Pagina documente » Stiinte Economice » Finante publice. Continut economic si functii

Despre lucrare

lucrare-licenta-finante-publice.-continut-economic-si-functii
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-finante-publice.-continut-economic-si-functii


Cuprins

CUPRINS
Introducere 3
Capitolul 1 - Finantele - geneza, concept, stiinta 4
Capitolul 2 - Continutul economic si functiile
finantelor publice 12
Capitolul 3 - Mecanismul financiar 22
Capitolul 4 - Politica financiara 28
Capitolul 5 - Sistemul resurselor financiare publice 32
Capitolul 6 - Impozitele 37
Capitolul 7 - Sistemul cheltuielilor publice 56
Capitolul 8 - Asigurarilor sociale si de sanatate 70
Capitolul 9 - Trezoreria finantelor publice 76
Capitolul 10 - Sistemul bugetar 80
Capitolul 11 - Finantari internationale 88
Anexe 92
Bibliografie 142
143

EXTRAS DIN DOCUMENT

?INTRODUCERE

De la bun inceput, ne punem in mod firesc intrebarea daca FINANTELE PUBLICE reprezinta o stiinta. Cum stiinta ca notiune distincta e definita “ansamblu sistematic de cunostinte veridice despre realitatea obiectiva si subiectiva” [* Dictionarul explicativ al limbii romane - Editura Academiei R.S.R. - 1984.

] putem da un raspuns afirmativ la intrebarea de mai sus fara nici un fel de retinere.

Pentru a afla ce fel de stiinta e stiinta FINANTELE PUBLICE nu ne ramane decat varianta studiului sistematic si cronologic a realitatilor atat de pe taramul economic cat si de pe cel social. Cum cele doua notiuni economic respectiv social, nu pot fi despartite, atunci stiinta finantelor publice este o stiinta social-economica.

Afirm social fiindca in prim plan trebuie sa avem in vedere existenta fiintei umane iar apoi economic deoarece nu este de ajuns sa privim doar existenta fara progres si cand spunem progres, automat ne orientam privirea spre economic.

Celelalte cunostinte, notiuni din cadrul ansamblului, ca: politic, buget, inflatie, etc., le-am putea incadra in vederea studiului, pe de o parte, intr-o categorie distincta, iar pe de alta parte, ca elemente de legatura si functionalitate a stiintei FINANTE PUBLICE.

Totodata din analiza elementelor constitutive ale acestei stiinte desprindem caracterul istoric, dar si complex al finantelor publice.

Daca la inceput finantele publice isi cauta granitele pentru a-si identifica cu exactitate obiectul de activitate, astazi ne confruntam cu o serie de fenomene economico-sociale complexe care nu fac decat sa creasca rolul acestei stiinte in descifrarea tuturor realitatilor ce ne inconjoara.

CAPITOLUL 1

FINANTELE – GENEZ?, CONCEPT, STIINT?

1.1. Finantele –categorie economica cu caracter istoric

O data cu impartirea societatii in clase antagoniste a aparut necesitatea unei institutii care sa protejeze proprietatea privata, sa apere privilegiile celor avuti impotriva celor neavuti, sa ocroteasca interesele stapanilor impotriva asupritilor. Aceasta institutie, care era statul, si-a facut aparitia.

Separarea statului de societate in sfera relatiilor economice isi gaseste expresia in aceea ca statul isi are veniturile, cheltuielile si datoriile sale proprii. El isi procura resursele necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor sale cu ajutorul constrangerii, pe care o exercita asupra membrilor societatii. [1 Iulian Vacarel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Mosteanu, Florian Bercea, Maria Bodnar, Florin Georgescu – Finante publice, Editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001, pag.31.]

În primele stadii de dezvoltare a oranduirii sclavagiste, caracterizata in cea mai mare parte printr-o economie naturala, unele functii publice erau asigurate pe calea prestatiilor in munca si a darilor in natura la care erau obligati supusii statului. De abia cand a inceput sa se dezvolte economia de schimb, statul sclavagist a utilizat si resurse banesti pentru acoperirea cheltuielilor publice. Din acest moment se poate vorbi de aparitia primelor elemente de finante (impozite, imprumuturi etc.).

