Dec 13 2021
Expertiza criminalistica. Asemanari si diferentieri dintre constatarile tehnico-stiintifice si expert
Postat de licenteoriginale • In Drept
Cuprins
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
Extras din document
Cuprinspagina
CAPITOLUL I - NOTIUNUI GENERALE DESPRE EXPERTIZA ----------------- 4
Sectiunea I Aspecte introductive ------------------------------------------------------- 4
Sectiunea II Notiunea de expertiza ---------------------------------------------------- 5
Sectiunea III Importanta expertizei ---------------------------------------------------- 7
Sectiunea IV Felurile expertizei -------------------------------------------------------- 8
CAPITOLUL II - EXPERTIZELE CRIMINALISTICE -------------------------------- 11
Sectiunea I Aspecte introductive ------------------------------------------------------- 11
Sectiunea II Situatiile dispunerii efectuarii expertizei criminalistice ------------ 12
Sectiunea III Dispunerea efectuarii expertizei -------------------------------------- 13
Sectiunea IV Pregatirea in vederea dispunerii expertizei -------------------------- 15
$1 Necesitatea si utilitatea dispunerii expertizei ----------------------------- 15
$2 Formularea intrebarilor ------------------------------------------------------- 17
$3 Punerea la dispozitia expertului
a materialelor necesare examinarii ------------------------------------------- 18
$4 Alegerea institutiei abilitate sau
a expertilor ce urmeaza sa efectueze expertiza ---------------------------- 19
$5 Actul prin care se dispune efectuarea expertizei ------------------------- 22
CAPITOLUL III - EFECTUAREA EXPERTIZEI CRIMINALISTICE -------------- 24
Sectiunea I Dreptul expertului de a cunoaste materialul cauzei
si limitele in care poate fi cunoscut materialul --------------------------- 24
Sectiunea II Etapele expertizei criminalistice ---------------------------------------- 25
Sectiunea III Suplimentul de expertiza; lamuriri suplimentare
cerute expertilor; efectuarea unei noi expertize ---------------------- 29
$1 Suplimentul de expertiza ----------------------------------------------------- 29
$2 Lamuriri suplimentare cerute expertului ---------------------------------- 30
$3 Efectuarea unei noi expertize ------------------------------------------------ 31
Sectiunea IV Modalitatea efectuarii expertizelor si a noii expertize ------------- 33
CAPITOLUL IV - RAPORTUL DE EXPERTIZA ---------------------------------------- 36
Sectiunea I Continutul raportului de expertiza -------------------------------------- 36
Sectiunea II Concluziile date de expert ----------------------------------------------- 39
$1 Concluzii categorice sau certe ----------------------------------------------- 39
$2 Concluzii de probabilitate ---------------------------------------------------- 40
$3 Concluzii de imposibilitatea rezolvarii problemei ------------------------42
Sectiunea III Verificarea concluziilor expertizei ------------------------------------ 43
Sectiunea IV Aprecierea valorii probante
a concluziilor raportului de expertiza ------------------------------------- 45
CAPITOLUL V - ASEMANARI SI DIFERENTIERI DINTRE CONSTATARILE
TEHNICO-STIINTIFICE SI EXPERTIZA CRIMINALISTICA ------- 52
CAPITOLUL VI - CONCLUZII PRIVIND EXPERTIZA CRIMINALISTICA ---- 54
BIBLIOGRAFIE
Alte date
?? CAPITOLUL I
NOÚIUNI GENERALE DESPRE EXPERTIZ?
