Pagina documente » Stiinte Economice » Gestiunea previzionala a personalului. Responsabilitati in domeniul gestiunii (S.C. XYZ S.A.)

Despre lucrare

lucrare-licenta-gestiunea-previzionala-a-personalului.-responsabilitati-in-domeniul-gestiunii-s.c.-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-gestiunea-previzionala-a-personalului.-responsabilitati-in-domeniul-gestiunii-s.c.-xyz-s.a.-


Cuprins

CUPRINS:
CAP I. iNTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII5
1.1.COMPETITIVITATE LA NIVEL MACROECONOMIC 5
1.1.1.Definirea IMM in viziunea Uniunii Europene 8
1.2.COMPETITIVITATE LA NIVEL MICROECONOMIC 11
1.2.1.intreprinderea in activitatea economica 11
1.2.2..Ponderea personalului din intreprinderile mici si mijlocii in personalul total al intreprinderilor din industrie, constructii, comert si alte servicii pe activitati 13
1.2.3.Tendinte in evolutia IMM 15
CAP.II. CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND ANALIZA ASIGURARII SI UTILIZARII RESURSELOR UMANE..24
2.1. Elemente de teorie in domeniul resurselor umane...........24
2.2. Rolul si importanta asigurarii si folosirii rationale a resurselor umane...........28
CAP.III.GESTIUNEA PREVIZIONALA A PERSONALULUI
3.1. NECESITATEA, FACTORII SI CONTINUTUL GESTIUNII PREVIZIONALE A PERSONALULUI.42
3.1.1 Necesitatea gestiunii previzionale a personalului..43
3.1.2 Factori ce influenteaza previziunea personalului...44
3.2. ETAPELE ANALIZEI PREVIZIONALE A RESURSELOR UMAN48
3.2.1 Orizontul si obiectul gestiunii previzionale a personalului....48
3.2.2 Starile resurselor umane............49
3.2.3 Sistemul de supraveghere si promovare...........51
3.2.4 Reglarea sociala pe termen mediu si lung........52
3. 3 .OPERATIONALIZAREA GESTIUNII PREVIZIONALE A
PERSONALULUI.56
3.3.1 Previziunea intr-un univers economic si social aleator..........56
3.3.2 Mijloacele gestiunii previzionale..57
3.4. RESPONSABILITATI IN DOMENIUL GESTIUNII PREVIZIONALE A PERSONALULUI59
CAP.IV. STUDIU DE CAZ LA S.C. AMPLAST S.A............63
CAP.V.CONCLUZII
5.1. CONCLUZII 74
5.2. BIBLIOGRAFIE 77

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CAP I. ÎNTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII

1.1.COMPETITIVITATE LA NIVEL MACROECONOMIC

Micile intreprinderi sunt considerate ca reprezentand sectorul cel mai dinamic al economiei, fiind apreciate datorita contributiei esentiale la evolutia sociala, pentru ca asigura, intre altele, un numar mare de locuri de munca, generand ceea ce este cunoscut sub numele de „clasa de mijloc”. Cele mai importante caracteristici ale activitatii intreprinderilor mici si mijlocii sunt:

? completeaza activitatea firmelor mari si pot lucra in simbioza cu acestea, utilizandu-se in acest scop, solutii diferentiate;

? sporesc productia de bunuri si servicii, fiind la originea altor intreprinzatori;

? contribuie la cresterea veniturilor in economie, asigurand distribuirea acestora mai multor beneficiari;

? produsele si serviciile lor se elibereaza in contingente mici, iar livrarile se fac rapid;

? se orienteaza spre satisfacerea niselor de piata, suplinind astfel golurile de pe piata in satisfacerea clientilor;

? desfasoara si activitati in mediul rural, unde au rolul de a moderniza si valorifica mai bine produsele din acest mediu.

Echilibrul economic constituie elementul central, punctul de plecare si finalitatea teoriei si practicii economice. Nucleul conceptului de echilibru economic il constituie egalitatea intre nevoi si resurse, care se concretizeaza in egalitatea cererii cu oferta. În acest context trebuie recunoscut rolul intreprinderilor mici si mijlocii ca factor de actiune spre stari de echilibru. Întreprinzatorii realizeaza o alocare mai buna a resurselor obtinand profit. Întreprinderea mica si mijlocie reprezinta unul din remediile importante impotriva somajului, atenuand fluctuatiile de pe piata muncii. Ea contribuie la utilizarea fortei de munca neangajata sau eliberata din activitati devenite neeficiente si la stabilizarea fortei de munca in mediul rural. Un puternic sector mic si mijlociu are efecte pozitive asupra stabilitatii politice si sociale contribuind la o mai favorabila distributie a puterii in societate. În economiile de tranzitie aparitia si inflorirea acestui sector contribuie la formarea bazelor sociale ale reformei. Chiar daca la o analiza superficiala ar parea neimportant, intreprinderile mici si mijlocii constituie o sursa de concurenta, un element de concurenta pentru oligopolurile si monopolurile existente, reducand capacitatea acestora de a controla si de a creste preturile. Sectorul mic si mijlociu contribuie la diversificarea ofertei de marfuri oferind produse pentru piete limitate sau specifice, care nu sunt eficiente pentru intreprinderile mari sau pentru care nu este satisfacuta cererea numai prin intermediul intreprinderilor mari.

