Pagina documente » Stiinte Economice » Evolutia turismului romanesc si perspectivele turismului in tarile Uniunii Europene

Despre lucrare

lucrare-licenta-evolutia-turismului-romanesc-si-perspectivele-turismului-in-tarile-uniunii-europene
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-evolutia-turismului-romanesc-si-perspectivele-turismului-in-tarile-uniunii-europene


Cuprins

Cuprins
Introducere
Capitolul I
Evolutia turismului rominesc in perioada de dupa revolutia din 1989
1. Criza dezvoltarii economice si depasirea ei
2. Strategia nationala de dezvoltare economica a Rominiei pe termen mediu
Capitolul II
Evolutia turismului rominesc dupa inlaturarea comunismului
1. Economia de servicii in perioada reformei economice rominesti
2. Discontinuitati in economia turismului rominesc in perioada postdecembrista
A. Transformari si contradictii in turismul intern rominesc
B. Turismul international al Rominiei - dezechilibre si contradictii
C. Activitatea Ministerului Turismului
3. Strategii de dezvoltare a unor zone turistice rominesti in etapa actuala
Capitolul III
Perspectivele turismului in tarile Uniunii Europene
1. Importanta turismului in epoca actuala
2. Privire de ansamblu asupra turismului european
3. Evolutiile turismului in tarile membrele ale Uniunii Europene
A. Tari receptoare de turisti
B. Tari emitatoare de turisti
4. Unele reglementari juridice unitare in cadrul euro-pietei turistice
5. Ecoturism european
A. Semnificatia conceptului de ecoturism
B. Eco-eticheta turistica europeana in serviciile de cazare
6. Strategii de dezvoltare a turismului european
A. Strategia europietei produselor turistice in deceniul zece
B. Principalele perspective ale cresterii europietei
7. Perceptia deformata a ofertei turistice rominesti la nivel european si mondial
8. Importanta Tratatului de la Maastricht in dezvoltarea turismului
Capitolul IV
Piata turistica in Rominia
1. Consideratii privind caracteristicile specifice pietei turistice
A. Indicatori specifici pietei turistice internationale
A.1. Cererea turistica
A.2. Oferta turistica
B. Piata turistica romineasca - resurse naturale si antropice
2. Amenajarea turistica a teritoriului - premisa a integrarii Rominiei in Uniunea Europeana si a
dezvoltarii economico-sociale echilibrate
A. Amenajarea turistica - notiuni generale
B. Metodologia amenajarii turistice
C. Managementul agroturistic rominesc
Capitolul V
Studiu de caz
Obstacole in dezvoltarea durabila a turismului in Bulgaria si Rominia
Bibliografie

EXTRAS DIN DOCUMENT

?- {p} -?

Introducere

Obiectul lucrarii de dizertatie il reprezinta tratarea intr-o viziune economica a unor aspecte teoretice si practice privind posibilitatile Romaniei de aderare si integrare europeana prin turism.

Turismul national si cel international constituie, in perspectiva abordarii prezente, o sansa reala in relansarea durabila a cresterii economice, a dezvoltarii economiei de piata in Romania si de realizare a programului integrarii in Uniunea Europeana.

Marketingul promotional si turistic international, privatizarea, dezvoltarea sectorului de servicii ca o componenta de baza a economiei de piata, alcatuiesc nucleul lucrarii in jurul caruia se tes capitole referitoare la evolutia, strategiile si tehnicile specifice de aderare.

Ca o consecinta a restructurarii turismului nostru intern si international, optiunea integrarii in Uniunea Europeana reprezinta singura posibilitate viabila pentru cunoasterea mai buna a potentialului turistic romanesc si includerea lui in circuitul international.

Turismul, ca fenomen care s-a impus pregnant in euro-piata vestica este una dintre componentele majore ale vietii economice si sociale ce focalizeaza interesul unui numar tot mai mare de tari incluzand mai ales, in urma atentatelor de la 11 septembrie 2001, tarile Europei Centrale si de Est.

Ca „cea mai vizitata destinatie de pe Glob”, Europa a inregistrat in ultimii ani 62,92% din totalul vanzarilor de pe piata de turism mondial. Numai in anul 1995 in tarile Uniunii Europene s-au realizat 41% din totalul incasarilor turistice internationale. Astfel, in a doua jumatate a deceniului trecut, balanta turistica de plati a tarilor din Uniunea Europeana avea un excedent de 1,12 milioane euro, iar pe locul III in ierarhia de servicii din aceste tari l-a constituit exportul turistic.