Sectiunea I
Aspecte introductive
Prin savarsirea mai multor categorii de infractiuni se creeaza variate urme, datorita modului in care se actioneaza, instrumentelor utilizate sau pierderea anumitor obiecte ori substante de catre persoane implicate in savarsirea infractiunii concrete [ 1 Ion Mircea, Criminalistica, Ed. Fundatiei "Chemarea", Ia?i, 1992, p. 384.]. Descoperirea valorii probante a acestor "martori muti", de multe ori, se realizeaza cu ajutorul cercetarilor intreprinse de persoane care poseda cunostinte de specialitate [ 2 G. Antoniu, tn colectiv, Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala rom>n, Partea Generala, vol 1, Ed. Academiei R.S.R., Bucure?ti, 1975, p. 259.]. Aceste cunostinte de specialitate, care sunt de competenta unui specialist intr-un anumit domeniu stiintific, tehnic sau artistic sunt necesare pentru lamurirea unor fapte si imprejurari din cuprinsul unei cauze cercetate sau in curs de judecata. Specialistului i se pot cere aceste cunostinte pe care le poseda intr-un anumit domeniu, atat in cursul urmariri penale, cat si in faza de judecata. Deci, organul judiciar dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice, medico-legale sau a expertizei corespunzatoare [ 3 C. Suciu, Criminalistica, Ed. Didactica ?i Pedagogica, Bucure?ti, 1972, p. 568. ]. Expertiza, constatarea tehnico-stiintifica, nu se dispune pentru a rezolva probleme de natura juridica, ci numai in vederea obtinerii datelor ce se pot descoperi doar prin cercetari stiintifice din alte domenii de activitate. Aceasta se dispune si atunci cand organul judiciar care cerceteaza cauza are suficiente cunostinte de specialitate in domeniul respectiv [ 4 N. Dan, Expertiza criminalistica tn procesul penal ?i civil, tn "Ôcoala rom>neasca de criminalistica", Bucure?ti, 1975, p. 64. ]. În primul rand, nu toate persoanele interesate in proces au cunostintele necesare pentru intelegerea valorii materialelor respective. Iar, in al doilea rand, rezultatele cercetarilor facute de expert asupra materialelor puse la dispozitia sa in acest scop sunt formate intr-un raport de expertiza, "sub forma de concluzii, care este inclus in dosarul cauzei, ca mijloc de proba, putand fi studiat de persoanele interesate in cauza respectiva, fara sa aiba nevoie de cunostintele corespunzatoare de specialitate [ 5 J. Mircea, op. cit., p. 385].
Specialistul numit pentru a face o expertiza sau chiar o constatare tehnico-stiintifica, nu se subordoneaza organului de urmarire penala, deoarece atributiile sale sunt limitate prin actul de numire in care sunt trecute problemele la care i se cere sa raspunda si materialul pe care-l poate consulta.
Sectiunea II
Notiunea de expertiza
Pentru lamurirea, rezolvarea unor fapte sau imprejurari in legatura cu unele aspecte ale unor infractiuni sau pentru interpretarea justa a acestor aspecte, organul de urmarire penala sau instanta de judecata, la cererea partilor sau din oficiu, poate dispune efectuarea unor expertize.
Expertiza este procedeul probatoriu in cadrul caruia sunt folosite cunostintele specialistilor pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ce formeaza obiectul probatoriu in cauze penale.
Se impune efectuarea unei expertize, care este facultativa, de catre organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, atunci cand, pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului sunt necesare cunostintele unui expert [ 6 Codul de procedura penala al Rom>niei, art. 116.]. Potrivit prevederilor art. 117, Codul de procedura penala, in ipoteza savarsirii unei infractiuni de omor deosebit de grav ori a existentei unor indoieli asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului, expertiza psihiatrica este obligatorie.
Expertul este o persoana fizica ce are cunostinte de specialitate intr-un anumit domeniu al stiintei, tehnicii sau artei, persoana recunoscuta ca atare si care este chemata in calitate de expert intr-o cauza penala pentru a lamuri anumite fapte si imprejurari ce formeaza obiectul probatiuni in respectiva cauza.
Datorita dezvoltarii intensive a stiintei, artei, tehnicii si meseriilor, s-a largit foarte mult baza stiintifica a expertizei judiciare. Natura cauzei si probele materiale ce urmeaza a fi examinate determina genul expertizei [ 7 I. Mircea, op. cit., p. 385.]. În literatura juridica s-au emis diferite teorii in legatura cu natura expertizei, confundandu-se situatia expertului cu cea a organului de urmarire penala, a judecatorului, a martorului etc.
Aceste interpretari gresite in legatura cu expertul denota necunoasterea pozitiei juridice a expertizei.