Aceste intreprinderi joaca un rol important in combinarea factorilor de productie care nu ar fi folositi intr-un proces de productie in alte conditii (produse secundare ale marilor intreprinderi, resurse locale) precum si incurajarea investitiilor din economiile populatiei sau din alte fonduri care in final ar fi fost neproductive. O alta caracteristica a acestora o constituie marea flexibilitate si rezistenta in perioadele de criza si recesiune. Flexibilitatea se apreciaza in primul rand in raport cu deciziile care urmeaza sa fie luate: exista o anumita flexibilitate in utilizarea resurselor disponibile si in definirea scopurilor propuse atunci cand sunt posibile mai multe solutii. Întreprinderile mici si mijlocii contribuie la dezvoltarea economiilor locale prin abilitatea lor de a raspunde la cererile locale. Ele se caracterizeaza si prin inclinatia lor spre inovare atat in ceea ce priveste tehnologiile cat si managementul. Se poate spune ca firmele mici si mijlocii ofera angajatilor o inalta calitate a ocuparii in termeni de performanta si de satisfactie in munca. Aici, mediul de munca este in general armonios, iar calitatea si satisfactiile activitatilor desfasurate sunt superioare celor desfasurate in intreprinderile mari. Nu este lipsita de importanta abilitatea acestui tip de intreprindere de a pune in valoare resurse de management, aspect important mai ales pentru economiile de tranzitie.

Firmele mici si mijlocii au o durata de viata mai scurta, prezentand o rata de esec mai mare in comparatie cu cele mari. Desi rata mortalitatii este mare (trei din cinci firme dispar inainte de a implini doi ani de viata), ratele de natalitate de noi intreprinderi sunt mai mari decat cele de esec, ceea ce contribuie la crearea unui sistem economic viu si dinamic. Desi exista conceptia ca productivitatea muncii in cadrul acestor intreprinderi este mai mica si in consecinta, salariile sunt mai mici, un studiu realizat a demonstrat ca productivitatea muncii e superioara pe ansamblul intreprinderilor mici si mijlocii fata de intreprinderile mari.

Cadrul institutional si legislativ are un impact major asupra evolutiei fenomenului intreprenorial in orice tara. Cadrul legislativ si procedural specific sectorului IMM-urilor in Romania incorporeaza doua categorii de reglementari: cele generale, valabile pentru toate firmele si reglementari specifice, ce vizeaza in exclusivitate activitatea firmelor mici si mijlocii.

Principalele reglementari referitoare la IMM-uri:

? Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea activitatilor economice bazate pe libera initiativa.

? Ordonanta Guvernului nr. 25/1993 privind stimularea intreprinderilor mici si mijlocii

? Hotararea Guvernului nr. 805/1994 privind facilitatile economico-financiare acordate intreprinderilor mici si mijlocii

? Hotararea Guvernului nr. 216/1995 privind organizarea si functionarea Agentiei Romane de Dezvoltare

? Hotararea Guvernului nr. 216/1998 privind infiintarea Agentiei Nationale a IMM-urilor

? Legea 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii.

Sectorul de intreprinderi mici si mijlocii constituie o prezenta notabila in cadrul economiei nationale, dar cu rezultate inca modeste daca il comparam cu omologul sau din tarile dezvoltate si daca avem in vedere potentialul de care dispune Romania.

Definirea IMM in viziunea Uniunii Europene

Domeniul intreprinderilor din Uniunea Europeana este dinamic, complex si, ca si populatia europeana, foarte divers. Cea mai mare majoritate 90%) a intreprinderilor sunt mici, avand sub 50 de angajati. În multe tari si sectoare economice, aceste mici intreprinderi detin majoritatea activelor si genereaza cea mai mare parte a bogatiei nationale. Întreprinderile mijlocii si mari asigura cea mai mare parte a locurilor de munca si a cifrei de afaceri, mai ales in sectoarele cu capital concentrat, cum ar fi industria extractiva, energetica si producatoare de tehnologii inalte, precum si serviciile financiare, telecomunicatiile si transportul aerian. Acesta este sectorul unde se inregistreaza cele mai nesemnificative diferente intre Statele Membre. În alte sectoare, in particular cel al comertului cu amanuntul, intreprinderile sunt, in general foarte mici. Diferentele intre tarile europene sunt, in acest caz, mari, relevand existenta unei mari diversitati a "spiritului antreprenorial" [1 Hobeanu T.,Mitrache M.- Management general Editura Universitatii Craiova,2003] national care joaca un rol major in organizarea economiilor.

? Exista aproximativ 16 milioane de intreprinderi in Uniunea Europeana ;

? Întreprinderile europene au peste 100 milioane de angajati; 99,8% din intreprinderi sunt IMM cu mai putin de 250 de angajati.