Dupa 1990, tara noastra a inceput sa sprijine activ si sa incurajeze cooperarea cu alte tari sau regiuni din Europa, avand in vedere ca prin pozitia geopolitica favorabila si prin potentialul turistic, morfologic si antropic bogat, locul Romaniei este in randul tarilor Uniunii Europene. Astfel se pot aminti relatiile cu tarile riverane Marii Negre, cooperarea din zona vestica a Romaniei cu Serbia si Ungaria, proiectele de cooperare dunareana precum si alte forme de conlucrare subregionala sau regionala.

În acest scop, in cooperare sau nu, Romania isi continua eforturile de imbunatatire a bazei tehnico-materiale a turismului care inca nu se ridica la valoarea potentialului turistic romanesc si se incearca o cat mai buna adaptare a ofertei turistice interne la standardele internationale, caci cresterea competitivitatii ofertei turistice se bazeaza pe dezvoltarea si modernizarea produsului turistic. Amenajarea turistica si teritoriala adecvata devine si in acest caz o conditie sine qua non de integrare europeana a tarii.

Se poate afirma ca, Romania va avea un rol geopolitic si strategic important in viitoarea constructie europeana prin abordarea colaborarii cu tari sau regiuni invecinate ca o complementaritate si nu ca o alternativa la integrarea in structurile euro-atlantice.

Capitolul I

Evolutia turismului romanesc in perioada de dupa revolutia din 1989

1. Criza dezvoltarii economice si depasirea ei

Trecerea in perspectiva la economia de piata reala reprezinta pentru Romania calea fara alternativa a relansarii activitatii economice eficiente si competitive pe plan international si a imbunatatirii standardului de viata al populatiei. Din lipsa mecanismelor si parghiilor specifice economiei de piata concurentiale, in socialism, agentii economici au fost lipsiti de libertatea de actiune si de rentabilizarea activitatii economice.

Înca din decembrie 1989, problema de baza a tarii noastra a fost alegerea tipului de economie de piata asimilabil specificului Romaniei. În acest sens, optiunea pentru tipul european de economie de piata isi are radacinile si ratiunile firesti in relatiile economice traditionale cu tarile europene si in elementele economice comune cu acestea, adaugandu-se interesul pentru politicile economice de protectie sociala, proprii tarilor din nordul Europei ca si dorinta Romaniei de a exista si de a se manifesta ca subiect al relatiilor economice internationale intr-o Europa unita si prospera.

Pe intregul interval temporal 1950-1989, cresterea economica a fost de tip extensiv, dominatia factorilor cantitativi ai cresterii, manifestandu-se covarsitor indeosebi dupa 1970. Între anii 1970 si 1980 extensivitatea cresterii era dominata in intreaga economie cu accentul majoritar in industrie. Unei cresteri a produsului social de 19 ori in 1989 fata de 1950 ii corespund pe o marire a volumului investitiilor de 37 de ori si a fondurilor fixe de 16 ori. La o sporire a venitului national de 16 ori in 1989 fata de 1950, venitul national in industria crescut de 39 de ori. Cresterea mai rapida a produsului social fata de venitul national a insemnat ca, obtinerea fiecarei unitati de venit national, s-a facut cu cheltuieli materiale tot mai mari [1Ioan Teodor Moldovan - „Turismul international, o sansa a economiei de piata in Romania. Program de promovare pe pietele internationale a produsului turistic romanesc”, Academia de Studii Economice, Bucuresti, 1997].

La sfarsitul anului 1989 sistemul economiei de comanda romanesti se autoizolase prin decalajele importante pe care le inregistra fata de economiile tarilor din Europa si din lumea dezvoltata economic in genere. Astfel, la un numar de opt indicatori relevanti pentru nivelul cresterii si al gradului de dezvoltare economica, Romania se situa, la finele deceniului trecut, pe ultimele sapte locuri in cadrul a 25 de state europene.

Prabusirea catastrofala a sistemului economic si social centralizat in Romania a fost socul major care a determinat abandonarea sistemului falimentar al economiei de comanda, centralizate si articularea graduala a mecanismelor de piata specifice economiei concurentiale contemporane. Perioada 1990-2000 este marcata de tendinta unui declin economic accentuat pana in anul 1993, an in care apar primele semne relative ale relansarii unui nivel minim al cresterii economice.

2. Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu

Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei reprezinta rezultatul unei confruntari libere, aprofundate si constructive de opinii intre participantii la Comisia de fundamentare, avand ca obiectiv crearea unei economii de piata functionale, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, institutiile si politicile Uniunii Europene.

În acest sens se raspunde dublului imperativ al incheierii tranzitiei la economia de piata in Romania si al pregatirii aderarii sale la Uniunea Europeana, pentru a folosi o sansa istorica oferita de decizia Consiliului Uniunii Europene de la Helsinki din decembrie 1999 de a deschide negocierile de aderare cu Romania.

