Pagina documente » Turism, Sport » Hazardele naturale. Scara si managementul hazardelor naturale

Despre lucrare

lucrare-licenta-hazardele-naturale.-scara-si-managementul-hazardelor-naturale
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-hazardele-naturale.-scara-si-managementul-hazardelor-naturale


Cuprins

CUPRINS:
* 1. Prezentare generala
1.1. Definitii 1
1.2. Clasificarea hazardelor. Criterii de clasificare.
Scara si managementul hazardelor naturale 4
1.3. Principalele tipuri de hazarde
1.3.1. Hazarde climatice 10
1.3.2. Hazarde oceanografice 15
1.3.3. Alte hazarde climatice si oceanografice 16
1.3.4. Hazarde geologice 16
1.3.5. Alte hazarde 22
* 2. Organisme nationale si internationale de prevenire si
interventie in caz de urgenta 23
* 3. Cadrul legislativ 33
Lista de reglementari nationale privind prevenirea si reducerea dezastrelor
A) Reglementari generale 34
B) Reglementari in domeniul dezastrelor naturale 38
C) Reglementari in domeniul dezastrelor tehnologice 40
* 4. Foto 43
* 5. Bibliografie 74

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

HAZARDELE NATURALE

1. Prezentare generala

1.1 Definitii

Din literatura si experienta de specialitate, ne dam seama ca, adeseori activitatile economice si sociale ale oamenilor, dar si componentele mediului inconjurator pot fi tulburate de efectele tragice ale unor fenomene naturale (calamitati) sau actiuni umane scapate de sub control (catastrofe) ce pot produce dereglari distructive si brutale ale unui sistem sau situatii prestabilite.

Hazardele naturale pot fi privite ca existand la interfata dintre sistemul evenimentelor (intamplarilor) naturale si sistemul utilizarii umane (fig. 1).

Sistemul evenimentelor naturale

Resurse

Hazarde

Raspuns

(reactie)

Sistemul utilizarii (folosintelor) umane

Fig. 1. Existenta hazardelor naturale la interfata dintre sistemele folosintelor umane si sistemele naturale (dupa Burton et all, Environmental Management).

Produse de regula in mod brusc, prin surprindere, timpul de avertizare fiind scurt (sau in unele cazuri lipsind, in functie de gradul de dezvoltare economica al tarii in care se produce dezastrul respectiv), cele mai mari pierderi fiind inregistrate la scurt timp dupa eveniment (numar mare de victime in randul oamenilor si animalelor, volum mare de distrugeri de bunuri si valori materiale, dezechilibru ecologic). Pe langa cele enumerate mai sus, calamitatile si catastrofele produc si grave tulburari ale starii psihice si morale a populatiei ce intra sub incidenta fenomenului respectiv. Dar evenimentele naturale extreme nu sunt considerate hazarde fara a cauza victime si pagube umane. O tornada sau un cutremur puternic produs intr-un loc retras, nepopulat, este un eveniment natural extrem dar nu un hazard natural. Hazardele naturale, prin urmare, rezulta din conflictul procesului geofizic cu populatia. Din aceasta interpretare a hazardelor naturale rezulta ca rolul central este al oamenilor, nu numai prin localizarea lor (hazardele sunt numai acolo unde traiesc oamenii), dar si prin perceperea si dimensionarea acestora.

Gerard L. Claire, consultant la Centrul Natiunilor Unite pentru Asitenta in caz de Urgenta de Mediu (UNCUEA), in raportul privind urgentele de mediu, defineste urmatorii termeni: urgenta, accident, incident ce sunt folositi in mod normal fara o distinctie riguroasa.

Dezastru este definit de catre Departamentul Afacerilor Umanitare ca o serioasa si grava ruptura a functionarii societatii, cauzand pierderi umane, materiale sau de mediu, care depasesc posibilitatile societatii afectate de a face fata situatiei folosind resursele proprii. Prin aceasta se subintelege ca un dezastru poate fi declarat atunci cand posibilitatea de raspuns a tarii este depasita. De exemplu, Ministerul Sanatatii si Bunastarii din Suedia a definit un dezastru ca o situatie cand exista un dezechilibru intre nevoile acute si resursele locale disponibile.

Pe de alta parte, ceea ce ar putea fi considerat ca fiind un incident minor intr-o tara dezvoltata, poate fi considerat o urgenta majora cu valoare de dezastru intr-o tara cu posibilitati de raspuns (de interventie) mai reduse in astfel de situatii.

Potrivit raportului mentionat mai sus (al Centrului Natiunilor Unite pentru Asistenta in caz de Urgenta de Mediu), o urgenta se poate transforma intr-o criza cand exista ceva in neregula in activitatea de raspuns intr-o astfel de situatie. Deci, urgenta, daca nu e controlata, poate usor escalada intr-un dezastru din cauza depasirii posibilitatilor de a face fata situatiei.

Daca, intr-un mod sau altul, criza poate fi dirijata, atunci dezastrul poate fi inlaturat.

Asadar, prin utilizarea unui management specializat al crizei, cursul acesteia poate fi modificat.

Termenul raspuns se refera la orice actiune ce are loc in cazul unei urgente, in timpul desfasurarii acesteia si dupa aceea, pentru a reduce efectele sale negative asupra sanatatii umane, activitatilor economice si mediului inconjurator.

Raspunsul in caz de urgenta este o parte din managementul dezastrului care include prevenirea, pregatirea, raspunsul si redresarea. Este util sa se distinga patru faze ale raspunsului:

? o evaluare imediata a situatiei;

? oprirea emiterii substantei (toxice) pentru a limita efectele adverse;

? evaluarea post-urgenta a distrugerilor de mediu cauzate de emisie;

? decontaminarea si reabilitarea apei, aerului si solului sau altor elemente ale mediului afectat.

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste un dezastru ca fiind orice eveniment care cauzeaza pagube, distrugeri ecologice, pierderi de vieti omenesti si deteriorarea sanatatii si a serviciilor in ceea ce priveste sanatatea, la o scara suficient de mare, astfel incat sa justifice un extraordinar raspuns sau interventie din afara comunitatii afectate.

Dezastrele de mediu mai pot fi definite ca fiind: modificari bruste si durabile ale mediului fizic, care induc sau au potentialul de a induce o amenintare semnificativa la adresa sanatatii si bunastarii populatiei, asupra activitatilor economice sau a altor forme de viata. Acestea pot rezulta din: