Pagina documente » Stiinte Economice » Forme de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii in Romania

Despre lucrare

lucrare-licenta-forme-de-finantare-a-intreprinderilor-mici-si-mijlocii-in-romania
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-forme-de-finantare-a-intreprinderilor-mici-si-mijlocii-in-romania


Cuprins

Cuprins
Introducere... 3
CAP I - Consideratii teoretice cu privire la finantarea IMM - urilor in Rominia.......5
A. Notiuni generale caracteristice IMM - urilor............5
1. Notiunea si rolul intreprinderilor mici si mijlocii in economia de piata..........5
2. Formele intreprinderilor mici si mijlocii............5
3. Regiuni si sectoare vizate in principal.....5
4. Structura tipurilor de proprietate...........6
5. Atestarea juridica........6
6. Criterii economice.............6
B. Forme de finantare specifice........8
1. Finantare prin credite nerambursabile
1.1. Finantarea prin programul PHARE.......8
1.2. Finantarea prin programul SAPARD...15
1.3. Finantare prin FONDURI STRUCTURALE......27
2. Finantare prin credite rambursabile
2.1 Leasing-ul..............19
2.2 Creditele de factoring......19
2.3 Credite de forfetare.............20
2.4 Credite de scont.....20
2.5 Credite bancare.....21
CAP II - Studiu de caz privind utilizarea creditului overdraft de catre S.C. Total Distribution S.R.L. de la Banca Transilvania S.A. ............32
CAP III - Creativitate / Originalitate41
Concluzii finale
Bibliografie...43
Anexe

EXTRAS DIN DOCUMENT

?{p}

Forme de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii in Romania {p}

?

Introducere

Practica finant?rilor pentru intreprinderi, in Romania, a “renascut” dup? anul 1989, datorit? situatiei dificile in care se aflau firmele romanesti la acel moment si ale caror nevoi de finantare a capitalului circulant, in special, dep?seau resursele proprii ale acestora.

În prezent, autorit?tile statului sunt preocupate din ce in ce mai mult de supravegherea evolutiei globale a creditelor pentru a asigura o evolutie favorabil? a economiei nationale si s?n?tatea financiar? a b?ncilor.

Dezvoltarea economiilor stabile a crescut independenta financiar? a b?ncilor fat? de autorit?tile tutelare, intensitatea concurentei dintre b?ncile romanesti sau str?ine a provocat o crestere din ce in ce mai mare a necesit?tilor intreprinderii, pe m?sur? ce se dezvolt? practica planurilor de finantare pe termen.

Aparitia unor noi mijloace de finantare, cum sunt certificatele de trezorerie, expresie a neintermedierii bancare care permite creditorilor s? acorde credite pe o durat? mergand de la zece zile la cativa ani, se sprijin? pe notorietatea semn?turii imprumutului si nu pe utilizarea fondurilor imprumutate.

Ce diferente sunt in prezent intre “un descoperit” (overdraft), o facilitate de cas?, un credit de trezorerie sau un credit de insotire (releu)? Formul?ri comparabile cu ceea ce sunt cateodat?, pentru constructorii de automobile, caroseriile diferite pe acelasi motor! Trebuie ins? s? recunoastem ca totusi creditul pe obiect este inc? frecvent practicat de intreprinderile mici si mijlocii. Este mai putin exigent in planul imprumutului. O evolutie prea brutal? poate fi defavorabil?.

În prezent, se remarc? o crestere a ponderii creditului neguvernamental, respectiv a creditului pe termen scurt in totalul creditelor acordate de b?ncile din Romania agentilor economici. Cresterea creditului neguvernamental s-a realizat indeosebi pe seama sporirii creditelor bancare pe termen scurt in lei si valut?, credite utilizate in activit?ti economice de productie, import si servicii, ca urmare a lipsei lichidit?tilor agentilor economici.

Concomitent cu cresterea ponderii creditelor pe termen scurt in lei si valut? in total credite neguvernamentale, s-a inregistrat o diminuare a ponderii creditelor pe termen mediu si lung in lei si valut?.

Creditul pe termen scurt este cel pe care il obtine o intreprindere de la o banc? atunci cand activul circulant din bilant nu este finantat integral prin incas?rile de la furnizori si de la diversi creditori si cand aceast? insuficient? nu este acoperit? de fondul de rulment.

Dac? nevoia de fond de rulment este inferioar? fondului de rulment, intreprinderea va avea posibilitatea s? se finanteze far? a recurge la creditul bancar; dac? fondul de rulment este insuficient pentru a acoperi nevoile sale de fond de rulment, intreprinderea va trebui sa recurg? la creditul bancar.

Acest credit poate lua diferite forme in gama creditelor de exploatare, dar el corespunde intotdeauna acestei nevoi.

În functie de faptul c? o brans? profesional? are nevoie de fond de rulment mare sau mic, imperativele structurii finaciare si ale fondului de rulment sunt diferite si nevoile de credit sunt variabile.

Se poate ca prin modul de gestionare s? fie influentate nevoile de fonduri: se poate accelera rotatia stocurilor, se poate cauta o recuperare mai rapid? a creantelor sale nemobilizate, sau se poate incerca obtinerea prelungirii creditului furnizorilor, put?ndu-se incerca majorarea finant?rii prin aconturi primite de la clientel?; cu toate acestea, exist? unele imperative care tin de activitatea ins?si. Ele fac s? se nasc? in unele cazuri importante nevoi de credite pe termen scurt, in timp ce in altele, nevoile de fonduri sunt mai mici.