Pagina documente » Stiinte Economice » Globalizarea si orasul. Avantajul competitiv de localizare a ISD in servicii

Despre lucrare

lucrare-licenta-globalizarea-si-orasul.-avantajul-competitiv-de-localizare-a-isd-in-servicii
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-globalizarea-si-orasul.-avantajul-competitiv-de-localizare-a-isd-in-servicii


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE.. 3
CAP.1 ORASUL MODERN CA PROVOCARE ECONOMICA.............6
1.1. SPATIUL iN TEORIA ECONOMICA
1.2. CUM SA iNTELEGI SI SA STAPiNESTI SPATIUL
1.3. FIRMA, ORASUL, GLOBUL SAU JOCUL CERCURILOR
CONCENTRICE
CAP.2 AVANTAJUL DE LOCALIZARE SI PROVOCAREA URBANA............29
2.1. AVANTAJELE SI VALORIFICAREA LOR
2.2. CTN SI DECIZIA DE IMPLANTARE
2.3. SERVICIILE - UN CAZ SPECIAL ?
CAP.3 GLOBALIZAREA, ORASUL, ISD SI SERVICIILE....52
3.1. ASPECTE PRIVIND GRADUL DE INTERNATIONALIZARE A SERVICIILOR
3.2. SERVICIILE - UN NOU SUBIECT PENTRU TEORIA ECONOMICA
3.3. SERVICIILE SI APORTUL LOR LA GLOBALIZARE
CAP.4 STUDIU DE CAZ : ARTHUR ANDERSEN...70
CONCLUZII......89
BIBLIOGRAFIE 90

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

GLOBALIZAREA SI ORASUL

Propulsat de sfarsitul Razboiului Rece, conceptul de globalizare a trecut din sfera analizelor politologice in cea a conferintelor diplomatice, menite sa elaboreze noi strategii mondiale. Luandu-si ca punct referential globul, acest termen isi stabileste prima sa limita : cea spatiala. Mult mai evidenta apare insa limita politico-sociala : reprezinta globalizarea o tendinta definitorie a epocii, sau e doar un simplu deziderat ? Acolo unde domnesc confuziile se aprind de la sine si disputele. Ca atare, promotorii globalizarii se confrunta cu criticii ei. Dincolo de disputele avand ca scena virtuala Internetul si mijloacele mass-media, confruntarile se materializeaza pe scene urbane : Seattle, Washington, Davos, Praga.

Globalizarea pare sa suscite mai multe discutii decat conceptul de Oras, aflat practic in inima problemelor de azi : evolutia demografica, economica, sociala se combina pentru a aduce in discutie echilibrul urban esential pentru coeziunea societatii.

Ambele concepte aseaza in opozitie aparenta si esenta :

Globalizarea inseamna suprimarea frontierelor, Orasul inseamna pastrarea lor. Globalizarea scoate insa la iveala nu uniformizare ci discrepante si mai mari, in timp ce Orasul tinde sa se dizolve in mari spatii urbanizate, in megalopolisuri insotite de orasele-satelit, incat ecuatia oras=regiune=glob tinde sa devina din ce in ce mai posibil de rezolvat.

Ambele concepte ridica probleme legate de marime: exista o suprimare a frontierelor, dar aceasta nu se traduce prin unicitatea spatiului, ci prin polarizare: un Glob cu mai multe "lumi globale" numite UE, Asia de SE, NAFTA, grupul tarilor emergente ...

Orasul este un fenomen global, dar niciodata nu vom putea pune egal intre Paris, Tokyo, New York si Rio de Janeiro. Si cu atat mai putin cu cat introducem in discutie si orase mai mici. Daca globalizarea este sinteza, Orasul este analiza si exemplificare.

Ambele concepte presupun contributia mai multor domenii. Despre globalizare se vorbeste in politica, economie si sociologie. Orasul a fost studiat si de arhitecti, si de istorici, dar si de geografi si economisti. Azi frontierele se suprapun dand nastere geopoliticii, filozofiei sociale si economiei urbane.