Dupa 1990, Consiliul European a pus in discutie posibilitatea extinderii Uniunii Europene prin cooptarea de noi membri dintre tarile Europei Centrale si de Est.

În acest scop, toate tarile candidate la aderare au incheiat Acorduri de asociere cu Uniunea Europeana, care prevad instaurarea unei zone de comert liber si modalitatile institutionalizate de dialog intre guvernele acestor tari comunitare, precum si domeniile care fac obiectul noilor relatii intre cele doua parti.

Initiativa extinderii Uniunii Europene a fost materializata oficial la Consiliul European de la Copenhaga, din 1993.

Acordul European constituie baza legala a relatiilor dintre Romania si Uniunea Europeana. Documentul a fost semnat la 1 februarie 1993, a fost ratificat prin Legea nr. 20 din 1993 si a fost publicat in „Monitorul Oficial” din 12 aprilie 1993. Acordul de asociere a intrat in vigoare la 1 februarie 1995, iar la 22 iunie 1995, Romania a depus cererea de aderare la Uniunea Europeana.

În sfera turismului, in 2002, Ministerul Integrarii Europene cu Ministerul Turismului au analizat posibilitatile de includere a unor zone din Romania in circuitul turistic national si international prin imbunatatirea calitatii serviciilor si modernizarea bazelor existente. Potentialul turistic poate fi dezvoltat excelent prin atragerea investitorilor romani si straini si prin dezvoltarea unor parteneriate public – privat. Astfel va putea fi valorificat turismului rural, precum si bogatul turism cultural, religios si istoric.

Capitolul II

Evolutia turismului romanesc dupa inlaturarea comunismului

1. „Economia de servicii” in perioada reformei economice romanesti

Este un fapt unanim recunoscut ca asistam, pe plan mondial, la trecerea la un nou tip de economie, chiar la un nou tip de societate denumita de unui din parintii ei, sociologul de la Harvard – Daniel Bell - „societatea postindustriala”. Aceasta noua societate se va baza, dupa opinia majoritatii cercetatorilor, pe servicii, fiind caracterizata prin preponderenta sectorului tertiar asupra celorlalte sectoare ale economiei.

Un rol important in acest sens il joaca si procesul de liberalizare a intregii economii si in mod particular al sectorului tertiar. Tendintele de liberalizare, de diminuare a interventiei statului in sectorul serviciilor se refera, pe de o parte, la transferul spre sectorul privat a unei importante parti din sectorul public, iar pe de alta parte, la dereglementarea acestui sector. În aceasta privinta, trebuie mentionat ca o buna perioada de timp, pana in anii 1970, chiar in tarile dezvoltare cu economie de piata, sectorul serviciilor a fost unui din domeniile cel mai mult atinse de interventia statului.

Pentru tarile occidentale, privatizarea inseamna „un management mai dinamic”, in timp ce pentru tarile care trec la economia de piata, problema principala care apare in legatura cu privatizarea este cine cumpara [2Xavier Frege - „Descentralizarea”, Editura Humanitas, Bucuresti, 1991].

Privatizarea trebuie sa aiba ca rezultat concurenta care determina calitatea si tarifele platibile. În acest sens, locatia de gestiune, ca metoda de privatizare nu a fost de succes in turism. Aceasta trebuia folosita numai la inceput cand nu existau capitaluri.

Principiile strategiei de privatizare a turismului s-au incadrat in urmatoarele coordonate:

– tranzactia la pretul pietei

– importanta investitiilor ulterioare mai mare decat pretul propriu-zis

– pastrarea in circuitul turistic

Strategia de privatizare a turismului elaborata de catre ministerul de resort a prevazut ca societatile de turism care detineau cabane de creasta, sa ofere aceste active spre vanzare locatarilor, prin negociere directa sau pe baza contractelor de leasing imobiliar. Contractul de vanzare – cumparare a continut obligatoriu o clauza prin care, la dobandirea proprietatilor, societatea comerciala cumparatoare ofera o „actiune de aur” Consiliului Judetean sau Consiliului Local, dupa caz. Aceasta masura a asigurat pastrarea cabanelor de creasta care sunt obiective strategice in circuitul turistic. În cazul in care terenul aferent cabanei de creasta nu a fost cuprins in capitalul social, acest teren este concesionat cumparatorului pe o perioada de 49 de ani.

Modalitatile de privatizare in turismul romanesc sunt urmatoarele:

1. vanzarea de active – modalitate care presupune ca investitorul sa conduca hotelul cumparat in calitate de proprietar, 14% din numarul total de active vandute in Romania provenind din turism

2. vanzarea de actiuni – prin metoda MEBO sau combinatii ale metodei MEBA cu oferta publica a fost eficienta in privatizarea societatilor mici din turism care sunt lipsite de o baza hoteliera proprie