Pagina documente » Stiinte Economice » Gestiunea si contabilitatea trezoreriei (S.C. XYZ S.A., Mehedinti)

Despre lucrare

lucrare-licenta-gestiunea-si-contabilitatea-trezoreriei-s.c.-xyz-s.a.-mehedinti-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-gestiunea-si-contabilitatea-trezoreriei-s.c.-xyz-s.a.-mehedinti-


Cuprins

CUPRINS:
Cap. I Delimitari si structuri contabile privind trezoreria intreprinderii 5
1.1. Definirea si obiectivele gestiunii trezoreriei intreprinderii . 5
1.1.1 Definitii in perimetrul trezoreriei ........ 5
1.1.2 Obiectivele gestiunii trezoreriei intreprinderii ....... 6
1.1.3 Previziunile de trezorerie . 8
1.2. Organizarea contabilitatii trezoreriei ........... 11
Cap. II Contabilitatea titlurilor de plasament 15
2.1. Caracteristicile si structura titlurilor de plasament .......... 16
2.2. Evaluarea titlurilor de plasament 18
2.3. Caracterizarea si contabilitatea actiunilor ..... 20
2.4. Caracterizarea si contabilitatea obligatiunilor 22
2.5. Contabilitatea altor titluri de plasament si creante asimilate si a varsamintelor
de efectuat pentru titlurile de plasament ...... 24
2.6. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament .............. 24
Cap. III Contabilitatea operatiilor banesti prin conturi la banci ......... 26
3.1. Contabilitatea valorilor de incasat .............. 27
3.1.1. Caracteristici si functii ale efectelor comerciale .. 27
3.1.2. Contabilitatea cecurilor de incasat ... 31
3.1.3. Contabilitatea efectelor de incasat ... 32
3.1.4. Contabilitatea efectelor comerciale remise spre scontare ...... 33
3.2. Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturi curente la banci ........ 33
3.2.1. Contabilitatea conturilor la banci in lei ............ 34
3.2.2. Contabilitatea dobinzilor aferente disponibilitatilor si creditelor
acordate de banci in cont curent ...... 38
3.2.3. Contabilitatea conturilor la banci in devize ........ 38
3.2.4. Contabilitatea sumelor in curs de decontare ....... 39
3.3. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt ........... 40
Cap. IV Contabilitatea operatiunilor din decontari in numerar si a altor valori ...... 41
4.1. Contabilitatea decontarilor in numerar ........ 41
4.2. Contabilitatea altor valori ........ 44
Cap. V Contabilitatea acreditivelor si altor valori de trezorerie ........ 45
5.1. Contabilitatea acreditivelor ...... 45
5.2. Contabilitatea avansurilor de trezorerie ....... 46
5.3. Contabilitatea viramentelor interne ............ 47
Cap. VI Studiu de caz privind contabilitatea trezoreriei la S.C. Industrializarea Laptelui S.A. ... 48
6.1. Prezentarea generala a S.C. Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinti .. 48
6.1.1. Elemente de identificare .............. 48
6.1.2. Scurt istoric .............. 48
6.1.3. Descrierea societatii .... 49
6.2. Monografie contabila privind conturile de trezorerie ....... 52
Concluzii ............. 60
Bibliografie ........... 63

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAP. I DELIMIT?RI SI STRUCTURI CONTABILE

PRIVIND TREZORERIA ÎNTREPRINDERII

1.1. DEFINIREA SI OBIECTIVELE GESTIUNII ÎNTREPRINERII

1.1.1. DEFINITII ÎN PERIMETRUL TREZORERIEI

Trezoreria reprezinta o sectiune importanta a contabilitatii cu numeroase implicatii in ceea ce priveste desfasurarea normala a activitatii oricarui agent economic, pentru mentinerea permanenta a echilibrului financiar.

Denumirea de trezorerie isi are originea in cuvantul din limba latina „thesaurus”, care se traduce prin „comoara” sau „depozit pentru obiecte de valoare”.

Daca la nivel national prin “trezoreria statului” este desemnata institutia care concentreaza resursele bugetului public, in cazul unitatilor patrimoniale trezoreria insumeaza capitalurile lichide compuse din numerarul din casa, disponibilul din banci, titlurile de plasament si alte hartii de valoare [1 V. Parut, Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Chemarea, Iasi, 1994, pag. 138].

În Franta, specialistii s-au atasat, in diferite contexte, mai multor definitii privind trezoreria [2 N. Feleaga, I. Ionascu, Tratat de contabilitate financiara, vol.I, Editura Economica, Bucuresti, 1998, pag. 220

]:

? Într-un sens mai restrans, ea desemneaza totalul lichiditatilor sau disponibilitatilor intreprinderii.