Ambele concepte presupun:

? aglomerari de populatie, de infrastructuri tehnico-economice si social-umane

? un dinamism accentuat

? diferente locale

? mecanisme de administrare mai mult sau mai putin eficiente: OMC, FMI, sau alte organizatii din interiorul statelor

Dar daca se analizeaza aceste particularitati si se neglijeaza dimensiunile, ecuatiei globalizare=oras i se poate alatura un sistem: intreprinderea. Cele trei sisteme se influenteaza reciproc iar analiza nu se poate realiza decat utilizand o reciprocitate a perspectivelor. Firma a dus la dezvoltarea orasului. Orasele au reprezentat, la randul lor, poli de crestere in economiile nationale. Economiile nationale s-au dezvoltat pana cand au recurs la schimbul international, care s-a intensificat ducand la globalizare. Firmele transnationale au depasit domeniul national, prin strategia de implantare accelerand globalizarea. Globalizarea telecomunicatiilor si finantelor le-a servit, favorizand comunicarea mai mare intre filiale.

Economia nationala pompeaza fonduri catre administratiile locale. Bine administrate, orasele ajung sa "sparga" frontierele nationale, creandu-si legaturi cu alte orase sau incercand sa atraga societatile transnationale sa investeasca pe domeniul lor.

Firma, orasul si globul reprezinta concentrari de resurse umane, materiale si finante prinse in retele administrate prin mecanisme ce implica utilizarea dimensiunii ideatico-decizionale pentru optimizarea functionarii lor.

Prin ce se diferentiaza cele 3 concepte ?

Marime. Paradoxal, 2 firme difera mai mult intre ele decat o firma de un oras. Actual exista firme care implica fluxuri mai mari de resurse decat cele vehiculate de oras. La randul lor, si orasele implica un grad foarte mare de diversificare. De la 2000 de locuitori, limita in Franta ( si in tarile europene ) la 20000 sau sute de mii pentru SUA sau Japonia.

Sediu si amplasare. Daca firmele si globalizarea prezinta ubicuitate, un oras va exista intotdeauna intr-un anumit spatiu. El devine global prin alte metode, delocalizandu-si renumele in cel mai bun caz. Firma poate face mai mult, in ceea ce priveste activitatile de "productie"(in zone bogate in resurse materiale) "asamblare" (resurse de munca ieftina) sau "conceptie-cercetare" (resurse de munca superior ]calificata). Orasul ramane atasat de sediul unic, este singurul din cele 3 care nu prezinta "filiale" sau "birouri de reprezentare".

Apartenenta. O logica sociala elementara ne indeamna sa facem observatia ca intotdeauna omul se va simti mai atasat de "oras" decat de "planeta". Comunicarea e mai usoara la nivelul local, sau cel putin mai diversa. Globalizarea va implica intotdeauna o sinteza de elemente: astazi, configuratia acesteia presupune limba engleza, Internetul, serviciile sofisticate care comprima distanta si timpul. Orasul este ceva dat pentru individ, pe cand globalizarea trebuie recunoscuta si invatata.

Posibilitate de miscare. Flexibilitatea profesionala de pe piata intreprinderilor si cea sociala, de pe "piata oraselor" implica posibilitatea de schimbare a mediului, alte culturi organizationale. Globalizarea presupune o formalitate mai mare dictata de dimensiunea si complexitatea fenomenului.

De ce am alaturat aceste 3 concepte? Din dorinta de a face o legatura intre un domeniu deschis polemicilor geopolitica si domeniul mult mai pragmatic al finantelor internationale si al deciziilor de implantare pe care firmele doresc sa le ia in legatura cu activitatea lor la un moment dat. De ce investitii straine directe ? Pentru ca acestea ar putea ajuta la stergerea disputelor prin stergerea inegalitatii dintre zonele lumii. De ce domeniul serviciilor ? Pentru ca tertiarul pare sa fie solutia optima pentru "arderea" etapelor de dezvoltare. De ce sa nu se transforme tarile din Europa Centrala si de Est si din Africa intr-o alta "Lume Noua" ? Acolo unde nu reusesc resursele naturale si bunurile de echipament, mari si greoaie, poate ca vor reusi ideile si capitalul uman.

CAPITOLUL 1

ORASUL MODERN CA PROVOCARE ECONOMIC?

1.1. Spatiul in teoria economica

1.1.1. Spatiul - ca suport al schimburilor

1.1.2. Spatiul - ca localizare a unei activitati

1.1.3. Spatiul - caracteristica a bunurilor economice

1.1.4. Spatiul - ca sursa a efectelor de proximitate

1.1.5. Spatiul - ca resursa rara

1.2. Cum sa intelegi si sa stapanesti spatiul

1.2.1. Elemente care influenteaza peisajul urban

1.2.2. Teorii care influenteaza peisajul urban

1.3. Firma, Orasul, Globul sau jocul cercurilor concentrice