? Peste 90% din intreprinderile din Uniunea Europeana au sub 10 angajati(micro-intreprinderi);

? Întreprinderile mici si mijlocii (IMM) formeaza baza economiei Europei

? Comertul, industria hoteliera, restaurantele si constructiile sunt sectoarele cu cele mai multe intreprinderi mici si mijlocii ;

? Statele membre ale Uniunii Europene prezinta culturi foarte variate ale intreprinderilor .

Uniunea Europeana numara peste 15 milioane de intreprinderi mici si mijlocii, diversificate prin marimi, statut juridic, sector de activitate, localizarea etc. Cu titlu de exemplu ,definitiile pot fi urmatoarele :

Pentru intreprinderi mici: pana la 50 persoane salariati, cifra de afaceri anuala pana la 7 milioane EURO sau totalul profitului activelor pana la 5 milioane EURO, nu mai mult de 25% din capital si drepturile de vot sunt detinute de o intreprindere care nu se incadreaza in aceasta definitie. Acest prag poate fi depasit daca intreprinderea este detinuta de firme de investitii listate la bursa, de societati cu capital de risc, sau de investitori institutionalizati, cu conditia ca intreprinderea sa nu fie sub controlul acestora (exercitat in comun sau individual ).

Pentru IMM : pana la 250 salariati, cifra de afaceri anuala pana la 240 milioane de EURO sau totalul activelor profit de pana la 1027 milioane EURO, nu mai mult de 25% din capital si drepturile de vot sunt detinute de o intreprindere care nu se incadreaza in aceasta definitie. Acest prag poate fi depasit daca intreprinderea este detinuta de firme de investitii listate la bursa, de societati cu capital de risc, sau de investitori institutionalizati, cu conditia ca intreprinderea sa nu fie sub controlul acestora (exercitat in comun sau individual).

Obiectivul politicii Comisiei Europene pentru intreprinderi este stimularea activitatii antreprenoriale in Uniunea Europeana care sa permita intreprinderilor sa contribuie la dezvoltare, competitivitate si ocuparea fortei de munca. Acest obiectiv are ca tinta in special intreprinderile mici si mijlocii, care reprezinta marea majoritate a intreprinderilor din Uniune. În acest sens, Comisia Europeana a dezvoltat, in cadrul Programului Multianual pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii, programe specifice in sprijinul intreprinderilor mici si mijlocii, in vederea cresterii competitivitatii acestora.

Un element-cheie al acestor programe este promovarea cooperarii intre intreprinderile mici si mijlocii, in scopul extinderii activitatii acestora dincolo de pietele lor locale, regionale, nationale. Cooperarea cu parteneri straini se inscrie in strategia fata de intreprinderile mici si mijlocii prin care acestea pot beneficia si de alte piete. Sprijinul acordat intreprinderilor mici si mijlocii pentru a coopera dincolo de granite si, deci, a accepta provocarea concurentei internationale, este una dintre prioritatile Directiei Generale "Întreprinderi".

Programul Multianual al Comisiei a fost extins in 9 tari din Centrul si Estul Europei, ca parte din pregatirea tarilor candidate pentru aderare. Tocmai in acest context s-a organizat in Romania Eco Auto Interprise, eveniment finantat de Comisia Europeana. Acest proiect, prezentat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, este co-finantat prin programul Interprise, unul dintre instrumentele de cooperare initiate de Directia Generala Întreprinderi. Acest eveniment Interprise, organizat pentru prima oara in Romania, vizeaza dezvoltarea parteneriatelor in afaceri cu Germania, Franta, Italia si Romania in domeniul industriei de automobile. Acest eveniment deosebit demonstreaza dorinta intreprinderilor de a gasi oportunitati de dezvoltare economica si de ocupare a fortei de munca, prin parteneriate dincolo de frontiere si, in special, intre intreprinderile din Vestul si, respectiv, Estul Europei.

1.2.COMPETITIVITATE LA NIVEL MICROECONOMIC

1.2.1.Întreprinderea in activitatea economica

Întreprinderea este o unitate de baza a economiei nationale a unei tari sau ale economiilor nationale ale mai multor tari constituita cu scopul de a produce bunuri materiale si informatii sau de a presta servicii necesare existentei oamenilor.

În economia de piata, intreprinderea se situeaza in prim planul activitatii economice, intrucat utilizarea factorilor de productie are loc in cadrul acesteia, unde, de fapt, se produce substanta economica. O economie nationala prospera se bazeaza pe intreprinderi rentabile, competitive. De costurile cu care se obtin produsele si serviciile, de calitatea acestora si capacitatea intreprinderilor de a le comercializa profitabil, depinde, in realitate, puterea economica a unei tari. Marimea intreprinderii este evaluata dupa criteriul numarului mediu de salariati, in perioada de referinta. În concordanta cu criteriile emise de EUROSTAT se efectueaza delimitarea intreprinderilor in urmatoarele intervale: [2 Hobeanu T.,Mitrache M.- Management general Editura Universitatii Craiova,2003]

? Întreprinderi micro: 0 – 9 salariati

? Întreprinderi mici: 10 – 49 salariati

? Întreprinderi mijlocii: 50 – 249 salariati

? Întreprinderi mari: 250 salariati si peste.