Pagina documente » Stiinte Economice » Gestiunea bancara. Managementul activelor si pasivelor

Despre lucrare

lucrare-licenta-gestiunea-bancara.-managementul-activelor-si-pasivelor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-gestiunea-bancara.-managementul-activelor-si-pasivelor


Cuprins

CUPRINS
I. OBIECTIVELE GESTIUNII RISCURILOR MANAGEMENTUL ACTIVELOR SI PASIVELOR
II. OPERATIUNI DE TREZORERIE
III. OPERATIUNI PE PIATA INTERBANCARA
III.1 PIETELE CREDITULUI PIETE INTERBANCARE
III.2 FUNCTIONAREA PIETELOR INTERBANCARE
IV. ORGANIZAREA SI EVALUAREA OPERATIUNILOR DE TREZORERIE PREMISELE DERULARII OPERATIUNILOR IN BANCI
IV.1 PROGRAMUL DE LUCRU AL COMPARTIMENTULUI TREZORERIE IMPORTANTA COMPARTIMENTULUI
IV.2 EVALUAREA OPERATIUNILOR DE TREZORERIE
V. OPERATIUNI BANCARE PRIVIND RELATIILE CU CLIENTELA
V.1 GESTIUNEA CREDITELOR BANCARE
VI. OPERATIUNILE BANCARE IN VALUTA
VI.1 CADRUL GENERAL
VI.2 OPERATIUNILE DE SCHIMB LA VEDERE
VI.3 OPERATIUNILE DE SCHIMB VALUTAR LA TERMEN
VI.4 OPERATIUNI DE CREDIT IN VALUTA
VI.5 OPERATIUNILE SWAP DE TREZORERIE
VII. VENITURILE SI CHELTUIELILE BANCARE
VII.1 VENITURILE BANCARE
VIII. PERFORMANTELE BANCARE
VIII.1 CONTUL DE REZULTATE
VIII.2 SISTEMUL RATELOR DE EXPRESIE A PERFORMANTELOR BANCARE
IX. GESTIUNEA RISCURILOR
IX.1 RISCUL DE CREDITARE
IX.2 RISCUL DE TARA (RISCUL DEBITORILOR EXTERNI) - COUNTRY RISK

EXTRAS DIN DOCUMENT

?{p}

{p}

?OBIECTIVELE GESTIUNII RISCURILOR

Gestiunea riscurilor bancare reprezinta un domeniu vast, in care principalul scop il constituie evitarea pierderilor rezultate in urma producerii riscurilor previzionate.Sunt urmarite doua obiective, ce se reflecta la nivelul deciziilor ierarhic superioare ale bancii sau la nivel de centre de responsabilitati:

1. Asigurarea perenitatii bancii, reprezinta primul obiectiv in cadrul caruia banca trebuie sa constientizeze riscurile, de marimea lor tinand, insasi existenta viitoare a sa. Riscul este o problema de perspectiva, in sensul ca banca trebuie sa dimensioneze un risc si costul sau aferent, in vederea constituirii provizioanelor, in prezent. De dimensionarea corecta a riscului tine si posibilitatea viitoare de acoperire a pierderilor rezultate din producerea sa, dar, pe de alta parte, banca trebuie sa gaseasca si metode adecvate de aparare pentru evitarea producerii sale.Se pune in acest context problema, daca ne putem limita la riscul mediu? Aceasta ar insemna sa evaluam riscurile la pierderile medii.

Putem lua ca exemplu necesitatea determinarii inaltimii unui dig in vederea evitarii inundatiilor. Potrivit statisticilor, se poate constata ca inundatiile la 20-30 de ani sunt pustiitoare, ceea ce inseamna ca digul cu cit este mai inalt cu atat este mai bun (el trebuie sa atinga 12m in acest caz). In termeni economici se traduce prin faptul ca provizioanele constituite sunt mai mari pentru riscurile posibile. In caz contrar, digurile construite pentru pierderile medii (media nivelului atins al inundatiilor), nu ar fi fost satisfacatoare in cazul inundatiilor devastatoare produse. Acestui criteriu i se opune insa competitia (climatul conjunctural determinat).