? Într-o acceptie mai extensiva, trezoreria include soldurile debitoare la banca si titlurile de plasament ce se pot transforma in disponibilitati.

? Trezoreria neta a fost definita inca din anii ’70 ca fiind diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment si masurata ca diferenta intre disponibilitati si credite de trezorerie.

Retinuta de Pcg francez 1982, aceasta definitie se utilizeaza, pe plan conceptual, pentru desemnarea diferentei dintre activele cu lichiditate imediata si datoriile cu exigibilitate imediata.

? Recomandarea Ordinului expertilor contabili (OEC) reia definitia Pcg si o dezvolta.

Mai intai, ea include in continutul trezoreriei activele si datoriile a caror lichiditate, respectiv exigibilitate, sunt imediate. Altfel spus, este vorba de activele a caror transformare in bani poate sa intervina imediat, fara pierdere de valoare, si de pasivele externe (datoriile) a caror plata poate sa fie pretinsa in orice moment.

În detaliu, trezoreria asimileaza disponibilitatilor (corectate cu dobanzile datorate si neajunse la scadenta) urmatoarele elemente: titlurile de plasament si conturile curente debitoare. În acelasi timp, trebuie sa se precizeze ca notiunea de lichiditate imediata exclude disponibilitatile, titlurile de plasament si conturile curente supuse unor restrictii. Recomandarea asimileaza creditelor de trezorerie: obligatiile garantate, efectele scontate dar neajunse la scadenta, creantele cedate si conturile curente creditoare, a caror exigibilitate este imediata.

Conform standardului american FAS 95, tabloul fluxurilor de lichiditati trebuie sa explice variatiile, in cursul exercitiului, a lichiditatilor sau echivalentelor lor (cvasilichiditatile).

Cvasilichiditatile corespund investitiilor pe termen scurt, foarte lichide, care indeplinesc urmatoarele conditii: sunt imediat convertibile in sume de bani perfect determinate si sunt atat de aproape de data lor de exigibilitate incat un risc de schimbare a valorii datorata unei schimbari a ratelor dobanzii este nesemnificativ. În general, corespund acestei definitii numai investitiile care au o rata de exigibilitate originala de cel mult trei luni.

Conform standardului american, sunt definite trei conditii care permit sa se estimeze ca lichiditatea nu suporta nici o restrictie: existenta unei piete care sa asigure lichiditatea imediata a activelor, absenta conventiei de blocaj si absenta riscului de pierdere de capital, legata de variatia ratelor dobanzii.

Se poate deduce ca definitia recomandarii franceze este mai larga decat cea adoptata de standardul american. FAS 95 retine notiunea de cash si cash echivalent care exclude creditele de trezorerie. Acestea din urma sunt include in cadrul functiei de finantare. Desi IASC nu defineste conceptul de trezorerie, se considera ca este vorba de ansamblul lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati.

Conform normei internationale IAS 7, expresia fluxuri de trezorerie desemneaza ansamblul intrarilor si iesirilor de lichiditati si echivalente de lichiditati.

Lichiditatile se refera la fondurile disponibile si la depozitele la vedere. Echivalentele de lichiditati sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditati si a caror valoare nu risca sa se schimbe in mod semnificativ.

Scopul detinerii echivalentelor de lichiditati este de a face fata angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. Se deduce ca scadenta lor este apropiata, de regula sub trei luni. În orice caz, detinerea de echivalente de lichiditati nu se face in scopul realizarii unor obiective de plasament.

Titlurile care reprezinta capitalurile proprii sunt excluse din echivalentele de lichiditati. Fac exceptie actiunile privilegiate achizitionate cu putin timp inaintea scadentei lor si care au o data de rambursare determinata.

Daca imprumuturile bancare sunt, in principiu, elemente ale activitatilor de finantare, imprumuturile pe termen scurt rambursabile la vedere, acordate prin conturile curente, sunt incluse, in unele tari, in categoria lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati.

Fluxurile de trezorerie nu cuprind miscarile intre elementele care constituie lichiditati sau echivalente de lichiditati, pentru ca aceste componente fac parte din gestiunea trezoreriei intreprinderii. Ori, un tablou al fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte intrarile si iesirile de fonduri generate de activitatile de exploatare, de investitii si de finantare. Cat priveste gestiunea trezoreriei, aceasta cuprinde plasamentul excedentelor de lichiditati in echivalente de lichiditati.

1.1.2. OBIECTIVELE GESTIUNI TREZORERIEI

La nivelul intreprinderii, rezultatul exercitiului este indicatorul generat din compararea veniturilor si cheltuielilor angajate in cursul unui exercitiu si care corespunde unei cresteri de bogatie (mai concret, o crestere a activelor) insa existenta unui profit nu inseamna automat si existenta de lichiditati, deoarece momentul angajarii cheltuielii sau venitului nu coincide cu cel al platii sau incasarii lor. De aceea, o gestiune performanta a intreprinderii presupune atat gestiunea fluxurilor de angajare patrimoniala, cat si gestiunea trezoreriei, adica a fluxurilor de trezorerie [3 N. Feleaga, I. Ionascu, Tratat de contabilitate financiara, vol. II, Editura Economica, Bucuresti, 1998, pag. 443

].

Conform unei definitii, gestiunea trezoreriei regrupeaza ansamblul deciziilor, regulilor si procedurilor care asigura, la costul cel mai redus, mentinerea echilibrului financiar instantaneu al intreprinderii.

Obiectivul principal al gestiunii trezoreriei este evitarea unei trezorerii structural negative, adica evitarea a ceea ce se numeste in economia romaneasca “blocaj financiar”, situatie caracterizata prin imposibilitatea intreprinderii de a face fata platilor.

Printr-o minutioasa gestiune a disponibilitatilor, dar si a instrumentelor de plata si de finantare se realizeaza si obiectivul secundar de rentabilitate, prin care se minimizeaza, pe de o parte, costul si volumul finantarilor si se optimizeaza modul de plasare a excedentelor de trezorerie pe termen scurt.

O dimensiune deloc neglijabila a gestiunii trezoreriei este reprezentata de gestiunea riscurilor financiare, ceea ce presupune utilizarea unor instrumente de asigurare si de speculatie atunci cand pietele financiare sunt foarte volatile, cu alte cuvinte atunci cand ratele de schimb si ratele dobanzii oscileaza foarte mult in intervale scurte de timp.

Problema gestiunii riscurilor financiare devine cu atat mai importanta astazi, cand intreprinderile romanesti sunt supuse unor rate inalte ale dobanzii, ca urmare a persistentei unor rate ridicate ale inflatiei, si a unei incetiniri a cresterii economice, mai ales ca in unele sectoare de activitate tara noastra se confrunta cu o “crestere economica negativa”.

În conditiile actuale ale economiei de piata, intreprinderile sunt puse de multe ori in situatia de a cauta mijloace de finantare pe termen scurt, pe care le solicita bancilor si altor parteneri financiari. Este vorba de resurse pe termen scurt prezentand caracter financiar, sau mai simplu spus, resurse de trezorerie [

4 I. Vasile, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999, pag.118]. Spre deosebire de resursele materiale necesare activitatii de productie, resursele de trezorerie se obtin de la parteneri financiari specifici.

Pe de alta parte, cand intreprinderea are excedente monetare, pentru o perioada mai mica sau mai mare de timp, ea are posibilitatea sa efectueze diverse plasamente financiare, realizand astfel utilizari ale trezoreriei. În timp ce resursele utilizate pentru imobilizari sau pentru active circulante sunt larg influentate de activitatea curenta si de exigentele tehnice sau economice, aceste plasamente corespund utilizarilor de natura strict financiara.

Confruntarea intre utilizarile trezoreriei si resursele de trezorerie permite sa se caracterizeze situatia trezoreriei sau trezoreria neta.

Una dintre cele mai importante politici de gestiune a trezoreriei, pe plan mondial, este „trezoreria zero”. Ea consta in mentinerea cat mai aproape de zero a soldurilor de disponibilitati in vederea reducerii costurilor de gestiune a trezoreriei (presupune evitarea costurilor de finantare si de oportunitate prin actiuni cum sunt: conservarea cat mai putin posibil a lichiditatilor neutilizate; utilizarea formelor de credit cel mai putin costisitoare, in sume cat mai reduse si pe o durata cat mai scurta etc.). Gestiunea de tip “trezorerie zero” intampina o serie de dificultati, mai ales in cazul intreprinderilor cu numeroase fluxuri financiare reglate prin cecuri, data de prezentare la banca a cecurilor neputand fi prevazuta cu exactitate.

Putem concluziona ca principalele sarcini ale trezoreriei sunt: [5 H. Cristea, N. Stefanescu, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 1996, pag. 391

]

- prevederea si asigurarea diferitelor fluxuri de intrare si de iesire in/din trezorerie;