Confundarea expertului cu un judecator, asimilarea expertului cu un martor sau confundarea cu un organ de urmarire penala este total gresita, deoarece expertul se pronunta numai asupra unei probleme pentru care a fost numit, examineaza fapte si imprejurari in limita specialitatii sale si, deci, putem spune ca expertul se ocupa numai de probleme pentru care a fost dispusa expertiza.
În practica organelor judiciare sunt frecvent intalnite expertizele criminalistice, medicale, psihiatrice, contabile, merceologice, tehnice, zootehnice, veterinare, agronomice [ 8 S.A. Golunski, Criminalistica, Ed. Ôtiintifica, Bucure?ti, 1961, p. 372.]. În cadrul expertizei criminalistice pot fi enumerate exemplificativ expertizele dactiloscopice a scrisului de mana, tehnica a actelor, balistica, a celor mai diferite urme, chimica judiciara, biocriminalistica, fonobalistica, a picturi, a vocii si vorbirii etc. [ 9 Colectiv, Dictionar de criminalistica, Ed. Ôtiintifica ?i Enciclopedica, Bucure?ti, 1984, p 67.].
Ca regula ramane la aprecierea organului judiciar daca dispune sau nu efectuarea expertizei. Sunt unele situatii, totusi, cand legea impune efectuarea obligatorie a expertizei [ 10 Codul de procedura penala rom>n, art. 117.](de exemplu, expertiza psihiatrica pentru infractiune de omor deosebit de grav; expertiza medico-legala pentru a se stabili cauzele mortii victimei; expertiza psihiatrica atunci cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoiala asupra starii psihice a acestuia), fara a se intelege ca in aceste cazuri nu ar putea fi folosite alte mijloace de proba, ci alaturi de alte mijloace de proba, obligatoriu trbuie efectuata o expertiza.
În final, putem mentiona ca, expertiza ca procedeu probatoriu este o activitate de cercetare stiintifica desfasurata , la cererea organelor judiciare, de persoane cu cunostinte de stricta specialitate asupra persoanelor, fenomenelor, obiectelor sau urmelor, in vederea clarificarii unor fapte ori imprejurari, sau pentru identificarea obiectelor creatoare de urme. Activitatea de cercetare stiintifica desfasurata de experti nu duce altundeva decat la descoperirea unor fapte sau imprejurari, sau mai bine spus la lamurirea unor fapte sau imprejurari, care in final, pe baza acestor lamuriri, trebuie sa duca la aflarea adevarului.
Sectiunea III
Importanta expertizei
Expertiza este importanta deoarece contribuie la aflarea adevarului, cu privire la existenta sau inexistenta infractiuni, la persoana care a savarsit-o, precum si la alte imprejurari necesare pentru corecta solutionare a cauzei. Elemente de proba indoielnice ori simple indicii pot, prin efectuarea expertizei, sa fie retinute ca probe temeinice ori inlaturate ca fiind, fara valoare.
Concluziile expertului joaca un rol important in stabilirea unor fapte si imprejurari savarsite. Deci, aceste concluzii ale expertizei, date de expert, duc la stabilirea unor fapte care au o valoare probanta, ele pot fi larg folosite in elaborarea versiunilor. Aceasta se intampla de cele mai multe ori in cazurile in care expertul in concluziile sale comunica fapte necunoscute anterior. De exemplu, expertul care a examinat cadavrul scos din apa stabileste ca moartea nu s-a produs prin inecare, ci prin otravire; expertul criminalist, care a examinat un document fals, stabileste nu numai falsul, ci comunica, de asemenea, ca pe document se poate citi si numele titularului acestuia, ascuns de infractor prin decolorarea textului initial.
Putem mentiona, ca, importanta expertizei in procesul judiciar a fost clar subliniata in numeroase lucrari de specialitate, in primul rand cele din domeniul dreptului procesual.
Sectiunea IV
Felurile expertizei
Dispunerea efectuarii unei expertize de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata se face ori de cate ori sunt necesare cunostintele unui specialist.
În functie de problemele care urmeaza a fi lamurite, expertiza va fi diferita, clasificarea acestora facandu-se dupa mai multe criterii: natura probelor ce urmeaza a fi lamurite prin expertiza; modul in care legea reglementeaza necesitatea efectuarii expertizei; modul de desemnare a expertului; modul de organizare a expertizei.
a. dupa natura probelor ce urmeaza a fi lamurite, expertizele pot fi:
- expertiza criminalistica, pot fi enumerate in cadrul acesteia cu titlu exemplificativ: expertiza dactiloscopica, a scrisului de mana, tehnica a actelor, fizica, balistica, a identificarii dupa semnalmente exterioare, biocriminalistica, a picturii, a vocii si vorbirii etc.;
- expertiza medico-legala, referitoare la probleme de asfixie, balistica, moartea subita, mecanica, avort, viol etc.;
- expertiza psihiatrico-legala,tn legatura cu: invinuitul, victima sau martorii; si referitoare la formele mai importante ale tulburarilor psihice ca: schizofrenia, epilepsia, depresiunea maniacala, boli organice ale creierului, oligofrenia, alcoolismul, diferitele psihopatii si reactii psihogene, precum si problema simularii tulburarilor psihice;
- expertiza contabila, se refera la bilant si plati, conturile bilantului, sistemul inregistrarilor duble si tehnica inregistrarii, controlul si revizia contabila etc.;
- expertiza tehnico-legala, se refera la incalcarea regulilor de tehnica securitatii muncii, in diferite intreprinderi si forme de productie, expertiza tehnica a organelor de pompieri, expertiza tehnica in accidente de circulatie etc.;
- expertiza agrotehnica, se refera la: gresita pastrare a semintelor si a produselor agricole; nerespectarea normelor asolamentului; gresita prelucrarea a pamantului; infectarea cerealelor cu boli ale culturi pamantului; strangerea defectuoasa a recoltei etc.;
- expertiza veterinara si zootehnica, se refera la cresterea si reproducerea animalelor;
- expertiza merceologica, cu probleme ridicate de stiinta marfurilor ca obiecte ale comertului si de tehnologia lor;
- expertiza chimico-judiciara etc.
b. În functie de modul in care este reglementata necesitatea efectuari expertizei, aceasta poate fi facultativa sau obligatorie.
În majoritatea cazurilor, expertizele sunt facultative, ele fiind dispuse fie la cererea partilor interesate, fie cand organele judiciare considera ca sunt necesare cunostintele unui specialist pentru lamurirea unor aspecte ale cauzei.
Expertiza este obligatorie in urmatoarele cazuri(art. 117, Codul de procedura penala):
- in cazul infractiunii de omor deosebit de grav, cand se impune efectuarea unei expertize psihiatrice;
- cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului dispune efectuarea expertizei psihiatrice;
- in situatia in care trebuie stabilite cauzele mortii, daca nu s-a intocmit un raport medico-legal, este obligatorie efectuarea unei expertize medico-legale.
Acestor situatii se poate adauga si cazul infractiunii de pruncucidere, cand se impune efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se constata daca sunt indeplinite conditiile necesare pentru existenta acestei infractiuni.
Exista si alte situatii cand este obligatorie expertiza, dar acestea sunt adiacente rezolvarii fondului cauzei: in cazul suspendarii procesului penal(art. 239, Codul de procedura penala) si in cazul amanarii sau intreruperii executarii pedepsei inchisorii(art. 453 si 455, Codul de procedura penala).
c. dupa criteriul modului de desemnare a expertului, expertizele, in literatura de specialitate, au fost clasificate astfel, in:
Documente similare
· Expertiza criminalistica. Asemanari si diferentieri dintre constatarile tehnico-stiintifice si ex...· Constatarile tehnico-stiintifice si expertizele judiciare
· Expertiza criminalistica a falsului in inscrisuri
· Expertiza grafologica in cercetarea criminalistica
· Utilizarea sistemelor expert in marketing, vanzari si promovare (S.C. XYZ S.R.L.)
· Asemanari si Deosebiri intre Infractiunile de Luare de Mita si de Primire de Foloase Necuvenite.
· Expertiza judiciara in procesul civil
· Probleme ce pot fi rezolvate prin expertiza armelor de foc
· Aspecte teoretice si practice privind expertiza balistica.
· Expertiza judiciara, mijloc de proba in procesul penal