convent?e? Organ?zat??lor de Med?a.

În egala masura, Statutul jurnal?st?lor este desch?s spre aderare tuturor organ?zat??lor profes?onale, patronale s? s?nd?cale ale jurnal?st?lor ce nu au part?c?pat la elaborarea lu?, dar care se regasesc in preveder?le acestu?a.

Pentru a serv? scopulu? aceste? lucrar?: [6 Rosca, L., Formarea ?dent?tat?? profes?onale a jurnal?st?lor, ?as?, Ed?tura Pol?rom, 2000, p. 79]

a. termenul „jurnal?st” inseamna or?ce persoana f?z?ca sau jur?d?ca ce pract?ca in mod regulat sau profes?onal colectarea s? propagarea de ?nformat?? catre publ?c pr?n ?ntermed?ul or?caru? m?jloc de comun?care in masa;

b. termenul „?nformat?e” inseamna or?ce expunere de fapt, op?n?e sau ?dee in forma unu? text, a unu? sunet sau a une? ?mag?n?;

c. termenul „sursa” inseamna or?ce persoana care furn?zeaza ?nformat?? unu? jurnal?st;

d. expres?a „?nformat?? pr?n care se ?dent?f?ca o sursa” inseamna, masura in care este pos?b?l ca acestea sa duca la ?dent?f?carea une? surse:

? numele s? datele personale, precum s? vocea sau ?mag?nea une? surse;

? c?rcumstantele concrete ale obt?ner?? ?nformat??lor de la o sursa de catre un jurnal?st;

? partea nepubl?cata a ?nformat??lor furn?zate de catre o sursa unu? jurnal?st;

? datele personale ale jurnal?st?lor s? ale angajator?lor acestora in legatura cu act?v?tatea lor profes?onala.

e. expres?a „m?s?une per?culoasa” reprez?nta or?ce m?s?une efectuata in reg?un? in care ex?sta un confl?ct armat, f?e ca are sau nu caracter ?nternat?onal, in vederea culeger?? de ?nformat?? ce trebu?e d?fuzate pr?ntr-un m?jloc de ?nformare dest?nat publ?culu?.

N?c?un jurnal?st nu este cu desavars?re ?ndependent, macar daca t?nem seama de propr?a-? sub?ect?v?tate s? de felul part?cular in care va percepe s? ne va transm?te ceea ce se doreste a f? o relatare ob?ect?va, „rece”, de la fata loculu? sau de pr?n preajma loculu? in care se va f? petrecut un even?ment. Alt?? nu sunt decat n?ste „hot? de ?mag?n?”, ale caror detal?? f?lmate, incapute pe mana ed?tor?lor de st?r?, is? incep aventura man?pular?? inca de la montaj [7 Runcan, M., A patra put?r? – l?g?slat?? s? ?t?ca p?ntru jurnal?st?, Cluj-Napoca, ?d?tura Dac?a, 2002, p. 89.].

1.2.Et?ca jurnal?st?ca

Atunc? cand se abordeaza problema jurnal?smulu? trebu?e ret?nut ca acesta se bazeaza pe presa, care e sust?nuta de o structura corporat?va in ?nter?orul care?a trebu?e facuta d?st?nct?a intre ed?tor?, propr?etar? s? jurnal?st?. D?n aceasta cauza nu trebu?e protejata numa? l?bertatea prese?, c? s? l?bertatea in cadrul prese?, pr?n ev?tarea or?caror pres?un? ?nterne.

Organ?zat??le de st?r? trebu?e sa se cons?dere agent?? soc?o-econom?ce spec?ale ale caror ob?ect?ve antreprenor?ale trebu?e sa f?e l?m?tate de intrun?rea cond?t??lor de furn?zare a accesulu? la un drept fundamental. Totodata, aceasta trebu?e sa man?feste transparenta in chest?un?le legate de propr?etatea s? adm?n?strarea prese?, dand pos?b?l?tatea cetaten?lor sa se conv?nga in mod clar de ?dent?tatea propr?etar?lor s? de d?mens?unea ?nteresulu? econom?c al acestora in presa.

Potr?v?t Const?tut?e? Roman?e?, raspunderea c?v?la pentru ?nformat?a sau creat?a adusa la cunost?nta publ?ca rev?ne ed?torulu? sau real?zatorulu?, autorulu?, propr?etarulu? m?jloacelor de mult?pl?care, al postulu? de rad?o-TV. Dec? textul const?tut?onal stab?leste o anum?ta ord?ne a raspunder?? c?v?le.

F??nd pr?mul raspunzator in fata leg?? s? avand o poz?t?e pr?v?leg?ata in ?erarh?a organ?zat?onala a redact?e?, ed?torul are dreptul de a selecta ?nformat??le sau op?n??le care vor f? date publ?c?tat??, cu cond?t?a ca aceasta select?e sa f?e facuta cu buna cred?nta [8 Rosca, L., Formar?a ?d?nt?tat?? prof?s?onal? a jurnal?st?lor, ?as?, ?d?tura Pol?rom, 2000, p. 74.].

