Pagina documente » Stiinte Economice » Instrumente moderne de plata electronica ce asigura rapiditatea si calitatea tranzactiilor comerciale

Despre lucrare

lucrare-licenta-instrumente-moderne-de-plata-electronica-ce-asigura-rapiditatea-si-calitatea-tranzactiilor-comerciale
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-instrumente-moderne-de-plata-electronica-ce-asigura-rapiditatea-si-calitatea-tranzactiilor-comerciale


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL 1 - CARTILE DE PLATA - INSTRUMENTE MODERNE CE ASIGURA RAPIDITATEA SI CALITATEA TRANZACTIILOR COMERCIALE. 1
1.1. SCURT ISTORIC AL APARITIEI SI EVOLUTIEI CARTILOR DE PLATA 1
1.2. TIPOLOGIA CARTILOR DE PLATA 2
1.3. TRASATURI SPECIFICE CARTILOR DE PLATA 9
1.4 CARDUL BANCA AGRICOLA VISA CLASSIC-INSTRUMENT MODERN DE PLATA 10
1.4.1 Implicatiile emiterii si utilizarii cardului
BANCA AGRICOLA VISA CLASSIC 10
1.4.2 Acceptarea la plata a cardului
BANCA AGRICOLA VISA CLASSIC 14
1.5 CARDUL BCR VISA CLASSIC - INSTRUMENT MODERN DE PLATA 19
1.5.1 Generalitati si conditii de utilizare 19
CAPITOLUL 2 - COORDONATE ACTUALE ALE ACTIVITATII BANCARE 22
2.1. NOILE TRASATURI CARACTERISTICE ACTIVITATII BANCARE,
INFOMATIZAREA SISTEMULUI BANCAR 22
2.2. PERFECTIONAREA PREGATIRII PERSONALULUI
PENTRU PRESTARI DE SERVICII BANCARE 25
2.3. INTERNATIONALIZAREA ACTIVITATII BANCARE 28
2.4. INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI AI ACTIVITATII BANCARE 37
CONCLUZII SI PROPUNERI 40
BIBLIOGRAFIE 42

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL 1

Cartile de plata - instrumente moderne ce asigura rapiditatea si calitatea tranzactiilor comerciale.

1.1. Scurt istoric al aparitiei si evolutiei cartilor de plata

Instrumentele de plata, denumite generic carduri se prezinta, sub aspect material ca dreptunghiuri de plastic, cunoscand o mare diversitate de la simpla insigna fara valoare juridica ("carte badge") pana la cardul cu functiuni complexe: instrument de plata, credit de garantie, de retragere de fonduri.

Debutul utilizarii cardurilor este marcat de introducerea in anul 1920 in Statele Unite a cardurilor imprimate pe placute rectangulare din plastic, oferite de comerciantii unei clientele selectionate.

Ele isi justificau denumirea de "credit card" pentru ca ele ofereau posibilitatea amanarii platii pana in momentul debitarii contului detinatorului la ordinul comerciantului. Ulterior aceasta practica s-a extins si in alte tari.

Succesul procedeului a determinat constituirea, dupa 1950, a unor societati financiare specializate, Diner's Club si American Express, care au lansat "cardurile multifunctionale", agreate de retele vaste de comercianti. Numeroase banci americane si europene au adoptat sistemul, emitand carduri.

Astfel, dupa 1967, principalele banci franceze au propus clientelei "Carte bleu" care facilita efectuarea platilor catre comerciantii afiliati.

Acestia din urma notau pe factura seria cartii de credit, il invitau pe client sa semneze factura si comparau aceasta semnatura cu cea imprimata pe card. Atunci cand factura depasea un anumit plafon, verificau daca numarul cardului nu figureaza pe lista neagra a rau-platnicilor.

Ulterior, comerciantii predau facturile bancilor iar acestea efectuau debitarea contului clientului si creditarea contului comerciantului.

Cu timpul comerciantii s-au dotat cu un aparat denumit "fier de calcat".

Cardul de plastic se aseaza pe aparat si deasupra lui se aseaza intr-o anumita pozitie factura in trei exemplare.