În oranduirea feudala, relatiile bani-marfa au cunoscut o mai mare amploare decat in sclavagism cu toate ca veniturile sub forma de bani aveau o importanta relativ redusa in acoperirea cheltuielilor publice.

Abia in capitalism, productia de marfuri devine predominanta, relatiile banesti capata o larga dezvoltare, iar acoperirea cheltuielilor publice se bazeaza exclusiv pe folosirea resurselor banesti.

În capitalism doua functii fundamentale caracterizeaza activitatea statului: functia interna (principala) de mentinere a ordinii interne si de asigurare a functionarii specifice si functia externa, de aparare a tarii.

Spre sfarsitul secolului al XIX-lea are loc o intensificare a rolului interventionist al statului. Aceasta conduce la cresterea vertiginoasa a necesitatilor de resurse banesti ale statului.

În oranduirea socialista, statul continua sa mobilizeze la dispozitia sa o parte importanta din venitul national si sa o utilizeze in scopul indeplinirii functiilor si sarcinilor sale.

Indiferent de oranduirea sociala (afara de comuna primitiva) in procesul procurarii si repartizarii resurselor de care are nevoie statul pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale se nasc anumite relatii sociale. Aceste relatii sunt de natura economica si exprima repartizarea unei parti din produsul social, prin intermediul statului, intre diferite grupuri sociale. Relatiile acestea aparute in procesul de mobilizare si repartizare a resurselor necesare statului sunt relatii financiare sau, pe scurt, finante. Faptul ca finantele au aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii pune in evidenta caracterul istoric al acesteia. [2 Iulian Vacarel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Mosteanu, Florian Bercea, Maria Bodnar, Florin Georgescu – Finante publice, Editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001, pag.33.]

Finantele publice poarta amprenta conditiilor economice, politice si sociale in care se infaptuieste procesul constituirii si repartizarii fondurilor financiare, astfel:

a) la formarea fondurilor necesare statului participa atat persoanele care-si desfasoara activitatea in sfera productiei materiale cat si cele din sfera productiei nemateriale;

b) prelevarile au un caracter obligatoriu;

c) de pe urma cheltuielilor publice profita beneficiarii directi, precum si societatea in ansamblul sau. [3 Iulian Vacarel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Mosteanu, Florian Bercea, Maria Bodnar, Florin Georgescu – Finante publice, Editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001, pag.34.

]

1.2. Conceptul despre finantele publice

În literatura de specialitate se folosesc mai multe expresii ce fac parte din familia cuvantului finante in sensuri apropiate sau diferite, dupa caz: finante publice, finante private, finante publice locale, finante socialiste.

Cuvantul finante isi are originea in limba latina. În secolele al XIII-lea – al XIV-lea se foloseau expresiile finatio, financias si financia pecuniaria in sensul de „plata in bani”. [4 Iulian Vacarel, Gabriela Anghelache, Gh. D. Bistriceanu, Tatiana Mosteanu, Florian Bercea, Maria Bodnar, Florin Georgescu – Finante publice, Editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001, pag.35.

]

Se presupune ca aceste expresii deriva de la cuvantul finis, utilizat adesea in sensul de “termen de plata”.

În Franta, in secolul al XV-lea, se foloseau expresiile hommes de finances si financier pentru desemnarea arendasilor de impozite; finance inseamna o suma de bani si mai ales un venit al statului, iar finances intregul patrimoniu al statului.

În limba germana, in secolele al XV-lea – al XVI-lea se intalneau expresiile “finanz” care inseamna plata in bani si “finanzer”, care desemna pe camatar.

Cu vremea cuvantul finante a capatat un sens mai larg incluzand: bugetul statului, creditul, operatiile bancare si de bursa etc., adica resursele, relatiile si operatiile banesti.

Conceptiile specialistilor despre finante nu sunt la unison. Astfel, finantele sunt considerate:

- fonduri banesti la dispozitia statului;

- bani si bunuri utilizate pentru functionarea institutiilor publice;

- totalitatea resurselor si sarcinilor care se refera la activitatea institutiilor publice;

- gospodarirea statului, precum si regulile si principiile care stau la baza administrarii bunurilor si banilor;

- mijloace de interventie a statului in economie;