Totus?, n?men? nu este ?nfa?l?b?l, astfel ca dec?z?a ed?torulu? poate sa nu f?e cea ma? buna. Dev?ne f?reasca intrebarea: cum este aparata l?bertatea de expr?mare a jurnal?stulu? in cazul in care ?ntra in confl?ct de op?n?? cu seful sau?

Este ev?dent ca dec?z?a f?nala apart?ne ed?torulu?. F?ecare ?nst?tut?e de presa are o organ?zare ?erarh?ca ce trebu?e respectata pentru normala funct?onare a aceste?a. Totus? jurnal?stul nu poate f? fortat sa adopte poz?t?? impotr?va conv?nger?lor sale. O cale de rezolvare a acestu? confl?ct este ?nserarea in contractul de munca al jurnal?st?lor a clauze? de const??nta. În ma? multe state ale lum?? s-a leg?ferat aceasta clauza care perm?te acestu?a sa puna capat contractulu? de munca, fara a avea prea mult de sufer?t d?n punct de vedere f?nanc?ar, atunc? cand se exerc?ta pres?un? asupra sa d?n partea sef?lor.

Un alt confl?ct se poate ?v? intre ed?tor, respect?v real?zator s? patron?? ?nst?tut?e? de presa (propr?etar??). Pot det?nator?? cap?talulu? sa ?nvoce dreptul lor de propr?etate s? sa d?spuna cum doresc de f?nantele publ?cat?e?? Problema se pune in cazul in care patron?? ar refuza sa f?nanteze un mater?al de presa intrucat aprec?aza ca publ?carea acestu?a ar putea duce la scaderea prof?tulu?, f?e pr?n indepartarea ofertelor publ?c?tare, f?e pr?n sust?nerea de catre jurnal?st? a unor op?n?? nepopulare, care ar putea d?m?nua aud?enta.

Potr?v?t normelor deontolog?ce, acest confl?ct ar putea f? transat in favoarea jurnal?st?lor. De exemplu, codul et?c al s?nd?catulu? amer?can al z?ar?st?lor „S?gma Delta Ch?” prevede expres dreptul jurnal?st?lor de a sust?ne op?n?? nepopulare. În tara noastra au fost destul de frecvente s?tuat??le in care jurnal?st?? au sust?nut astfel de op?n??, ma? ales in cazul masur?lor de restructurare sau dezafectare a mar?lor intrepr?nder? nerentab?le. Daca patronul ar refuza f?nantarea publ?car?? unor astfel de op?n??, codur?le deontolog?ce nu sunt suf?c?ente pentru garantarea l?bertat?? de expr?mare. Neex?stand un m?n?m statutar, consf?nt?t pr?n lege, care sa reglementeze relat??le intre patron s? colect?vul redact?onal, n?c? statutele redact??lor, care au valoare normat?va in ?nter?orul ?nst?tut?e? de presa, nu pot scapa de sub pres?unea cap?talulu? [9 C?rc?l?scu, C., R?g?mul jur?d?c al pr?s??, Bucur?st?, ?d?tura T?ora, 2002, p. 30.].

În ?nter?orul organ?zat?e? de st?r?, ed?tor?? s? jurnal?st?? trebu?e sa coex?ste, t?nand cont de faptul ca respectul leg?t?m fata de or?entar?le ?deolog?ce ale ed?tor?lor s? ale propr?etar?lor este l?m?tat de ex?gente ?mperat?ve constand in raportarea de st?r? corecte s? de op?n?? et?ce. Acest lucru este esent?al in vederea respectar?? dreptulu? fundamental la ?nformat?e al cetaten?lor. Data f??nd natura acestor cer?nte, trebu?e intar?ta protect?a l?bertat?? de expr?mare a jurnal?st?lor care sunt ce? care, in ult?ma ?nstanta, transm?t ?nformat?a. În acest sens trebu?e ext?nsa s? clar?f?cata in mod legal natura clauze? const??nte? s? a secretulu? profes?onal fata de sursele conf?dent?ale, armon?zand preveder?le nat?onale cu pr?v?re la aceasta chest?une, astfel incat acestea sa poata f? apl?cate in contextul ma? larg al Europe? democrat?ce.

N?c? ed?tor??, n?c? propr?etar?? s? n?c? jurnal?st?? nu trebu?e sa cons?dere ca sunt propr?etar?? st?r?lor. Organ?zat??le de st?r? trebu?e sa trateze ?nformat??le nu ca pe o marfa, c? ca pe un drept fundamental al cetateanulu?. În acest scop, presa nu ar trebu? sa exploateze n?c? cal?tatea s? n?c? cont?nutul st?r?lor sau al op?n??lor pentru a mar? propagarea de z?are per?od?ce sau a aud?ente? or? pentru a mar? prof?tur?le obt?nute d?n reclama. Pentru a f? s?gur? ca ?nformat??le sunt tratate in mod et?c, publ?cul v?zat trebu?e luat in cons?derare ca persoane ?nd?v?duale s? nu ca o masa.