Printr-o miscare de "du-te vino", care sugereaza miscarea fierului de calcat, mentiunile in relief de pe cardul de plastic presat sunt reproduse pe factura, concomitent cu data si suma facturii.

O noua etapa e marcata de introducerea automatelor bancare, in doua varietati: distribuitoare automate de bancnote si ghisee automate. Acestea din urma, pe langa distribuirea de bilete mai ofera si posibilitatea cunoasterii soldului contului personal, depunerea de bancnote in cont, comandarea unui carnet de cecuri, transmiterea de ordine de bursa etc.

Pentru a fi compatibila cu efectuarea automatizata a acestor operatiuni, cardului i-a fost incorporata o pista magnetica, avand urmatoarele functii:

? Identificarea cardului detinatorului si a soldului acestui cont

? Descurajarea eventualei tendinte de abuz din partea clientului.

Identificarea posesorului legitim se realizeaza prin atribuirea unui numar de cod (PIN-Personal Identification Number) a carui valoare este cunoscuta numai de titular si de ordinatorul bancii.

Aceasta inventie i-a incitat pe comercianti sa-si instaleze terminale, racordate la ordinatorul bancii, pentru a evita deopotriva manipularea numerarului si a bancnotelor de hartie.

În locul clasicei facturi, clientul compune pe terminal codul sau secret.

De aici la Minitel nu a fost decat un pas. Jucand rolul unui terminal instalat la domiciliul clientului, acesta permite efectuarea platilor evitand orice deplasare. Este si primul pas catre banca la domiciliu.

În ultimii ani s-a extins utilizarea cardurilor cu microprocesor (denumite si carduri cu "memorie").

Detinatorul transpune pe card o parte din soldul creditor al contului sau bancar, ca intr-un "portofel electronic" si de aici, prin procedee informatice, poate transfera valori pe alti suporti, cum sunt, de pilda cartelele pentru aparatele telefonice publice care functioneaza fara fise.

Utilizarea cardurilor pastreaza pentru detinatori un dublu avantaj asupra cecului: simplitatea operatiunii si costul mai redus (in general).

Pentru banci, avantajele sunt evidente:

? Preluarea informatizata este mai ieftina;

? Banca incaseaza taxe de abonament de la clientul detinator al cardului;

? Banca incaseaza de la comerciant comisionul.

1.2. Tipologia cartilor de plata

Luand in considerare dezvoltarea si modernizarea economiilor lumii din ultimele patru decenii, iar concomitent cu aceasta dezvoltarea activitatii bancare mondiale si de distributie care au fost puternic influentate de revolutia tehnologica, introducerea noilor tehnologii computerizate la nivelul acestor activitati a avut un puternic impact asupra furnizorilor cat si asupra consumatorilor acestui tip de servicii.

În acest context, transferul electronic al fondurilor reprezinta o inovatie in domeniul platilor si se afla la dispozitia consumatorului prin intermediul cardurilor.

Moneda electronica (cardul) poate fi definita ca "ansamblul tehnicilor informatice, electronice, telematice, ce permite transferul de fonduri fara suport de hartie si implicand o relatie tripartita intre banca, comerciant si consumator".

Prin urmare, cardul e un instrument de plata care permite detinatorului plata unor marfuri sau servicii printr-un sistem de prelucrare electronica, de autorizare si decontare a tranzactiilor (eliminand numerarul).

Astazi peste 30% din volumul mondial al vanzarilor cu amanuntul au loc prin intermediul acestui mijloc de decontare, ponderea cea mai mare din acest procent revenind Europei, continentului Nord-America si Asiei de Est si de Sud - Est.

Tipologia cartilor de plata nu e simpla, in realitate existand diverse clasificari posibile si complementare.

O prima clasificare poate fi facuta dupa functia atribuita cartii de plata. Din acest punct de vedere putem distinge sase domenii de aplicabilitate conform cu care ea este:

? Instrument de marketing

? Port moneda electronica

? Dosar international portabil

? Cheie de acces

? Mijloc de proba (dovedire)

? Mijloc de plata sau de credit.

Uneori, cartea de plata e "multiservicii" adica ea presupune diverse functii in acelasi timp.