Pentru banca, riscurile mari ar determina provizioane mari ceea ce ar determina la randul lor costuri bancare mari. Concurentii, beneficiind de costuri mai reduse vor determina un aflux al clientelei de la prima categorie de banci spre ele.

riscuri mari provizioane mari costuri bancare mari

1. Consolidarea controlului intern privind performantele in raport cu riscurile asociate in scopul compararii relatiei performanta risc, reprezinta cel de-al doilea obiectiv:

In vederea realizarii lui, bancile trebuie sa utilizeze comparatii:

? intre centrele de responsabilitate, adica centrele de profit, de venituri si de cheltuieli;

? in raport de clienti (fiecare client comporta un risc si implicit este determinat un pret specific perceput fiecaruia dintre ei);

? in functie de produsele si serviciile oferite.

1.1. Corelatia intre riscurile globale si riscurile interne se realizeaza printr-o gestiune verticala, de-a lungul ierarhiei bancii, in doua acceptiuni:

a. Obiectivele globale ale controlului si gestiunii sunt stabilite de sus in jos (TOP-DOWN). Obiectivele globale privind rezultatele si volumele sunt transpuse in anumite linii directoare, ce dimensioneaza expunerile la risc si orienteaza compartimentele de lucru in comportamentul lor cu clientii. Pe centre de responsabilitati pot fi stabilite:

? limite de volum sub forma limitelor de credit;

? marje admise referitor la nivelul de dobanda;

? limite de risc, etc.

b. Supravegherea si controlul riscului dau un raspuns de jos in sus (BOTTOM-UP). Din unitatile operative se degaja in fiecare etapa anumite semnale: propuneri, realizari optime, masuri de prevedere suplimentara, ce reprezinta aspecte ale experientei bancare. Se realizeaza astfel un circuit (in ambele sensuri circula informatii: TOP-DOWN si BOTTOM-UP, pentru a sprijini actele de prevenire si evaluare a riscurilor).

1.2 In cadrul exercitarii controlului intern, de o mare eficienta este sistemul cesiunilor interne pe centre de responsabilitati si alocarea de fonduri proprii in aceasta directie, aferenta preturilor de cesiune interna. Sistemul cesiunilor interne este necesar pentru evaluarea serviciilor prestate de fiecare serviciu celorlalte si pentru existenta unui pret de apreciere al colaborarii interne (fiecare centru dezvolta un schimb de active cu alte centre). Fiecare centru se gestioneaza independent, lupta pentru profit si, in consecinta, banca actioneaza ca un tot in obtinerea unei marje suplimentare de profit (aceasta va insemna cresterea veniturilor si scaderea cheltuielilor pe fiecare centru).

1.2. Riscurile sunt determinale si grupate pe axele de analiza comerciala la nivel de:

? centre de responsabilitati;

? clienti;

? produse si servicii;

ceea ce inseamna ca vor fi mai usor de particularizat si cuantificat.

1.3. Piramida riscurilor. Particularitatea esentiala a riscurilor este diversitatea si diversicabilitatea lor. In consecinta, un portofoliu de tranzactii implica un risc inferior celui determinat de suma riscurilor individuale. A avea un portofoliu de riscuri inseamna a avea posibilitatea de a-l restructura in scopul optimizarii, respectiv diminuarii.

Este expresiva, in contextul aratat, reprezentarea piramidala.

Alocare Grupe, entitati, Consolidarea

de tranzactii riscurilor

riscuri

Riscul variaza dupa perimetrul de consolidare a operatiunilor, din cauza efectelor de diversificare. El se diminueaza pe masura ridicarii pe scara ierarhica, unde operatiunile sunt decise, iar politica comerciala este pusa in opera catre varf, unde diversificarea este maxima. Administrarea riscurilor pe portofolii mareste efectul piramidal dand posibilitatea modificarii permanente in formarea portofoliului:

? la baza, sunt incadrate riscurile in forma naturala, asa cum apar

in contractele cu clientii;

? prin organizarea clientilor, produselor bancare pe categorii, se creeaza familii de probleme, portofolii ce reunesc produse, clienti de aceeasi natura. Se selecteaza cazuri pe categorii omogene, vis-a-vis de care banca poate avea o atitudine specifica, o politica proprie pentru fiecare grupa. Banca isi deruleaza politica de creditare, de obtinere a unor profituri mai inalte, in functie de aceste riscuri.

MANAGEMENTUL ACTIVELOR SI PASIVELOR

Gestiunea bancara se dezvolta in prezent in doua mari directii:

? managementul activelor si pasivelor;

? gestiunea riscurilor (tratata anterior).